CLASIFICAREA APELOR

In functie de interesul manifestat de diferite stiinte, s-au propus mai multe criterii de clasificare a apelor. Astfel exista patru criterii:

I.            din punct de vedere al administrarii lor exista:

a)      ape internationale

b)      ape teritoriale

c)      ape nationale

a)      Apele internationale -sunt cele cu privire la care statul nostru e riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele nationale si cele cu privire la care interesul unor state straine au fost recunoscute prin tratate sau conventii internationale.

b)      Apele teritoriale sunt cele cuprinse intre portiunea tarmului tarii noastre spre larg, a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin lege nationala( fiind aceea de 12 mile marine).

c)      Apele nationale sunt raurile, fluviile, canalele si lacurile navigabile interioare si apele fluviilor si raurilor de frontiera de la malul roman pana la lina de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale dupa asezarea lor.

II.          dupa asezarea lor:

a)      ape de suprafata

b)      ape de interes general sau particular

c)      ape subterane

III.        din punct de vedere al destinatiei concrete:

a)      ape destinate consumului populatiei- potrvit criteriilor Economiei  politice apa apare ca obiect de consumatie individuala.

b)      Ape destinate agriculturii- potrivit acelorasi criterii, conform carora apa este obiect al muncii ,folosita in speciala pentru irigatii.

c)      Apele cu destinatie speciala- sunt cele utilizate pentru navigatie, plutarit, producerea energiei electrice, pescuit, apa fiind considerate ca un mijloc de productie.

Analiza: Relieful carpatilor romanesti - etajul muntilor inalti Eseu: Marile Descoperiri Geografice

IV.        din punct de vedere al practicarii pescuitului si al proectiei resurselor vii ale apelor ,apele se grupeaza pe bazine piscicole.

Fac parte din aceste bazine piscicole apele nationale interioare si terenurile acoperite cu apa care servesc sau ofera conditii pentru cresterea si inmultirea pestelui si mamiferelor acvatice cat si a crustaceelor.

bazinele piscicole pot fi naturale sau amenajate.

Temporar fac parte din bazinele piscicole si apele de pe terenurile inundabile pana la retragerea viiturilor, daca ofera conditiile prevazute mai sus.

POLUAREA APEI

Consumul de apa duce a poluarea apei.

d)      Conventia generala europeana asupra poluarii apei de la Geneva a definit poluarea apei ca pe modificarea directa sau indirecta a compozitie apelor , unei surse oarecare, ca urmare a acitivitatii omului in asa masura, incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau unora dintre folosintele pe care le aveau in stare initiala.

e)      Legea romana a apelor, nr 107/ 98- modif 2005- defineste poluarea apelor drept alterarea calitatii fizice ,chimice, biologice ale acestora, peste o limita admisibila stabilind inclusive, depasirea nivelului national de radio- activitate ,produsa direct sau indirect prin activitatea umana a carei folosirea era posibila inainte de a interveni alterarea.

Poluarea poate fi naturala sau antropica. Aceasta din urma poate fi de natura fizica ,chimica, biologica sau bacteriologica.

ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR

Potrivit articolului 135 ,alin (4) din Constitutie, apele cu potential energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoariala impreuna cu resursele naturale ale platoului continental si ale zonei economice, pot face obiectul exclusiv al proprietatii publice.

Legea numarul 107/96- spune ca apartin domeniului public apele de suprafata si albiilor lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si bazinele hidrografice mai mari de 10 km, malurile si cuvete laturilor, apele subterane, apele maritime interioare, marea teritoriala impreuna cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil.

Apele cu lungimea mai mica de 5 km si bazinele hidrografice mai mici de 10 km, apartin detinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaza sau urca. Insulele care nu sunt in legatura cu terennurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.

Daca terenurile cu mal sunt inundate consecutive pe o durata de minimum 3 ani, la nivelul mediu al apei, proprietatea asupra albiei apei se extinde si asupra suprafetei inundate.

Indiferent de forma de proprietate, stabilirea regimului juridic de folisinta a resurselor de apa este un drept exclusiv al Guvernului care se exercita prin MMGA.

Folosinta apelor poate fi libera( pentru nevoi de baut ,scaldat) sau autorizata( pentru agricultura, destinatii speciale prevazute de lege).

Raporturile juridice privitoare la folosinta apei difera astfel:

b)      cand apa este considerate obiect al consumatiei individuale, raportul juridic care se naste este asemanator celor din contractele de vanzare cumparare.

c)      Cand apa face obiectul muncii sau manifestarii de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare  fie celor din contractele de vanzare cumparare, fie celor de cesiune ,sau contractelor de comodat, dupa cum folosire apei s-a facut cu titul oneros sau gratuity.

Administrarea apelor se realizeaza de Administratia Nationala a Apelor Romane, din subordinea MMGA pentru toate apele proprietate publica. Pentru celelalte ape ,administrarea se realizeaza pe baza unor contracte de concesiune de alte persoane juridice( ex ,ApA Nova).

GOSPODARIREA APELOR IN ROMANIA

Se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si al interesului comun ,prin colaborarea si cooperarea la toate nivelurile administratiei publice a utilizarii de apa, a colectivitatilor locale si a populatiei.

Informatii hidro- meteorologice, hidrologice si de gospodarire a apelor se obtin prin unitatile autorizate ale admininstratiei nationale a apelor romane si constituie Fondul National de Date de gospodarire a apelor. Acest fond cat si apele din domeniul public fac parte din cadastrul apelor.

PROTECTIA APELOR

Include 2 aspecte: - protectia cantitativa

protectia calitativa

a. pentru  Protectia cantitativa de apa, utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitate de produs sau pe activitate, si economiseasca apa prin folosirea judicioasa, sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii .

Normele de consum pe unitate de produs sau pe activitate se propun de marii utilizatori de apa la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiei folosite si se avizeaza de Ministerele interesate si se aproba de MMGA. Daca apar divergente se rezolva de Guvern.

Daca la un moment, consumul de apa nu acopera necesittile ,legea instituie restrictii si prioritati in folosirea apei. Astfel, au prioritate apa necesara consumului populatiei, apa necesara unitatile zootehnice, apa pentru refacerea rezervei intangibile dupa incendii si debitele de apa necesare mentinerii echilibrului ecologic si al habitatului acvatic.

b. pentru protectia calitativa, legea instituie poluarea intentionata a apelor ( care sufera un regim sanctionator penal). Limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate si evacuate in Resursele de apa se aproba la propunerea MMGA prin HG pentru protectia apei potabile in jurul surselor si instalatiilor de alimentare a surselor de apa minerala si a lacurilor si namolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever de restrictii si perimeter de protectie hidro- geologica.