Plan de gestionare a gunoiului de grajd la nivelul comunei

PROPUNERE

Prezentul PLAN  defineste masurile si actiunile necesare unei bune aplicari a fertilizarii si a unei gestiuni integrate a terenurilor agricole in vederea limitarii scurgerilor de compusi cu azot la un nivel compatibil cu obiectivele de remediere si de conservare, pentru parametrul nitrati, al calitatii apelor de suprafata si subterane .

Prezentul Document contine in prima parte Specificatii de Ordin general ce urmeaza a fi adaptate la specificul local si transpuse in Regulament local  de catre fiecare Administratie publica locala.

Mai mult decat atat , fiind vorba despre o Reglementare locala ea va fi adoptata prin consultari permanente cu comunitatea locala pana la obtinerea unei forme adecvate pentru comuna . se va asigura astfel si implicarea cetatenilor in Decizia de mediu – conform Conventiei Aarhus.

Cadrul de reglementare :

Acte normative relevante

• Ordin nr. 242 din 26/03/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii

• Ordin 1182 din 22/11/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole - revizuit in luna noiembrie

• HG 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

• Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole  - transpusa

• Legea nr. 215/2001, privind administratia publica locala modificata si completata

Responsabilitatile administratiilor locale pentru implementarea  Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole  - transpusa

o       Realizeaza si administreaza platformele comunale de depozitare a gunoiului de grajd si coordoneaza realizarea platformelor individuale.

o       Infiinteaza serviciile publice comunale de gospodarire,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd.

• Aplica reglementarile de gospodarire,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd.
• Participa la implementarea Programelor de actiune si coordoneaza activitatile de realizare a masurilor cuprinse in aceste planuri.

Responsabilitatile Fermelor si exploatatiilor agricole pentru implementarea  Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole  - transpusa

• Se conformeaza prevederilor Codului de bune practici agricole si aplica prevederile Codului de bune practici de management ale fermei.
• Implementeaza programele de actiune.
• Realizeaza spatiile de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide.
• Aplica reglementarile de gospodarire, tratare,  manipulare si aplicare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide.

1. REGULI GENERALE PRIVIND DEPOZITAREA SI MANAGEMENTUL EFLUENTILOR SI GUNOIULUI DE GRAJD

Ingrasamintele organice provenite din exploatatiile agro-zootehnice au o stare fizica si o compozitie foarte variata. Intre producerea lor si momentul aplicarii in sol ca ingrasamant, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienti, in special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice si pe de alta parte la poluarea mediului, in special a apelor si aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse sa fie gestionate de asa maniera, incat aceste pierderi sa fie pe cat posibil reduse la minim, cu pastrarea valorii lor fertilizante la parametrii initiali.

Inca din stadiul de proiectare si constructie a depozitelor, bazinelor si incintelor

pentru depozitarea ingrasamintelor organice se va acorda cea mai mare atentie prevenirii si protectiei apelor si mediului impotriva poluarii, prin urmatoarele masuri:

• amplasarea in afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa;
• capacitate de stocare suficienta;
• constructie corespunzatoare, care sa inglobeze toate sistemele de siguranta si protectie;
• conditii de exploatare in siguranta, optime si eficiente;
• cai corespunzatoare de acces;
• protectie impotriva incendiilor;
• protectie impotriva eventualelor scurgeri din hidranti.

Dintre aceste masuri, capacitatea de stocare este una dintre cele mai importante, ea

depinzand de:

• tipul si marimea lotului de animale, tinand cont de sistemul utilizat de organizare al fermei si calitatea managementului aplicat;
• durata perioadei de stocare;
• tipul de depozitare;
• metoda de manipulare si stocare a dejectiilor;
• gradul de dilutie a dejectiilor datorita ploilor sau altor tipuri de ape.

Se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci cand se

evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata, sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/sau fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa.

Depozitarea dejectiilor in gropi (bazin) amenajate direct in pamant este inacceptabila din mai multe motive, in primul rand ecologice. Cel mai grav fenomen este impregnarea in timp a solului din zonele invecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta la suprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari, apa freatica este poluata.

La amenajarea unui bazin de depozitare a dejectiilor este obligatoriu sa se impermeabilizeze total fundul acestuia prin acoperire cu folie de plastic, speciala pentru acest scop.

Capacitatea de stocare necesara pentru dejectiile produse de la fermele zootehnice, in diferite circumstante luate in calcul, se va stabili inca din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, tinand cont de numarul animalelor si de modul de transport al dejectiilor catre tancurile, bazinele si platformele de stocare.

Trebuie evitata dilutia dejectiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta

Referat: Judetul Dolj si-a declarat independenta Eseu: Raport privin starea factorilor de mediul in judetul Timisoara - pozitia geografica a Judetului Timis

determina o valoare fertilizanta imprevizibila si nevoia unor capacitati de stocare mai mari.

Totusi, in cazul in care se stocheaza si efluentii pluviali incarcati cu dejectii (cazul celor

colectati din rigolele si santurile din jurul platformelor exterioare de odihna si furajare a

animalelor si a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesara o capacitate de stocare mai mare.

Stocarea efluentilor de la platformele silozurilor este recomandat sa se faca impreuna cu dejectiile lichide, caz in care se va lua in calcul si volumul efluentilor de siloz la proiectarea capacitatilor de stocare.

Depozitarea dejectiilor lichide trebuie sa se faca in rezervoare etanse, construite din

materiale corespunzatoare, impermeabile si rezistente la coroziune, in caz contrar se pot produce fenomene de poluare.

In vederea realizarii instalatiilor si spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte urmatoarele conditii:

• amplasamentul si zona in care se construieste se aleg in functie de reteaua hidrografica din vecinatate si de prezenta padurilor;
• spatiile de depozitare sa fie situate in apropierea terenurilor agricole;
• capacitatea pentru depozitare sa fie proiectata in functie de numarul existent de animale;
• asigurarea unei etanseitati perfecte a spatiilor pentru depozitare, a instalatiilor, a retelelor de pompare si mijloacelor de transport;
• materialele utilizate la constructie sa fie corespunzatoare, iar instalatiile sa fie fiabile si de calitate.

Amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita in apropierea unor ape de

suprafata sau pe terenuri cu regim freatic de mica adancime.

.Se va evita alegerea amplasamentului in apropierea padurilor, deoarece amoniacul

degajat in atmosfera este deosebit de toxic pentru arbori, in special pentru speciile rasinoase.

Riscul degradarii si chiar al distrugerii padurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi,

care sunt, de regula, prezente tocmai in zonele unde exista o concentrare mare a activitatilor

de crestere a pasarilor si animalelor in sistem intensiv.

.Depunerile acide prin precipitatii, afecteaza negativ si apele de suprafata, cu efecte

drastice asupra faunei si florei acvatice. In plus, in cazul apelor subterane, cresterea aciditatii

acestora provoaca mobilizarea aluminiului si a unor metale grele, care depreciaza

caracteristicile de potabilitate ale apelor respective.

2. REGULI  GENERALE PRIVIND DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD

.La constructia depozitelor de balegar solid se va avea in vedere ca acestea sa aiba o baza din beton, sa fie prevazuti cu pereti de sprijin si sistem de colectoare a efluentilor, in special a celor ce se produc in timpul ploilor.

Depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca in platforme

special amenajate. In acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala, construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin inalti de 2 metri, de asemenea hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre un bazin de retentie.

Platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare sa aiba cale de acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate in apropierea cursurilor de apa sau cu apa freatica la mica adancime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila.

Gunoiul se pastreaza in aceste platforme indesat, acoperit cu un strat de pamant de

15-20 cm grosime.

. Pentru a se descompune, gunoiul trebuie sa aiba o umiditate de 70-75%, altfel se

usuca si mucegaieste. Inainte de a fi acoperit cu pamant, se uda cu must de gunoi, urina sau chiar cu apa pentru a-i asigura umiditatea necesara.

Pentru a-i imbunatati compozitia si pentru a reduce pierderile de azot, este

recomandabil ca pe masura asezarii in platforma, sa se presare peste el superfosfat in

cantitate de 1-2% din masa gunoiului.

Depozitarea sau lasarea gunoiului in gramezi pe camp, chiar si pentru un timp relative scurt, este considerata o practica agricola gresita. Acest fapt implica atat poluarea solului si apei prin scurgerile din gunoiul spalat de ploi, cat si irosirea si pierderea azotului pe care-l contine.

. In cazul in care balegarul este depozitat pe platforme, toti efluentii produsi trebuie

colectati in vederea stocarii.

Cantitatea de balegar de la ferma trebuie calculata pentru fiecare conditie in parte.

Cerinta privind aria platformei, se stabileste in functie de perioada de stocare. Inaltimea de depozitare a gunoiului pe platforma nu trebuie sa depaseasca 1,2 m, latimea platformei nu trebuie sa fie mai mare de 8 m iar lungimea este variabila in functie de cantitatea de gunoi rezultata. Inaltimea peretilor trebuie sa fie de 1,5 m, pentru a se crea o zona libera de 300 mm intre nivelul dejectiilor si partea superioara a peretelui.

Fundul platformei trebuie sa aiba o inclinare de cca 2 - 3 % spre una din marginile

platformei, unde se amplaseaza intr-o sapatura un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat in timpul fermentarii. Bazinul de colectare trebuie astfel pozitionat incat, atunci cand este plin, partea de sus a lichidului sa fie la cel putin 0,7 - 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei.

Capacitatea bazinului de colectare se stabileste in functie de capacitatea platformei si de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o data sau de mai multe ori pe an). In general, se poate aproxima un necesar de 4 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspat. Daca evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectata se reduce in mod corespunzator. Pentru a preveni ca odata cu scurgerea mustului de gunoi sa fie introduse in bazinul de colectare paie si alte resturi vegetale, se recomanda ca inaintea bazinului de colectare sa fie construita o groapa de limpezire cu o capacitate de cca 0,5 m3, din care se curata cat mai des resturile

solide. Atat bazinul cat si groapa de limpezire trebuie sa aiba peretii impermeabilizati.

In cazul unor solicitari de proiectare pentru spatii de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate in considerare toate cerintele relevante prevazute in standardele de constructie si de prevenirea poluarii, continute in normativele si reglementarile in vigoare.

3. REGULI GENERALE PENTRU APLICAREA SI TRASPORTUL  GUNOIULUI DE GRAJD

Doza necesara de azot pentru realizarea recoltei scontate, astfel estimata trebuie sa fie asigurata in primul rand din ingrasamintele organice existente in ferma si in completare cu ingrasaminte produse industrial.

Cantitatile de ingrasaminte organice care se pot aplica anual la ha, depind de cultura, de gradul de descompunere, textura solului si de alti factori zonali.

Doza specifica nu trebuie sa depaseasca 170-210 kg de azot pe hectar si an.

Cantitatea maxima se va aplica atunci cand:

• se utilizeaza balegar putin fermentat;
• se administreaza pe soluri grele (argiloase) sau care au capacitate ridicata de denitrificare;
• se aplica la culturi cu perioade lungi de vegetatie sau care consuma cantitati ridicate de azot;
• se aplica in zone cu nivel ridicat de precipitatii.

Urina se poate folosi atat la ingrasarea de baza cu norme cuprinse intre 10 si 80 tone la hectar si an, functie de continutul de azot, limita minima fiind pentru urina de cabaline de 1,6% azot si limita maxima pentru urina de bovine de 0,2 % azot. Este necesar sa fie respectata si norma specifica de 170 - 210 kg de azot pe hectar si an, tinand cont si de rezervele din sol. Urina mai poate fi utilizata si ca ingrasamant suplimentar, in norme cuprinse intre 3 si 20 de tone la hectar, amestecata cu 2 - 3 parti apa. Efecte deosebit de bune se obtin prin amestecarea urinei cu superfosfat (250- 600 kg/ha), in functie de continutul de azot al acesteia.

Mustul de gunoi de grajd se poate utiliza la fertilizarea de baza, in norme cuprinse

intre 40 si 80 tone la hectar si an, sau ca ingrasamant suplimentar, (10 - 20 t/ha, amestecat cu 2 - 3 parti apa). Se poate utiliza, de asemenea, cu efecte foarte bune, in amestec cu superfosfat (300 - 600 kg/ha), in functie de continutul de azot al mustului de gunoi de grajd.

Aceleasi norme sunt recomandate si pentru tulbureala. Pentru utilizare, tulbureala trebuie curatata de corpurile straine solide, omogenizata atat periodic cat si in momentul

administrarii. Se poate administra si partea lichida separata de cea solida.

3.6.. Dejectiile semifluide si fluide pentru a fi aplicate trebuie sa fie libere de corpuri solide si, de asemenea, trebuie omogenizate in timpul administrarii. Este obligatorie incorporarea acestora direct in sol sau in maxim 3 ore daca administrarea s-a facut prin imprastiere la suprafata solului. Incorporarea directa in sol se poate face in timpul vegetatiei sau in afara perioadei de vegetatie, la adancimea de 10-20 cm. Normele se stabilesc in functie de cerintele culturilor, conform tehnologiilor de cultura si cartarii agrochimice, fiind cuprinse intre 5 si 80 t/ha.

Mranita, fiind un ingrasamant foarte eficient, se foloseste mai ales in legumicultura,

atat in camp cat si in spatii protejate. Cantitatea care se utilizeaza la hectar variaza intre 20 si 60 tone. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole in cantitati de 15-25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoi are o actiune rapida, insa efectul se face simtit numai pentru un an sau doi.

.Perioadele cand se aplica ingrasaminte organice trebuie stabilite in functie de diferite conditii :

• cat mai devreme posibil, in cadrul perioadei de crestere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrientilor de culturi si a minimiza riscul poluarii.
• In fiecare an, cel putin jumatate din cantitatea de gunoi rezultata in timpul iernii, trebuie imprastiata pana la 1 iulie, iar restul pana la 30 septembrie.
• Nu se aplica gunoi in perioada cuprinsa intre aparitia primului si ultimului inghet. Aceste date sunt stabilite pe baza analizei seriilor de date meteorologice interpolate la nivelul comunei
• sa fie evitata aplicarea lor in perioadele de extra-sezon (in afara fazelor de vegetatie activa),  depinzand de conditiile climatice locale, intre lunile octombrie si februarie, perioada maxima fiind specifica pentru zonele umede si reci, in care sezonul de vegetatie incepe mai tarziu.

Gunoiul se administreaza de regula toamna, la lucrarea de baza a solului (prin

aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab. Pe masura ce gunoiul se imprastie, terenul este arat cu plugul, care amesteca si incorporeaza bine gunoiul. Incorporarea se face mai adanc, pana la 30 cm, pe terenurile usoare (nisipoase) si in zonele secetoase si mai putin adanc, pana la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci si in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra si primavara.

Calitatea lucrarii solului la administrarea gunoiului de grajd se considera a fi buna atunci cand terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu ramane in agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de imprastiere, indiferent daca aceasta operatie se efectueaza manual sau mecanizat, trebuie sa depaseasca 75%.

Distributia ingrasamintelor organice pe suprafata solului este mai uniforma daca

materialul este cu umiditate moderata si daca poate fi destramat si maruntit. Cand gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales daca nu contine asternut de paie, sau asternutul nu este uniform amestecat cu dejectiile, imprastierea ingrasamantului se face in bucati mari, provocand concentrari pe anumite portiuni de suprafata. Materialul mai umed se lipeste de organele de lucru ale masinii, inrautatind si mai mult calitatea lucrarii.

Pentru aplicarea mecanizata a ingrasamintelor organice solide - gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fractia solida dupa separarea dejectiilor fluide - se folosesc masini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de masini sunt sub forma de remorca tehnologica, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, si cu organe de dislocare-maruntire si distributie a ingrasamintelor. Unele masini au si organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distributie pot fi: rotor orizontal cu spira elicoidala cu muchii dintate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a. Incarcarea cu gunoi de grajd a benei masinii poate fi facuta cu un incarcator cu furca mecanica actionata hidraulic.

Atunci cand aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine

omogenizat in timpul incarcarii, liber de impuritati si corpuri straine (pietre, bulgari, deseuri metalice, sarma, etc.), iar stratul de gunoi din buncarul masinii de administrat sa fie uniform ca grosime.

Ingrasamintele organice fluide - dejectii fluide mixte, diluate sau nu, fractia lichida

de la separarea dejectiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spalarea dejectiilor - pot fi folosite, in anumite conditii, pentru fertilizare. Masinile de aplicat ingrasaminte organice

fluide au in alcatuire o cisterna, un sistem de umplere si dispozitive de aplicare. Pentru

umplere se pot folosi pompe stationare, care preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau masina este echipata cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul careia se umplu cisternele etanse, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:

• cu duza de stropire de la inaltime relativ mica, cu deflector de tip evantai. Pentru functionare trebuie asigurata in cisterna o anumita presiune;
• cu aspersor. Presiunea necesara functionarii aspersorului este creata de o pompa centrifuga .Aceste doua procedee de aplicare prezinta mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, caci provoaca raspandirea in mediul inconjurator substantelor neplacut mirositoare. Aceste procedee pe cat posibil trebuie evitate;
• cu dozator rotativ si cu furtune. Furtunele distribuie ingrasamintele fluide pe o linie perpendiculara pe directia de inaintare. Furtunele pot lasa ingrasamintele sa curga pe sol de la inaltime cat mai mica. Metoda cea mai buna si mai nepoluanta este cea la care furtunele sunt in legatura cu brazdarele, iar ingrasamintele sunt astfel incorporate direct in sol.

In timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat sa ajunga in sursele

de apa, in acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe portiunile de teren late de 5 – 6 m, aflate in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altor mase de apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea de umiditate a solului.

3.15. Descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, golirea sau spalarea buncarelor si rezervoarelor utilajelor de administrare a ingrasamintelor de orice fel in apele de suprafata sau in apropierea lor este interzisa, conducand la  poluarea mediului si se sanctioneaza potrivit legii.

In timpul administrarii ingrasamintelor organice naturale lichide si pastoase se vor

adopta bunele practici in scopul evitarii trecerii acestora in masele de apa:

• sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea solului; astfel se va evita imprastierea pe timp cu vant, cu soare puternic, in timpul ploilor, iar iarna in timpul ninsorilor sau pe solul inghetat sau acoperit cu zapada.
• sa se evite orice descarcare accidentala sau intentionata a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, in apropierea oricarei surse de apa sau direct in acestea. In acest scop este necesar ca rezervorul sau cistema sa fie protejate sau construite din materiale anticorozive, verificate si garantate pentru o perioada de minimum 3 ani; atat la transportul, cat si la administrarea acestor ingrasaminte, pierderile tehnologice sau prin neetanseitati trebuie reduse in totalitate.

. Utilajele folosite la administrare trebuie sa asigure reglarea precisa a normelor in

intervalul 5-100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3/ha in intervalul normei de 5-20 m3/ha si 10 m3/ha in intervalul normelor de 20-100 m3/ha.

Uniformitatea de administrare la suprafata solului, pe latimea de lucru, trebuie sa fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descarcarii complete a unui rezervor plin trebuie sa fie sub 15%.

. Ingrasamintele trebuie sa fie amestecate continuu in rezervor, in vederea

omogenizarii, atat in timpul transportului, cat si inaintea si in timpul administrarii.

Nu sunt permise zone neacoperite intre trecerile alaturate sau pe zonele de intoarcere si nici zone de suprapunere, care pot fi astfel supraincarcate cu nitrati.

In nici un caz nu se vor efectua reparatii sau alte operatii, in afara celor tehnologice, daca utilajul este incarcat partial sau total.

. Din constructie, aceste utilaje trebuie sa permita curatirea rezervorului si a

echipamentelor simplu si rapid si fara sa permita producerea poluarii mediului ambiant.

In vederea evitarii tasarii solului, utilajele respective trebuie sa fie dotate cu anvelope cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 kgf/cm2, atunci cand sunt incarcate la capacitatea maxima.

4. MANAGEMENT INTEGRAT AL CULTURILOR ECOLOGICE SI INGRASAMINTELOR NATURALE prin realizarea unui

Sistem local de gestiune a gunoiului de grajd

Platformele ecologice pentru colectarea si managementul gunoiului de grajd, reprezinta una dintre solutiile posibile pentru reducerea poluarii apelor cu nutrienti, in principal nitrati si fosfor, oferind totodata posibilitatea valorificarii acestei resurse regenerabile care este gunoiul de grajd, prin folosirea ca ingrasamant natural.

Platformele servesc in principal pentru colectarea gunoiului de grajd si a altor resturi menajere biodegradabile,din gospodariile locuitorilor

Platformele de gunoi de grajd au rolul de depozite temporare pentru colectarea si compostarea gunoiului. Depozitarea temporara, pentru o perioada apreciata la circa sase luni, este necesara atat pentru a se asigura stabilizarea gunoiului prin compostare cat si datorita faptului ca aplicarea pe camp a gunoiului nu se poate face decat in perioadele de timp recomandate de bunele practici agricole.

Periodic, gunoiul colectat in gospodarie se transporta, cu mijloacele proprii ale gospodarului, la platforma comunala.

Pe platforma de gunoi din gospodarie se depoziteaza numai gunoi de grajd.

Daca este cazul, urina colectata din adaposturi se toarna peste gunoiul din platforma pentru a fi absorbita de acesta.

La platforma comunala gunoiul va fi descarcat sub forma de gramezi sau siruri, sub forma unor siruri paralele cu peretii laterali ai platformei.

Frecventa cu care se va face intoarcerea sirurilor va fi determinata in mod practic in functie de felul in care va decurge procesul de compostare aeroba.

Inainte de inceperea depozitarii gunoiului pe platforma, bazinul pentru colectarea fractiei lichide va fi golit de apa adunata din precipitatii. Modul de utilizare a apei din precipitatii colectata in prezenta gunoiului din platforma va fi stabilit ulterior, dupa efectuarea de analize chimice si bacteriologice, de catre Serviciul de Gospodarire a Apelor sau Agentia de Protectie a Mediului.

. Masurile propuse vor elimina toate sursele potentiale de poluare din perimetrul platformelor;

Gunoiul de grajd depozitat va putea fi utilizat pe terenurile cultivate, primavara si toamna, inlocuind o parte din necesarul de ingrasaminte chimice; pe termen scurt aceasta resursa va duce la obtinerea de sporuri de recolta ca urmare a aportului de nutrienti;

Gunoiul de grajd va fi astfel aplicat pe terenurile cultivate, incit sa se obtina o utilizare maxima a nutrientilor. Aportul de nutrienti din gunoiul de grajd aplicat va fi totusi limitat la 5% din totalul cantitatii de azot aplicate (conform Smith si colab.-ed. 1998). Efectul masurilor recomandate se va concretiza in reducerea cu 90% a volumului de azot pierdut in pinza freatica;

Utilizarea mai eficienta a gunoiului de grajd va facilita pastrarea continutului de materie organica din sol, reducind astfel riscul de eroziune. Conservarea structurii solului va duce de asemenea la micsorarea riscului de degradare a acestuia, reducind astfel consumurile de energie la cultivare;

Platformele vor fi administrate in mod durabil si vor fi golite la sfirsitul fiecarei toamne.

Se va remedia aspectul total inestetic al platformelor comunale existente;