colectarea separativa vs colectarea in amestec a deseurilor

REFERAT COLECTAREA SEPARATIVA vs COLECTAREA IN AMESTEC A DESEURILOR

Deseurile

Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum.

CLASIFICAREA DESEURILOR

Exista mai multe tipuri de deseuri:

• Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;
• Desuri de productie - deseuri rezultate in urma unor procese tehnologice;
• Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul inconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.
• Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si ingrijirea animalelor.
• Deseuri de constructie – sunt cele formate la intreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

Deseurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate:

• I categorie – extrem de periculoase (deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.);
• II categorie – nocivitate inalta (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere etc.);
• III categorie – nocivitate medie (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide);
• IV categorie – nocivitate redusa (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.).

Efecte ale deseurilor toxice

• Deseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafata sau panza freatica.
• Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele si animalele.
• Noroiul din canalizarile municipale poate contine elemente toxice daca deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Daca noroiul este folosit ca ingrasamant, aceste elemente ar putea contamina campurile cultivate.
• Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungand la animalele care au pascut acolo si chiar la oameni.
• Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice.
• Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curatare este o problema comuna.
• Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putand cauza probleme ale oaselor si dintilor.
• Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decat in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.
• Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc in lacuri si rauri. Cand algele cresc, in prezenta luminii solare, produc oxigen; insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de oxigen atunci cand soarele nu straluceste si cand au inceput sa decada. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viata; unele creaturi putand fi otravite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate omori viata din lacuri si rauri.; in unele cazuri, anumite alge pot otravi chiar si apa potabila.
• Poluarea cu nitriti a condus la cresterea imbolnavirilor sistemului nervos, imbolnavirilor de hipertensiune inalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute. Au loc schimbari esentiale ale starii sanatatii copiilor. In teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie, de 4,4 ori ale de boli ale organelor respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice.
• Toate aceste date trebuie sa serveasca argumente pentru constientizarea populatiei privind dauna adusa sanatatii in rezultatul poluarii mediului cu nitrati.
• Poluantii subterani pot fi carati de cursurile de apa subterane. Aceste deseuri formeaza coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafata daca apa iese printr-un izvor sau fantana.
• Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, in aceste coloane de deseuri se pot intalni si ioni toxici de metal.

Eseu: Sibiul - istoria orasului Sibiu Referat: Estonia - istorie, politica, geografie, orase

DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor.

Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului.

Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut in conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor, inlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET).

Deseurile municipale

Cantitatea de deseuri municipale generate variaza de la an la an,
inregistrandu-se in ultimii 6 ani o tendinta generala de crestere,
determinata atat de cresterea consumului populatiei, cat si de cresterea proportiei populatiei deservite de serviciile publice de salubritate in sistem centralizat.
Cantitatea de deseuri municipale generate pe cap de locuitor ilustreaza nivelul de dezvoltare economica a respectivului stat. In mod contrar fata de situatia intalnita in majoritatea statelor dezvoltate din UE, cantitatea de deseuri generata in Romania este in general depozitata, numai un procent de 2% reprezentand deseurile reciclate.
Din totalul cantitatii de deseuri municipale, cea mai mare parte o reprezinta deseurile menajere si asimilabile. Acestea provin din gospodariile populatiei, respectiv de la unitati economice, comerciale, birouri, institutii, unitati sanitare. Compozitia acestora a variat in ultimii ani, ponderea cea mai mare avand-o deseurile biodegradabile; in anul 2004, deseurile biodegradabile au reprezentat cca. 49% din cantitatea totala de deseuri menajere colectate; plasticul si sticla au reprezentat, de asemenea, cantitati
importante.

Prognoza de generare a deseurilor municipale s-a realizat pe baza prognozeievolutiei populatiei pe tip de mediu locuit, luand in considerare crestereaconsumului de bunuri la populatie; astfel, Planul National de Gestiune aDeseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii de deseurimunicipale generate pana in 2013.

In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in modorganizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sauale firmelor de salubritate. Proportia populatiei urbane deservite de serviciide salubritate a crescut de la 73% in 1998, la cca. 90% in 2002-2003.In mediul rural, serviciile organizate de salubritate sunt aproapeinexistente, transportul la locurile de depozitare fiind facut in modindividual de catre generatori. Numai o mica parte din populatia din mediulrural este deservita de servicii organizate de salubritate, respectiv comuneledin vecinatatea centrelor urbane. In anul 2003, cca. 5% din populatia ruralaa fost deservita de servicii de salubritate, in timp ce in anul 2004 acestprocent a crescut pana la 6 %.

Deseurile municipale sunt gestionate in mod diferit, in functie de

Caracteristicile lor si de cantitatile in care sunt generate.Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materialereciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. Inurma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate.Restul se elimina prin depozitare, pierzandu-se, astfel, mari cantitati dematerii

Prime secundare si resurse energetice.In ultimii ani, agentii economici privati au demarat actiuni sustinute decolectare a cartonului si PET-urilor. In unele localitati s-au amplasat centrede colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare)maculatura, carton, sticle, plastic. In Romania, institutiile din industriasticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice sunt autorizate si au inceputsa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea reciclariisi/sau valorificarii. In unele orase s-au infiintat s tatii pilotde compostare adeseurilor biodegradabile.

Depozitarea reprezinta principala forma de eliminare a deseurilor municipale.

In 2005, au functionat 251 de depozite de deseuri municipale, din care

18 depozite conforme

234 depozite neconforme

Din cele 18 depozite de deseuri considerate conforme, 11 au fost construiteinainte de introducerea in legislatia nationala a normelor europene privinddepozitele de deseuri, fiind insa conforme cu acestea din punctul de vedereal constructiei (Constanta, Chiajna, Braila, Piatra Neamt, Sighisoara, Sibiu -Cristian, Ploiesti-Boldesti, Vidra, Glina, Baicoi si Campina-Banesti); acesteanu necesita investitii majore pentru conformare, ci numai pentruimbunatatirea activitatilor de operare si monitorizare, respectiv 3,5 mil.Euro. Celelalte 7 depozite au fost construite in conformitate cu cerinteleeuropene si date in functiune in anii 2003, 2004 si 2005 (Brasov, Buzau-Galbinasi, Arad Slobozia, Costinesti, Oradea Craiova