Poluarea aerului - efecte acute de tip iritant

Poluarea aerului - Efecte acute de tip iritant

- Intoxicatii acute (cu caracter profesional), datorita unor accidente in timpul transportului in cisterne sub presiune sau manipularii acestor gaze, precum si a unor avarii industriale (Poza Rica, Zarnesti). Intoxicatiile acute se manifesta cu sindrom conjunctival, traheo-bronsic, bronseolitic, alveolar. Aceste manifestari au la baza hiperemie, edem, necroza, hipersecretie de mucus, spasm bronsic reflex, iar la nivel alveolar se produce alterarea surfactantului pulmonar, a pneumocitelor mari, macrofage. Se instaleaza astfel edemul pulmonar acut de tip lezional datorat necrozelor la nivelul membranei alveolare si endoteliului capilar, care determinea aparitia de transvazat in spatiul interstitial si alveolar, care se depune sub forma unei menbrane si impiedeca schimburile gazoase. Debutul este brusc (dispnee, tuse, expectoratii rozacee, hipoxie, hipercapnee). In intoxicatia cu NO edemul pulmonar acut apare per primam, fiind insolubili ajung in concentratie mare la nivel alveolar.

- Cresterea morbiditatii si mortalitatii prin boli cronice cardio-respiratorii s-a observat in accidentele de poluare severa, semnalate in Belgia, Londra, Donora, in urma carora studiile lui Martin si Bradley au stat la baza recomandarilor OMS privind concentratiile maxime admise pentru SO₂ si suspensii arse (principalii poluanti incriminati), care la valori >500 µg /m³ pe 24 ore pot provoca aceste efecte.

Cele mai importante episoade de poluare severa de tip industrial au fost:

In anul 1930 in Belgia (Valea Meusei), intr-o zona puternic industrializata (fabrici de sticla, var, zinc, acid sulfuric), amplasate pe valea ingusta a unei ape. In conditii atmosferice nefavorabile autopurificarii aerului (ceata, calm atmosferic, inversie termica), populatia din aceasta zona reclama o serie de simptome respiratorii, iar in decurs de cateva zile s-au inregistrat 60 de decese. O analiza epidemiologica a acestui episod a scos in evidenta urmatoarele aspecte:

- persoanele cu afectiuni respiratorii au fost de ordinul miilor, iar acuzele au fost de tip iritativ la nivelul mucoaselor, tusea si dispneea dominind tabloul clinic.

- numarul deceselor a fost de 10 ori mai mare decat in mod obisnuit.

- agentii poluanti cumulati (SO₂, oxizi metalici, fluor, suspensii) in conditiile meteorologice amintite, au fost singura cauza a acestui episod de poluare (nu s-au depistat alte cauze tehnologice sau avarii).

In anul 1948 in USA (localitatea Donora, Pennsilvania), intr-o zona geografica asemanatoare cu cea descrisa anterior si cu profil industrial similar, tot in conditii meteorologice nefavorabile s-a produs un alt accident de poluare severa, care in decurs de 4 zile s-a soldat cu 27 decese (fata de 2 in medie pentru perioada respectiva) si un numar crescut de acuze respiratorii (la peste 40% din populatie). Varsta persoanelor decedate a fost de peste 50 ani si majoritatea au prezentat afectiuni cardiovasculare cronice in antecedente. Poluantii incriminati au fost tot iritanti.

In anul 1950, pe coasta golfului Mexic, localitatea Poza Rica, cu industrie de rafinare a petrolului si prelucrare a gazelor naturale, s-a produs in decurs de 10-20 minute in conditii de inversie termica, calm atmosferic si ceata, cumularea unor cantitati mari de H₂ S. Au aparut cazuri grave de intoxicatii cu decese, manifestari respiratorii cu edem pulmonar acut si tulburari neurologice, cu sechele in randul supravietuitorilor.

In decembrie 1952 la Londra, dupa 3 zile de ceata si calm atmosferic a crescut brusc morbiditatea si mortalitatea prin boli cardio-respiratorii, bilantul dupa doua saptamani fiind de peste 4000 decese in randul persoanelor peste 70 de ani, dar si copii sub 1 an. Poluantii incriminati au fost: SO₂ in concentratii maxime de peste 1 ppm (valori de 6 ori mai mari ca cele obisnuite) si funingine in acelasi ordin de marime. Episoade similare s-au mai repetat si in alti ani (1956, 1957, 1958, 1962) .

1976, Seveso-Italia poluare industriala cu Trichlorphenol(TCP) de uz farmaceutic si agricol. In urma unei defectiuni tehnologice s-au degajat cantitati mari de vapori de TCP, care contin dioxina, extrem de toxica. Primele manifestari au aparut la copii sub forma de acnee, comedoame, chisti, asociate cu leziuni hepatice si scaderea imunitatii. Peste 7000 de persoane au fost evacuate din zona cea mai afectata, iar alte 5000 de persoane erau transportati zilnic pentru ingrijiri medicale. La aceste efecte acute produse de dioxina trebuie adaugate si cele tardive (mutagene, teratogene si cancerigene), care au dus la cresterea avorturilor spontane, a malformatiilor congenitale si a tumorilor maligne.

1984, India (Bhopal) de la o fabrica de carbid s-a degajat un nor de metil izocianat (MIC) rezultat in urma unei reactii necontrolate prin introducerea in apa a acestui compus, care a dus la degajarea unei cantitati mari de temperatura si emisia sub forma de gaze de MIC si alti compusi de descompunere. Din peste 200000 persoane expuse, in prima saptamana dupa accident au murit 2500 persoane, iar in 1990 bilantul a fost urmatorul: 173382 persoane care au suferit afectiuni temporare; 18922 cu afectiuni permanente si un total de decese de 3828 persoane.

In urma acestor accidente de poluare acuta severa au fost initiate o serie de programe de educatie pentru sanatate a expusilor profesional si a populatiei generale, precum si perfectarea unei legislatii, care sa protejeze omul si mediul ambiant.

In afara acestor accidente de poluare industriala sunt cunoscute si episoade, care apar periodic in orase foarte mari, favorizate de conditiile topografice si meteorologice (in special de insorire puternica si in absenta curentilor de aer) si pe fondul unor nivele crescute de poluare (produse in primul rand de traficul rutier). Este vorba de smogul de Los Angeles, sau smogul fotochimic, cand pe seama poluantilor rezultati din trafic si in prezenta radiatiilor UV, rezulta oxidanti fotochimici (de tipul O₃). In aceste perioade sunt acuzate o serie de simptome iritante la nivelul conjunctivelor si mucoasei traheo-bronsice, iar persoanele cu afectiuni cronice cardio-respiratorii prezinta decompensari.

Nu se cunoaste exact anul cand pentru prima data in Los Angeles a aparut fenomenul de smog, dupa diversi autori fiind citati anii 1912, 1922, 1931, 1947.

Agravarea bronsitei cronice reprezinta tot un efect acut al fenomenului de poluare. In functie de nivelele de poluare cu iritanti a fost studiata aceasta afectiune pentru prima data de Lawther, care a monitorizat calitatea aerului intr-o perioada in care un lot de bolnavi cu bronsita cronica erau supravegheati clinic. S-a demonstrat astfel ca acutizarea si agravarea simptomatologiei (expectoratie crescuta, infectie, dispnee accentuata) se coreleaza cu cresterea concentratiei suspensiilor arse si SO₂ >250 µg/m³ pe 24 ore (valoare preluata ca recomandare OMS).