Ecologie
Conceptul de abordare sistemicaCONCEPTUL DE ABORDARE SISTEMICA Abordarea sistemica presupune insusirea si aplicarea TEORIEI GENERALE A SISTEMELOR elaborata de Ludwig von Bertalanffi, in anul 1960, si dezvolta ulterior in diferite domenii. SISTEMUL este un ansamblu de elemente aflate in interactiune (interactiunea = factor al unificarii) elemente care pot fi identice sau diferite, si care sunt unite intre ele prin conexiuni intr-un intreg. Ideea de baza a metodei sistemice consta in faptul ca atat materia vie cat si cea nevoie este organizata in sisteme ierarhizate, oricare sistem fiind alcatuit din subsisteme dar fiind la randul sau un subsistem al unui sistem mai cuprinzator, adica a unui suprasistem (se mai numeste si macrosistem) Aceasta analiza sistemica poate conduce la modelari matematice fiind practic o cale de prognoza si de control a componentelor si a starilor sistemelor luate in calcul in dinamica dezvoltarii lor. In amenajarea teritoriului se procedeaza la fel cu sistemele teritoriale. SISTEMELE TERIORIALE SI DE LOCALITATI Sistemul teritorial poate fi: 1 – se porneste de la un macrosistem teritorial 2 – sistem teritorial si de asezare 3 – sistem de habitat uman (urban sau rural) 4 – subsistem (cartierul) 5 – microsistem (ansamblu sau unitate teritoriala de referinta) 6 – element (constructii). Pot exista sisteme de localitati formate si dupa alte criterii: ocupationale, functionale, economice, ecologice, etc. (ex. sistemul statiunilor litorale; sistemul asezarilor din Delta Dunarii) Avantajele abordarii sistemice in amenajarea teritoriului: a) se realizeaza o viziune integratoare asupra realitatilor proceselor si fenomenelor din teritoriu b) o analiza profunda a ansamblurilor de elemente dintr-un sistem teritorial c) ofera un instrument eficient de investigare a structurilor teritoriale si de modelare a acestora d) amenajarea teritoriului are o abordare interdisciplinara T inaintea elaborarii oricarui plan de amenajare teritoriala sau de urbanism (vezi tabel) sunt necesare o serie de studii preliminare ce conduc la diagnoza situatiei existente in teritoriul studiat, precum si la starea si calitatea mediului teritoriului (suprafata) respectiv. STUDIILE MULTICRITERIALE necesare in amenajarea teritoriului sunt: studii geografice privind configuratia fizica a peisajului, clima, geomorfologia, etc. studii topografice privind relieful de detaliu al teritoriului respectiv studii pedologice privind structura, starea si potentialul solului studii hidrologice referitoare la regimul hidrologic al apelor curgatoare si statatoare din suprafata studiata studii geologice privind structura si fresursele subsolului studii demografice privind populatia, dinamica, structura si gradul de ocupare al ei
studii economice privind dezvoltarea industriei, agriculturii si a diverselor servicii studii sociologice privind relatiile din cadrul populatiei prezente pe suprafata studiata studii arheologice care contin date privind vestigiile etapelor istorice si care reprezinta o memorie culturala a comunitatii umane studiate studii ecologice necesare pentru determinarea si delimitarea principalelor tipuri de ecosisteme din arealul studiat (agricole, urbane, forestiere, acvatice) IERARHIA ORGANIZARII SISTEMICE A ASEZARILOR UMANE IN TERITORIU
|