Managementul deseurilor provenite de la sursele de poluare in judetul tulcea

MANAGEMENTUL DEsEURILOR provenite de la sursele de poluare iN JUDEtUL TULCEA

Introducere

Dezvoltarea durabila, optiune strategica globala pentru secolul XXI, are intentia de a reflecta politica si strategia pentru dezvoltarea economica si sociala continua fara deteriorarea calitatii mediului si fara epuizarea resurselor naturale de care depinde activitatea umana in viitor si prin aceasta dezvoltarea continua.

Managementul deseurilor ocupa un rol important, avand in vedere ca deseurile nu sunt numai o potentiala sursa de poluare, ele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

Tendintele actuale privind elaborarea problemei deseurilor trebuie sa tina cont de micsorarea cantitatii de deseuri generate precum si evitarea poluarii mediului.

O atentie deosebita necesita deseurile periculoase, speciale si anume prevenirea aparitiei lor, promovarea la maximum a reciclarii si dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor in siguranta.

Cantitatea de deseuri menajere solide provenite de la populatie si din activitatile comerciale a atins asemenea nivele incat creeaza probleme unui sistem de management corect al teritoriului.

Managementul deseurilor menajere solide trebuie abordat prin schimbarea mentalitatii populatiei, printr-o educatie sustinuta, prin proiecte pilot, prin implementarea colectarii selective, inca de la sursa, a unor tipuri de deseuri reciclabile. Deseurile menajere de tipul hartie-carton, PET-uri, sticla, textile, deseuri metalice, materie organica, ce se regasesc in containere in cantitati considerabile, constituie surse importante de materii prime secundare.

1 Deseuri urbane

Deseurile urbane sunt constituite din:

deseuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta, (inclusiv deseurile periculoase pe care le contin),  care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare aplicate in localitati)

deseuri asimilabile cu deseurile menajere – provenite din industrie, comert, sectorul public sau administrativ, care au compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere din sectorul casnic, existand posibilitatea de a fi colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea

• deseuri din servicii municipale – provenite din gradini, parcuri, piete, spatii verzi, deseuri specifice cailor de circulatie publica, din depunerea de substante solide din atmosfera

Deseurile, mai ales cele tratate si depozitate necorespunzator, pot fi vectori importanti ai poluarii solurilor, apelor de suprafata si a celor freatice.

Gestiunea corespunzatoare a deseurilor are ca principale obiective: protejarea mediului si implicit a sanatatii umane, conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reciclare.

1.1 Deseuri menajere

Evolutia cantitatilor de deseuri menajere

Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept unul din elementele de baza care conditioneaza calitatea vietii urbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si energie electrica.

O societate moderna nu este de conceput fara o activitate sustinuta, de gestiune controlata a deseurilor menajere.

La nivelul anului 2003, in localitatile urbane ale judetului Tulcea au fost produse urmatoarele cantitati de deseuri:

Cantitati de deseuri pe localitate

- tabel nr.9 -

Sursa: Tabel raport – Starea mediului Tulcea 2003.

Orasul Tulcea a produs in cursul anului 2003 o cantitate de 95044 mc de deseuri, dupa cum urmeaza:

Principalele tipuri de deseuri produse in orasul Tulcea

- tabel nr.10 -

Sursa: Tabel raport – Starea mediului Tulcea 2003.

Prioritatile in domeniul managementului deseurilor menajere:

curatirea terenurilor si desfiintarea depozitelor intamplatoare de deseuri de pe raza oraselor;

modernizarea dotarii serviciului de salubrizare in vederea optimizarii, colectarii deseurilor prin montarea pubelelor stradale.

Cu privire la gospodarirea deseurilor urbane de orice tip (menajere, animaliere, etc) se doreste o modernizare a sistemului de colectare – transport si depozitare a acestor reziduuri.

Compozitia pubelelor menajere

Urmare a informatiilor primite de la SC Salubris SA Tulcea, compozitia deseurilor colectate este urmatoarea:

hartie, carton – 20%;

sticla – 5%;

metale – 25%;

plastice – 15%;

textile – 10%;

mat. organice – 25%.

Tratarea deseurilor menajere

Nu se efectueaza tratarea deseurilor menajere, singurele actiuni desfasurate fiind cele de restrangere a perimetrelor rampelor de gunoi, de delimitare si semnalizare a perimetrelor platformelor de deseuri, de desfiintare a rampelor de deseuri ce nu corespund din punct de vedere al amplasamentului normelor sanitare si de mediu.

In mediul rural se practica arderea gunoaielor.

Evolutia taxelor de colectare selectiva a deseurilor

Nu se efectueaza colectarea selectiva a deseurilor.

2 Deseurile industriale

Evolutia cantitatilor de deseuri industriale

In cursul anului 2003, volumul total de deseuri industriale la nivelul judetului Tulcea este de 912429 t, comparativ cu anul 2002 unde cantitatea de deseuri industriale era de 2550380 t, s-a inregistrat o scadere a cantitatilor de deseuri industriale in cursul anului 2003 si aceasta deoarece unitatile cu profil de activitate extractie miniera nu au prea lucrat.

Cele mai mari cantitati de deseuri produse sunt rezultate de la activitatile de exploatare miniera la zi, respectiv 508741 t steril minier (provenit din procesul de prelucrare si din descoperta SC Min Est SA Mahmudia, SC Dobromin SA Constanta, SCH Sitorman, SC CCF SA Bucuresti-Niculitel).

Alte tipuri de deseuri industriale produse in cantitati mari:

slam rosu de la SC Alum SA Tulcea – 300000 t;

zgura metalurgica si praf provenite de la SC Ferco SRL – 57350 t;

slam galvanic provenit de la SC Aker SA – 4 t;

piatra de var de la SC Alum SA – 2600 t;

deseu lemnos – 4450 t;

deseuri metalice feroase, neferoase, hartie, anvelope uzate, etc. – 39228t.

Tratarea deseurilor industriale

Exceptand slamul galvanic, care suporta o operatiune de insolubizare inainte de depozitarea in halda, celelalte deseuri industriale nu sunt tratate. Parte din ele pot fi reutilizate (sterilul minier, deseul lemnos).

Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase

La nivelul anului 2003, in judetul Tulcea, in privinta deseurilor toxice si periculoase, urmare a controalelor tematice efectuate, s-au identificat o serie de agenti economici care detin deseuri toxice si periculoase, astfel au fost depistate urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri:

Tipuri si cantitati de deseuri detinute de

agentii economici

- tabel nr.11 -

Sursa: Tabel raport – Starea mediului Tulcea 2003.

Totodata s-a identificat o singura societate comerciala, SC Avicola SA Babadag, aflata in lichidare judiciara, care detine cca 2 tone de amoniac, depozitat in bazine speciale, care fac parte din instalatia de racire.

Referitor la substantele sanitare cu termen de valabilitate depasit, neidentificate sau interzise, a fost inventariata o cantitate totala de 11623 tone s 12360 mc de substante din care:

1.     substante identificate 7428 tone si 6202 mc, din care:

a)     substante interzise - 1315 tone si 0,826 mc;

b)     substante categoria I si II de toxicitate- 0,058 tone si 0,032 mc.

2.     substante neidentificate 4125 tone si 6157 mc.

Substantele periculoase de tip fitosanitar, aflate in depozitele controlate, sunt in special din grupa III si IV de toxicitate, deci cu un grad mai mic de periculozitate. In proportie de 25%, ambalajele sunt deteriorate.

In majoritatea situatiilor, depozitele de pesticide sunt amenajate corespunzator, prezentand platforme betonate, usi metalice asigurate cu lacat, aerisire naturala. Nu au fost constatate fenomene de poluare si nici nu au fost consemnate cazuri deosebite.

Unitatile verificate nu au pus la dispozitia organelor de control certificatele de calitate si de origine pentru substantele detinute, acestea fiind, in general, arhivate, achizitia fiind anterioara lui 1990.

In urma verificarilor efectuate, au fost stabilite masuri de siguranta, respectiv pastrarea in conditii de siguranta a acestora, neutilizarea acestor substante decat in conditii de analize de laborator si avizarea de catre institutiile abilitate. Problema de fond a acestor substante chimice cu termen de valabilitate depasit ramane aceea ca, pe plan national nu exista unitati de preluare si distrugere/reciclare a acestora.

Tratarea deseurilor periculoase

In cursul anului 2003, la Spitalul Judetean Tulcea a fost pus in functiune un incinerator pentru incinerarea deseurilor spitalicesti rezultate.

Valoarea acestei investitii a fost de circa 300 milioane lei, fonduri care au fost obtinute de la Consiliul Judetean Tulcea.

De asemenea, cabinetele medicale particulare au contract cu Spitalul Judetean Tulcea pentru preluarea deseurilor spitalicesti rezultate si incinerarea lor.

Transferul transfrontier al deseurilor periculoase

Nu au existat asemenea cazuri in cursul anului 2003.

3 Namoluri provenite de la tratarea apelor

Evolutia cantitatilor de namoluri produse in regiune

La nivelul anului 2003, cantitatea totala de namoluri produse in judetul Tulcea prin diferitele statii de tratare a apelor este de 3895 tone, dupa cum urmeaza:

Statia de epurare mecanica si biologica – SC Pigcom SA – Satu Nou. Namolul rezultat din epurarea mecanica este deshidratat in platforme prevazute in acest scop. Dupa deshidratare acesta este folosit ca fertilizant agricol. La un efectiv de cca. 7000 capete au rezultat aproximativ 2500 tone de namol din procesul de epurare care a fost deshidratat si ulterior utilizat in agricultura.

Serviciul Public Edil-Prest Babadag. Apele uzate orasenesti sunt epurate mecanic, biologic si chimic. Nu este rezolvata problema deshidratarii namolului rezultat din procesul de epurare, deoarece terenul pe care au fost amplasate platformele a fost dat in posesie.

Urmeaza a se efectua studiul de fezabilitate pentru materializarea noilor platforme de deshidratare, urmand ca Consiliul Local Babadag sa prevada fonduri si sa respecte fluxul tehnologic de epurare.

SC Acet Sa Tulcea. Societatea cu profil prestari servicii catre populatie , respectiv asigurarea alimentarii cu apa potabila, canalizare ape fecaloid menajere si energie termica. Prin activitatea desfasurata la statia de tratare apa potabila rezulta deseuri de tip namoluri.

In prezent, orasul Tulcea cu o populatie de 114112 locuitori si 1026 societati economice, racordati la reteaua de alimentare cu apa potabila, nu dispune de statie de epurare a apelor canalizate, acestea fiind deversate in fluviul Dunarea.

In cursul anului 2003, cantitatea de namol rezultata de la statia de tratare a apei potabile este de 1395 tone, din care 450 tone namol decantate si 954 tone namoluri rezultate de la spalarea filtrelor rapide.

Tratarea namolurilor produse in regiune

Principalii producatori ai namolurilor din judetul Tulcea nu dispun de instalatii speciale de tratare a namolurilor.

In procesul tehnologic de tratare  a apei din statia de tratare Tulcea nu este prevazuta treapta de tratare a namolurilor cu platforma de depozitare a acestora.

SC Pigcom SA – Satu nou dispune de fluxul tehnologic de epurare de concentrator de namol si platforma de deshidratare a acestora.

4 Centrele de depozitare a deseurilor

Starea centrelor de depozitare a deseurilor

Depozitele de deseuri solide urbane din judetul Tulcea, nu sunt prevazute cu sisteme de protectia mediului (canale de preluare a apelor din precipitatii, drenuri de preluare a apelor din incinta, sisteme de impermeabilizare a spatiului de depozitare, sisteme de colectare a gazului de fermentare, perdele vegetale la limita de separatie a rampei de gunoi).

Depozitul de deseuri din orasul Sulina se extinde pe o suprafata de cca 3 ha si este situat in zona de risc de inundatii si la distanta mica de malul marii.

In mediul rural depozitarea deseurilor nu este controlata, depozitarea este deschisa (neamenajata), fara nivelare si acoperire. Depozitele sunt fara imprejmuire. Procedeul cel mai utilizat pentru neutralizarea gunoaielor este arderea fara adaos de combustibil auxiliar.

Deseurile industriale, in special cele din constructii si din demolari, se colecteaza si se evacueaza, in general, de firma producatoare. Nu exista la nivelul judetului un sistem de urmarire si control pe acest tip de deseuri. Singurul depozit pentru eliminarea acestor tipuri de deseuri este in municipiul Tulcea. Rampa  este intr-o fosta cariera cu o suprafata de 3 ha, este imprejmuita, eliminarea deseurilor se face prin depozitare la sol.

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Reziduurile pot fi vectori importanti in raspandirea infectiilor. Reziduurile provenite din diferite surse contin foarte des o gama variata de microorganisme printre care si agenti patogeni raspanditori de boli infectioase (virusi, bacterii, ouale diversilor helminti etc). in conditii prielnice, agentii patogeni pot trai in reziduuri timp indelungat (zile, luni) de unde patrund in sol, apa, putand astfel provoca infectii si prin contact direct.

Descompunerea deseurilor cu continut de substante organice este insotita de degajarea unor gaze rau mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat etc). vantul si miscarile de aer ridica praful din gramezile de reziduuri, poluand atmosfera. Pe arterele de circulatie murdare, insuficient curatate, reziduurile sunt zdrobite si sfaramate de mijloacele de transport, iar praful fin este ridicat in aer chiar de catre aceste mijloace.[1]

Deseurile urbane nefiind corespunzator tratate, efectele negative produse de aceste depozite implica:

efecte asupra apelor de suprafata si subterane (aceste ape se pot polua prin infiltratiile rezultate din depozit ca urmare a precipitatiilor si a apei din componenta deseurilor).

efecte asupra calitatii aerului (gunoaiele depozitate necontrolat, la nivelul terenului fermenteaza aerob si produc mirosuri neplacute, etc.)

efecte asupra solului, florei si faunei (influenta negativa se manifesta atat in stratul de sol, prin infiltratii cu incarcatura poluanta, cat si la suprafata prin antrenarea de curentii de aer a hartiilor, maselor plastice, deseurilor textile, creand un aspect dezagreabil).

Depozitele de deseuri industriale.

Haldele de steril minier au un impact asupra solului, in mod deosebit datorita ocuparii unor suprafete mari de teren – cca 140 ha, suprafata scoasa din circuitul economic.

Un caz aparte il constituie halda de slam a BBG Alum SA Tulcea. Acumularea s-a realizat prin bararea Vaii lui Flam, cu un baraj de pamant loess compactat omogen. Suprafata haldei de slam este de 79,4 ha, iar capacitatea actuala de depozitare este de 5400000 mc. Halda de slam rosu este amplasata in teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, in afara perimetrului construibil, la circa 3,5 km S-V de societate, in apropierea satului Mineri, la S de DN 22 Tulcea-Isaccea-Macin. Valea in care este amplasata halda se afla situata intre cele doua vetre construite ale satului Mineri, si anume: Caslita la E si Casla la V.

Afectarea solului poate fi produsa de eventualele exfiltratii ale apei din halda de slam, precum si infiltrarea apei de slam in sol in cazul unor accidente constand in spargeri la suprapresiune, la inghet sau din cauza infundarii conductelor de transport.

De asemenea, depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vant de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei, poate constitui un factor de afectare a solului, iar prezenta in aceste suspensii a unor metale cu eventuale actiuni toxice asupra microorganismelor de care depinde fertilitatea solului poate avea ca efect reducerea recoltelor.

Nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere si aspectul deprecierii estetice a cadrului natural. Pe langa pericolul de epidemie si alte consecinte negative de poluare a mediului inconjurator, ca urmare a evacuarii necorespunzatoare a deseurilor, apare o priveliste care provoaca oamenilor dezgust, degradand estetic peisajul. Gradul de civilizatie atins la acest sfarsit de mileniu impune orientarea gospodarilor edili si spre gasirea unor solutii eficiente de colectare, transport, depozitare si valorificare a gunoaielor solide menajere.

Concluzii

Aspectele prezentate mai sus releva deficiente mai ales in ceea ce priveste gestionarea deseurilor menajere. Se impune astfel promovarea de proiecte care sa rezolve problemele de mediu cu care se confrunta administratia publica locala, alocarea de la buget a sumelor necesare pentru intocmirea studiilor si proiectelor de mediu, identificarea surselor de cofinantare, a sponsorilor interesati in proiectele propuse.