Poluarea aerului - actiunea nociva a unor substante prezente in fumul de tigara

Aerul atmosferic reprezinta un amestec de gaze, particule, vapori de apa, microorganisme.

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum in atmosfera:

surse artificiale

surse naturale

Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:

surse bazate pe arderea combustibililor in scop industrial;

surse bazate pe arderea combustibililor in scop domestic.

O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips).

Din cadrul larg al industriei materialelor de constructie se detaseaza, sub aspectul exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare:

procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;

procedeul umed, in care materialele prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in mori speciale, dupa care partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat.

Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pe o distanta de peste 3 km.

Fumul constituie partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii. Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere   incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice.

Cenusa este rezultata in exclusivitate din combustibilii solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu arderea mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba).

Cenusa se compune din:

compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi compusii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu si/sau sulf;

impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca in care se afla       inglobat zacamantul.

Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este indepartata prin procedee mecanice si hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format in camera de ardere, in marile centrale termoelectrice; la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate.

O alta sursa importanta generatoare in special de fum si cenusa este arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosi in scop domestic. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital precum alimentele, iar ca pret, in unele locuri, inregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decat la alimente. Cauza cresterii pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot in scop domestic se ard astazi in lume cantitati enorme de carbuni, petrol si gaze naturale.

O sursa secundara este si fumul de tigara, daunator nu numai atmosferei, ci si fumatorilor activi si pasivi. O tigara aprinsa comporta doua zone de reactie:

o zona de combustie situata la extremitatea aflata in contact cu aerul, unde tutunul si hartia ard cu incandescenta;

o zona de pirogenare, imediat vecina celei precedente, in care pirogenarea tutunului este intretinuta de caldura proveninta de la zona de combustie.

Produsii rezultati din cele din cele doua reactii diferite, dar simultane, sunt in jur de 7000, toti toxici.

Actiunea nociva a unor substante prezente in fumul de tigara.

Substanta	Cantitatea Analiza: Rezervatia biosferei Delta Dunarii - istoric, configuratie geografica, relieful Eseu: Atmosfera (in micrograme)	Efectul produs
Dioxid de carbon		Se elimina prin expiratie.
Oxid de carbon		Carboxihemoglobinizant. Actiune teratogena asupra fatului. Produce tulburari de memorie si de vedere. Favorizeaza infarctul.
Gudroane Gudroane		Blocheaza unele reactii biochimice. Blocheaza activitatea leucocitelor.
Nicotina		Toxic al sistemului nervos. Produce accidente cardiovasculare.
Acetaldehida		Methemoglobinizant.
Amoniac		Iritant pentru ochi. Sufocant. Caustic. Produce bronsita si edem pulmonar.
Alcool metilic		Iritant al mucoaselor. Produce tulburari digestive si respiratorii. Determina leziuni ale ochilor si ale ficatului.
Hidrogen sulfurat		Methemoglobinizant. Irita mucoasele. Produce anestezie olfactiva. Determina fenomene asfixice.
Fenol		Determina denaturarea proteinelor. Determina lezare renala.
Cadmiu		Inhiba enzimele celulare. Produce astenie. Afecteaza rinichii si tesutul osos.
Oxid de azot		Methemoglobinizant. Produce iritarea mucoaselor. Determina modificari respiratorii, cardiovasculare.
Dioxid de azot		Methemoglobinizant. Produce iritarea mucoaselor. Determina modificari respiratorii, cardiovasculare.
Plumb		Produce saturnism.

Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenusa si/sau fum in atmosfera:

eruptiile vulcanice;

furtunile de praf;

incendierile naturale ale padurilor.

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care schimba local si nu numai microrelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusa vulcanica,   impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi ce pot pluti pana la mari distante fata de locul de emitere. Timpul in care aceste suspensii raman in atmosfera poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica. Despre aceste pulberi se presupune ca au si influenta asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre Univers si contribuind, in acest fel, la accentuarea fenomenului de efect de sera, produs de cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.

Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue de durata ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza scheletul mineral si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spalare efectuat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din sateliti, au aratat ca eroziunea numai de pe continentul Africa ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5-10 km.

Caderea naturala a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave il reprezinta incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi in general gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Fildes). In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor (de exemplu in Franta si Polonia in 1992).

Manifestarile poluarii atmosferei sunt: ploaia acida si efectul de sera.

Ploile acide, rezultatul deversarii in atmosfera a noxelor industriale, au aparut pentru prima data in Scandinavia. Acum sunt o problema stringenta a majoritatii tarilor industrializate. Pestii dispar din lacuri, suprafetele cladirilor si statuile din marmura sunt corodate, padurile se usuca. In mod natural, apa de ploaie are un caracter slab acid datorita reactiei sale cu dioxidul de carbon. Ploile acide sunt rezultatul reactiei oxizilor de sulf si de azot cu apa. Acesti oxizi se formeaza in diverse procese industriale precum arderea combustibililor in centrale electrice, in motoarele cu ardere interna. Contributia acidului sulfuric la ploile acide este de 2/3, in timp ce contributia acizilor azotului este sub 1/3.

Efectul de sera se produce ca urmare a captarii de catre dioxidul de carbon ori alte substante aflate in atmosfera a radiatiilor ultraviolete.

Impactul incalzirii globului terestru va fi dificil in special pentru tarile sarace. Dezvoltarea economica necesita consum energetic sporit, cantitati mari de resurse consumate, investitii. Ar fi incorect si practic imposibil sa se stopeze industrializarea acelor tari slab dezvoltate economic pe motive ecologice. Cooperarile internationale pentru alegerea acelor variante tehnologice care sa se integreze masurilor ecologice sunt, de fapt, singura solutie a dezvoltarii.