Principalele substantele cu actiune nociva asupra calitatii apelor - protectia apelor in dreptul intern

Substantele cu actiune nociva asupra calitatii apelor sunt:

1. substantele organice, de origine naturala sau artificiala reprezinta poluantul principal. Organismele vii contin substante organice, care dupa moartea lor incep sa se descompuna devenind nocive.

Substantele organice de origine naturala mai importante sunt: titeiul,tanini, lignina, hidratii de carbon, terepentinele, biotoxinele marine etc.

Substantele organice artificiale provin din prelucrarea diferitelor substante in cadrul rafinariilor, industriei chimice organice, industriei petrochimice etc.

Poluantii organici artificiali din industria chimica organica si industria petrochimica sunt: hidrocarburile (benzen, eter de petrol, acetona, cloroform, esteri, sulfura de carbon, benzina); hidrocarburile halogenate, a caror folosire s-a rasp`ndit foarte mult in industrie si agricultura; hidrocarburile clorurate, care stau la baza hidrocarburilor halogenate si care poarta si denumirea generica de pesticide (insecticide pentru distrugerea insectelor rodenticide pentru soareci, ierbicide pentru ierburi etc.) detergenti; acizi naftenici; hidrogenul sulfurat; substantele aromatice; vopsele de anilina s.a.

substantele anorganice. Aceste substante, in suspensie sau dizolvate, ca si substantele organice, sunt poate mai putin poluante ca cele organice. Substantele anorganice sunt frecvente in apele uzate industriale; dintre acestea se mentioneaza, in primul r`nd, metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr,), clorurati, sulfatul de magneziu, fierul etc.

3. substantele in suspensie, organice si anorganice, se gasesc at`t in apele uzate uzate orasenesti c`t si in cele industriale, ele ajung`nd in masura mai mica sau mai mare in emisari.

4. substantele toxice, de asemenea organice sau anorganice, se gasesc in apele uzate orasenesti si industriale. Unele dintre ele, de exemplu pesticidele, sunt antrenate de precipitatii si ajung direct in apa de suprafata, subterana sau a marii. Toxice sunt si metalele grele si mercurul.

5. substantele radioactive - indiferent de provenienta lor, acestea pot ajunge in apa, aer si sol pe multiple cai, prejudiciind intreg mediu inconjurator. Cei mai periculosi radionuclizi sunt Ba¹⁴⁰, Cs¹⁴⁴, Cs¹³⁷, I¹³¹, U²³⁸, Zr⁹⁵.

6. microorganismele - prezente at`t in apele receptorului c`t si in apele de baut, reprezinta un pericol deosebit pentru sanatatea umana si a tuturor organismelor in general.

Protectia apelor in dreptul intern

Conform O.U.G. nr. 195/2005, protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/199 Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Autorizatia de gospodarire a apelor pentru activitatile supuse legislatiei din domeniul prevenirii si controlului integrat al poluarii se emite in conformitate cu prevederile legale din acest domeniu si se include in autorizatia integrata de mediu.

Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact;

b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare;

c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta;

d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri;

e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata;

f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase;

g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.

Potrivit art.1 alin. 2 din Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, 'apele fac parte integranta din patrimoniul public'. Legea stabileste ca apartin domeniului public apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km², malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime. Albiile minore cu lungimi mai mici de 5km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 km², pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaza sau curg (art. 8). Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivel mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.

Pentru protectia resurselor de apa, se interzic:

a)      punerea in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea in functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care maresc gradul de incarcare a apelor uzate, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare ori fara realizarea altor lucrari si masuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor;

b)      realizarea de lucrari noi pentru alimentarea cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, fara realizarea sau extinderea corespunzatoare si concomitenta a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare;

c)      aruncarea sau introducerea in orice mod, in albiile cursurilor de apa, in cuvetele lacurilor sau ale baltilor, in Marea Neagra si in zonele umede, precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel;

d)      evacuarea de ape uzate, in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in iazuri, in balti sau in helestee;

e)      utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuarile ori scurgerile de ape fecaloid - menajere sau cu continut periculos;

f)       spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au in continut pesticide sau alte substante periculoase;

g)      spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice in afara locurilor special amenajate in acest scop;

h)      aruncarea sau varsarea in instalatii sanitare sau in retelele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;

i)        spalarea in cursurile de apa sau in lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.

In zonele de protectie instituite potrivit legii sunt interzise depozitarea si folosirea de ingrasaminte pesticide sau alte substante periculoase

In scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii:

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

a)      sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si c`t mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;

b)      sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;

c)      sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor;

d)      sa urmareasca, prin foraje de observatii si control starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitelor de reziduuri de orice fel.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 171/1997 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a -II- a Apa, dupa criteriul situarii obiective si a destinatiei lor, apele se grupeaza in:

resurse de apa dulce - resursele alcatuite din ape de suprafata: r`uri, lacuri cu apa dulce sau fluviul Dunarea, precum si apele subterane, exclusiv apele minerale geotermale si apa plata;

apa pentru populatie - apa dulce necesara vietii si ambiantei asezarilor umane, care sustine functiuni si utilizari variate si multiple legate de nevoi gospodaresti, cresterea animalelor, activitati publice si industriale ale locuitorilor si altele;

apa potabila - orice apa de suprafata sau subterana, care, natural sau dupa o tratare adecvata fizico-chimica sau/si microbiologica, poate fi bauta fara pericol pentru sanatate;

apa uzata menajera - apa uzata provenita din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor populate, precum si a nevoilor de apa gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale diferitelor feluri de unitati industriale;

apa pentru industrie - apa dulce bruta sau tratata, utilizata de agentii economici cu activitate industriala;

ape uzate industrial - ape uzate provenite din satisfacerea nevoilor de apa in procesele tehnologice ale unitatilor industriale si din alte activitati asemanatoare (constructii transporturi etc.);

apa pentru irigatii - apa dulce necesara irigarii culturilor agricole, asigurata in principal din surse de apa de suprafata: r`urile interioare si fluviul Dunarea;

apa de desecare - drenaj - apa in exces din amenajarile de desecare - drenaj, evacuata in reteaua hidrografica.

Indiferent de forma de proprietate, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.

Apele din domeniul public sunt date in administrarea Regiei Autonome 'Apele Rom`ne' de catre Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului, in conditiile prevazute de lege.

In H.G. nr. 196/1991 modificata prin H.G. nr. 53/1993 se arata ca Regia Autonoma 'Apele Rom`ne' are ca scop aplicarea strategiei nationale in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor, cu execeptia apelor minerale, termominerale, de uz alimentar, destinate utilizarii fizico-terapeutice si altor scopuri, action`nd pentru cunoasterea resurselor de apa, folosirea rationala si protectia lor impotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru prevenirea efectelor distructive ale apelor, asigurarea supravegherii meteorologice si hidrologice, in conditii de eficienta economica si de protectie sociala.

Obiectivul de activitate al Regiei Autonome il constituie, printre altele, gestionarea resurselor de apa, administrarea si exploatarea albiilor minore, a lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si asigurarea aplicarii legislatiei pentru folosirea si protectia resurselor de apa.

Administrarea si gestionarea anumitor ape subterane se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor Minerale (infiintata prin H.G. nr. 1035/1990), care are ca obiect principal de activitate gestionarea fondului hidromineral al statului, intretinerea surselor de apa minerala, executarea de interventii la surse si captari, protectia zacamintelor hidrominerale, urmarirea si administrarea intregului fond hidromineral din Rom`nia, in scopul evitarii unor fenomene de degradare si poluare si al punerii in valoare de noi zacaminte de ape minerale.

Av`nd in vedere ca poluarea apelor se poate produce nu numai intentionat, ci si accidental, prin Ordinul nr. 485/1995 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a fost organizat si functioneaza Sistemul de alarmare in caz de poluari accidentale ale apelor, S.A.P.A. - ROM.

Protectia apelor se realizeaza sub trei forme principale : protectia cantitativa (realizata prin folosirea rationala si protectia apelor impotriva epuizarii), protectia calitativa (sub forma prevenirii si combaterea poluarii) si protectia sanitara impotriva contaminarii sau impurificarii apelor.

Potrivit reglementarilor legale protectia cantitativa a resurselor de apa se realizeaza prin:

dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor;

obligativitaea respectarii de catre utilizatorii de apa a normelor de consum de apa stabilite la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite si economisirii apei prin folosire judicioasa, recirculare si folosire repetata.

Protectia calitativa a apelor se realizeaza prin:

interzicerea poluarii in orice mod a resurselor de apa;

stabilirea de norme de calitate a resurselor de apa, in general, de norme privind calitatea apei potabile, de limite de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa si de limite de descarcare (inscrise in avizul sau autorizatia de gospodarire) maxim admise. Normativul privind conditiile de evaluare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor a fost aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului - nr. 645/1997, Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului - nr. 5029/1997 si Ministrului Sanatatii - nr. 7190/1997;

stabilirea unor restrictii si interdictii de siguranta in cazul punerii in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, realizarea de lucrari noi pentru alimentare cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, aruncarea sau introducerea in orice mod a deseurilor de orice fel, evacuarea de ape uzate. Instrumentul tehnico-juridic de realizare a acestor cerinte este planul de restrictii si folosire a apei in perioade;

deficitare, elaborat conform Metodologiei aprobate prin ordinul 276 din 11 aprilie 1977 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului;

stipularea in sarcina utilizatorilor de apa a unor obligatii in scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa (art.17 din Legea nr. 107/1996);

elaborarea de planuri de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale si de pedepsire a poluarilor intentionate.

Protectia sanitara se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii apelor stabilite prin acte normative in vigoare precum si prin instituirea in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale, lacurilor si namolurilor terapeutice, de zone de protectie in care sunt impuse restrictii specifice in scopul evitarii alterarii calitatii apelor.

Alterarea calitatii apei poate surveni prin contaminarea acesteia cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii, contaminarea radioactiva sau termica si impurificarea chimica cu substante fitofarmaceutice (folosite in agricultura si silvicultura) sau substante chimice (provenite din utilizarea produsilor chimici ori din activitatea industriala)

H.G. nr. 101/1997 a stabilit Normele speciale ce cuprind indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara, marimea acestora, masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrul de protectie

Tot in domeniul reglementarilor interne privind protectia apei trebuie amintita Legea nr. 82/1993 (asa cum a fost modificata) privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pentru a carei punere in aplicare a fost emisa si H.G. nr. 243/1994.

In legatura cu protectia mediului marin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale Rom`niei, in art. 30 imputerniceste organele competente ale statului sa stabileasca reguli privind prevenirea, reducerea si mentinerea sub control a poluarii mediului marin si sa asigure totodata, respectarea acestora in porturi, in apele maritime interioare si in marea teritoriala a Rom`niei.

In general, sunt considerate ca fiind determinante in politica de protectie a apelor sase directii pe care trebuie actionat:

realizarea  unui complex de lucrari de amenajare;

Este necesar ca toate lucrarile dintr-un bazin hidrografic sa se incadreze intr-o conceptie unitara referitoare la gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor de apa, ale tuturor folosintelor: energetice, potabile, agrement, industriale etc.

reglementari privind calitatea apelor naturale si afluentilor;

Desigur ca, in vederea asigurarii unei calitati corespunzatoare a surselor de alimentare cu apa pentru protectia calitatii apelor si mai ales pentru verificarea respectarii reglementarilor de protectie, este strict necesar sa se realizeze o baza de comparatie, adica unele norme de calitati. Aceste norme de calitati pot sa fie pentru cursurile de apa sau pentru afluenti.

reducerea poluarii, ale carei consecinte s-au amintit, poate fi realizata pe mai multe cai, dintre care:

introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluante in procesele industriale;

reducerea cantitatilor de ape uzate evacuate in r`uri prin introducerea practicii recircularii apei;

recuperarea materialelor utile din apele uzate, av`nd astfel avantajul asigurarii unei adevarate surse de materii prime;

extinderea procedeelor de cercetare si evacuare pe cale uscata a reziduurilor, mai ales la crescatoriile de animale;

imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnologiilor, instalatiilor si exploatarii acestora.

supravegherea si controlul calitatii apelor;

Realizarea unei eficiente protectii a calitatii apei nu este de conceput fara organizarea unui sistem de supraveghere si control. In prezent eficienta unor astfel de sisteme de supraveghere la nivel national este str`ns legata de aparatura de control automat al calitatii apei.

formarea de cadre;

Ansamblul problemelor legate de lupta impotriva poluarii apelor presupune participarea unor specialisti din multiple domenii tehnice, economice si sociale (biologi, chimisti, ingineri constructori). Formarea unor astfel de cadre trebuie sa se alinieze la politica generala de orientare a invatam`ntului spre rezolvarea problemelor legate de practica.

sensibilizarea opiniei publice;

Protectia mediului, in general, cea a resurselor de apa, in special, este o actiune cu caracter permanent, in care fiecare membru al societatii trebuie sa-si aduca contributia, un aport constient si responsabil. In acest scop, prin toate mijloacele de informare (presa, radio, televiziune) sau de educare, este necesar sa se dezbata importanta sociala, economica, ecologica a problemelor si actiunilor de combatere a poluarii resurselor de apa.