Fierul vechi si reciclarea

Firmele constantene care achizitioneaza ilegal deseuri feroase prefera sa isi vanda 'marfa' in judetele in care controlul autoritatilor este mai putin riguros.

» Mai bine de jumatate din centrele constantene de colectare preiau fara teama marfa furata, singura sanctiune pe care o risca fiind amenda.

Pe raza judetului constanta sunt inregistrate legal peste 300 de centre de colectare a deseurilor feroase, carora li se adauga alte peste 100 de unitati care functioneaza fara autorizatie. Mai bine dejumatate din firmele care administreaza aceste centre comit lunar infractiuni de evaziune fiscala, inselaciuni si falsuri. 'Patronii' nu se tem prea mult de repercusiuni, intrucat legislatia din domeniu prevede simple amenzi, ridicole in comparatie cu banii negri care se scot din acest sector. In ultimii ani, foarte  putini administratori ai unor astfel de centre au ajuns dupa gratii, autoritatile motivand in general ca intentia lor de a savarsi o infractiune este foarte greu de dovedit. In ce constau insa faptele penale din aceasta adevarata industrie a fierului vechi? In primul rand este vorba despre faptul ca multe dintre aceste societati primesc marfa furata, stiut fiind faptul ca in judetul nostru exista retele bine organizate de 'magneti' (hoti de fier vechi). Sute de persoane sustrag zilnic tone de deseuri, fie din Port, fie din triajele CFR sau alte obiective industriale. Unii sunt prinsi si se aleg cu dosare penale pentru furt dar restul (cea mai mare parte) reusesc sa isi duca prada la anumite centre de colectare. Aceste firme accepta deseurile fara sa puna prea multe intrebari si nu intocmesc nici un document de achizitie, asa cum cere legea. Unele societati fac chiar si astfel de acte, dar trec in ele date nereale, comitand asa infractiuni de fals in inscrisuri si uz de fals. Zeci de constanteni care la un moment dat au vandut legal la centre diverse cantitati de fier vechi s-au trezit ulterior ca apar in documente ca fiind parteneri in alte zeci de operatiuni, numele lor fiind folosit abuziv, uneori chiar de catre administratorii firmelor. Fierul cumparat ilegal, pe sume ridicole, de la 'magneti' (prima mana) este in general revandut la preturi de doua-trei ori mai mari. In acest fel, un simplu SRL de fier vechi (cum sunt cele din celebra deja comuna Cuza Voda) obtine lunar cateva sute de milioane de lei vechi. Evident, este vorba si despre evaziune fiscala pentru ca din cauza nedeclararii acestor sute de tone de vandute bugetul de stat si cel local inregistreaza piederi uriase.

Noua 'moda'

Multi ani, firmele constantene care practica astfel de metode ilicite si-au vazut linistite de treaba, scapand doar cu simple amenzi de cateva milioane de lei vechi, pentru ca nu aveau registrele contabile in regula. De suferit intr-adevar nu au decat amaratii de hoti marunti, cei care sustrag deseurile si care ajnung sa faca ani grei de 'parnaie' atunci cand sunt prinsi. 'Patronii' si administratorii centrelor nu patesc in general nimic, fiind persoane cu relatii care scapa cu sanctiuni pe linie economica si nu ajung niciodata in sfera penalului, Astfel, zeci de dosare de acest gen s-au incheiat cu NUP-uri (neinceprea urmaririi penale) date de procurori sau nici macar nu au ajuns la Parchete, fiind clasate din fasa, de catre politisti.

Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri, rauri si pariuri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor '90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave probleme au existat in Norvegia, Suedia si Canada.

Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile au confirmat faptul ca poluarea provenita de la centralele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra, metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse.

Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colosseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorate ploii acide.

Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici acizi nici baze, are pH 7 sau neutru.

Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si 4.0. Pentru cresterea aciditatii aerului sunt responsabili dioxidul de sulf, acizii de azot si acidul clorhidric. Acesta din urma este eliberat de combustia PVC-ului in momentul incinerarii deseurilor. Acest gaz se dizolva in apa, transformandu-se in acid clorhidric.

• Smogul

Inainte de epoca automobilului smogul provenea de la arderea carbunilor si situatia era atat de grava incat la inceputul secolului XX felinarele de pe strazile Londrei erau aprinse prin jurul amiezii din cauza faptului ca smogul si praful intunecau cerul.

In zilele noastre, arderea gazolinei in motoarele automobilelor este principala sursa de smog in majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza in atmosfera pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alcatuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent in stratele joase ale atmosferei este otravitor si pentru a determina severitatea smogului cercetatorii trebuie sa masoare mai intai cantitatea de ozon aflata in aer.

In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de azot se transforma in picaturi de acid pur, ce plutesc in norul de smog. Acesti curenti de aer acizi ataca plamanii si distrug orice, in functie de cantitatea de acid, de la materiale usoare pana la marmura si metal. in mari orase din jurul lumii monumente pretioase, inclusiv Parthenon din Atena si Taj Mahal din India, poarta amprenta smogului acid.

Smogul ingreuneaza vizibilitatea si afecteaza sistemul respirator al copiilor, batranilor si al celor care sufera de astm sau chiar de boli de inima. Poate provoca dureri d

De cateva luni insa, una dintre institutiile abilitate sa controleze acest sector si anume Garda Financiara Constanta a intetit actiunea de verificare a acestor centre. Directorul Garzii Financiare, Cristian Radu, a declarat ca in ultimele saptamani, din cele 11 centre controlate, doar la o singura firma nu s-au gasit nereguli. Nici acum nu este vorba de anchete penale, dar controalele sunt mult mai frecvente si au devenit suparatoare pentru unii dintre acesti administratori ilegali. Acestia au inceput sa isi schimbe o parte din practici, mai nou ferindu-se sa revanda marfa tot in judetul Constanta. Pentru a fi mai greu de depistata actiunea ilegala, cantitatea de deseuri feroase este trimisa departe, la firme din judetele in care controlul autoritatilor lasa de dorit. Sunt preferate nordul Moldovei si sud–vestul tarii (Caras Severin, Mehedinti, Gorj, Dolj si Olt), unde functioneaza alte cateva sute de centre clandestine. De curand, politistii din Suceava au reusit sa dea de urma unei astfel de firme fantoma, care a primit in cateva luni sute de tone de fier furat din judetul Constanta, care valorau peste 700 de milioane lei.

» Retele internationale

In contextul deschiderii granitelor o data cu intrarea in Uniune, firmele de colectare a fierului vechi s-au aratat interesate si de piata externa. Reusita acestui plan depinde insa de cat de serioase sunt cererile de peste hotare. Exista semnale ca unele dintre firmele mici de constructii care activeaza afara si care au parteneri romani ar fi interesate sa foloseasca fier cumparat la negru din Romania. In acest fel, sute de tone din Portul Constanta ar putea ajunge in strainatate si dupa ce i s-ar da o forma noua ar fi vandut ca bun, partenerilor straini. Din acest punct de vedere, inventivitatea (infractionala) a romanului pare sa nu cunoasca limite.