Impactul zilnic al aerului poluat asupra mediului

IMPACTUL ZILNIC AL AERULUI POLUAT ASUPRA MEDIULUI

Cadrul analizat

Ca element al mediului de viata atmosfera trebuie sa indeplineasca o serie de conditii care se exprima prin limitele de toleranta ale organismului uman si cele de existenta ale faunei si florei in raport de factorii legati de gradul de puritate, temperatura, umiditate, compozitie chimica etc.

In societatea moderna datorita activitatilor umane si unor fenomene naturale, calitatea aerului a suferit modificari concretizate fie in schimbarea concentrarii unor compusi normali ai atmosferei (ozon, CO₂ etc.), fie in patrunderea unor elemente straine acestui mediu (substante chimice rezultate din activitati omenesti, elemente radioactive etc.).

Prin insasi natura sa aerul, ca element al mediului inconjurator, nu este influentat de organizarea administrativ-teritoriala a comunitatilor umane si, in consecinta, degradarea calitatii aerului, se rasfr`nge asupra unor arii geografice vaste, fenomenul poluarii atmosferice devenind o problema globala ce impune o cooperare si rerglementare internationala.

Legea protectiei mediului stipuleaza ca 'prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarii calitatii acesteia, pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale'. In cadrul acestei legi, atmosfera este definita ca fiind masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;

Referitor la sintagma de 'poluare a aerului', Conventia de la Geneva din 13 noiembrie 1979 privind poluarea atmosferica transfrontariera pe distante lungi, a determinat-o ca fiind 'introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect, de substante sau energii care au o actiune nociva de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor, sa deterioreze bunurile materiale si sa aduca atingere sau sa pagubeasca valorile de agrement si alte utilizari legitime ale mediului inconjurator'. In Legea protectiei mediului notiunea de poluant este prezentata ca orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale; De asemenea, se mai definesc diferiti termeni ca: substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corosive, iritante, mutagene, radioactive; sursa de radiatii ionizante - entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive; prejudiciu - efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre ;

In acest context, se poate observa ca o reglementare eficace ar trebui sa previna poluarea atmosferica prin actiuni asupra surselor si prin stabilirea unor conditii de fabricatie stricte pentru utilajele, aparatele si mecanismele susceptibile de a polua aerul.

Dupa modul de existenta al poluantilor avem doua grupe:

a)     poluanti primari, care sunt emisi direct in atmosfera din surse identificate sau identificabile;

b)     poluanti secundari sau derivati, cei care sunt produsi in aer prin interactiunea a doi sau mai multi poluanti sau chiar prin reactie cu anumiti constituenti ai aerului.

Odata patrunsi in atmosfera foarte putini poluanti isi mai pastreaza integritatea deoarece, ca urmare a reactiilor lor chimice si influentelor termice, acestia isi schimba total identitatea.

Poluarea atmosferica a cunoscut o importanta crestere odata cu dezvoltarea industriala, iar in ultimele decenii se constata o ingrijoratoare extindere a acesteia cu consecinte deosebit de grave la nivel planetar.

Au aparut astfel ca fenomene imediate, distrugerea stratului de ozon, efectul de sera, ploile acide, 'smogul' s.a. ce au efecte devastatoare at`t asupra mediului inconjurator c`t si asupra sanatatii oamenilor[1].

In privinta afectarii mediului, studii efectuate la nivel international au demonstrat ca datorita degradarii stratului de ozon si a aparitiei efectului de sera, temperatura medie pe Terra poate sa creasca intr-un deceniu cu peste un grad Celsius, iar la poli cu cinci grade. Ploile acide, din ce in ce mai frecvente cauzeaza distrugerea padurilor, plantelor si a recoltelor.

In ceea ce priveste viata oamenilor, poluarea atmosferica conduce la cresterea numarului de cancere ale pielii si plam`nilor, cataracte, scaderea nivelului sperantei de viata concomitent cu aparitia unor malformatii, afectarea productiilor agricole si inevitabil subnutritia, pericolul cresterii nivelului oceanelor cu consecinta inundarii unor intinse zone populate.

In fata pericolelor ce ameninta intreaga omenire si insasi viata pe Pam`nt se constata la nivel international solidarizarea statelor in vederea adoptarii unor reglementari care sa permita prevenirea poluarii si combaterea poluarii precum si ameliorarea calitatiia aerului.

Principalele substante cu actiune nociva asupra aerului

Principalele substante cu actiune nociva asupra aerului si sanatatii oamenilor sunt:

1. Dioxidul de sulf (SO₂) - este un compus oxigenat al sulfului, un gaz incolor, cu miros inabusitor si patrunzator.

Dioxidul de sulf rezulta, in principal, in urma arderii carburantilor: carbuni si petrol.

Sursele de poluare cu dioxid de sulf sunt clasificate in:

surse stationare: centrale termoelectrice care ard pacura sau carbune a caror emisie reprezinta cca. 67 % din totalul emisiilor; procese industriale folosite in rafinarii, otelarii, turnatorii, fabrici chimice ale caror emisii reprezinta cca. 30%;

surse mobile cu emisii ce reprezinta cca. 4%.

Dioxidul de sulf este usor transportat la distante mari p`na la sute de kilometri si conduce at`t la formarea ploilor acide, c`t si la aparitia si amplificarea unor boli respiratorii cronice.

2. Oxizii de azot (NO_X) - sunt compusi ai azotului cu oxigenul, cei mai periculosi fiind oxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO₂).

Sursele de poluare mobile - respectiv autovehiculele - sunt responsabile in proportie de cca. 50% de poluarea cu NO₂, iar sursele stationare contribuie cu restul de 50%. Printre sursele de poluare stationare se numara utilitatile electrice, facilitatile industriale, constructiile, poluarea provenind de la arderea carbunilor, pacurii, gazelor naturale, lemnului, gunoaielor menajere si industriale.

Impactul asupra mediului se concretizeaza in prejudicierea sanatatii oamenilor prin afectiuni ale plam`nilor si cailor respiratorii.

3. Compusi organici volatili (COV) - cei mai reprezentativi compusi organici volatili sunt produsele petroliere: benzina, eterii de petrol, benzen, acetona, cloroform, esterii, fenoli etc.; acestea fiind cunoscute si sub numele de hidrocarburi.

Sursele de poluare sunt mobile - autovehicule, in principal - si stationare - procese industriale in care se ard combustibili.

Impactul asupra mediului consta in formarea 'smogului', afectiuni asupra sistemului respirator, iritarea ochilor, reducerea rezistentei la infectii, congestii nazale etc.

4. Oxidul de carbon este un gaz invizibil si fara miros rezultat prin arderea incompleta a divesilor carburanti (carbune, benzina, petrol, lemn s.a.).

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

Sursa principala de poluare este sursa mobila si reprezinta motoarele autovehiculelor. Sursele stationare sunt instalatiile si centralele de ardere a carburantilor, incineratoarele pentru reziduri solide etc.

Poluarea cu oxid de carbon are efecte grave asupra sanatatii umane, deoarece atunci c`nd este inhalat inlocuieste oxigenul in circulatia singelui put`nd dauna vederii, capacitatii mentale si fizice si conduc`nd la afectiuni nervoase, cardio-vasculare si pulmonare.

5. Hidrogenul sulfurat (acidul sulfhidric H₂S) este un gaz incolor, cu miros neplacut, toxic, solubil in apa si perceptibil in cantitati si concentratii foarte mici.

Hidrogenul sulfurat provine din industria chimica, petrochimica si de rafinare a petrolului si din apele uzate provenite de la acestea.

Impactul asupra mediului inseamna afectarea, faunei si a florei, iar in concentratii mari el provoaca moartea prin formarea unei combinatii cu hemoglobina paraliz`nd centru nervos care comanda respiratia.

6. Amoniacul (NH₃) - este un gaz incolor, cu miros puternic si inecacios.

Sursele de poluare cu amoniac sunt procesele tehnologice de fabricatie a acestuia, procesele de utilizare ale acestuia si procesele de ardere a vegetatiei sau a biomasei.

Inhalarea amoniacului in cantitati mari are ca efect sufocarea, iar expunerea indelungata sau repetata conduce la afectiuni grave ale cailor respiratorii.

7. Substantele toxice aeropurtate (beriliul, arsenul, benzenul, clorura de vinil etc.) sunt antrenate usor de v`nt put`nd ajunge la distante mari de locul de emisie.

Sursele de poluare provin de la procesele industriale, folosirea diferitilor solventi, statiile de epurare a apelor uzate, prelucrarea unor reziduri periculoase - menajere sau industriale, motoarele autovehiculelor si incineratoarele.

Impactul asupra oamenilor este at`t direct prin inhalare, c`t si indirect dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor, c`nd sunt afectate culturile, animalele, pestii si apa consumata de populatie.

Sanatatea omului este afectata prin aparitia de boli pulmonare, cancere etc.

8. Pulberi sedimentabile si in suspensie.

Pulberile sedimentabile sunt 'pulberi de dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea conform legii gravitatiei'.

Pulberile in suspensie: 'pulberi care r`m`n in aer timp indelugat'.

Aerosolii reprezinta 'sisteme compuse din particule fine solide sau lichide (sub 100 microni), dispersate intr-un gaz'.

Fumul reprezinta 'aerosoli vizibili, formati din paticule fine solide, provenind din combustibili sau din diferite procese tehnologice.

In literatura straina, pulberile sedimentabile impreuna cu pulberile in suspensie sunt numite 'particule', 'particule aeropurtate', uneori si mai concret 'particule totale in suspensie'.

Cele mai importante surse de poluare cu pulberi sedimentabile si in suspensie sunt fabricile de ciment si azbest, turnatoriile de metale si laminoarele de otel, centralele termice pe carbune, motoarele Diesel, instalatiile de decorticare a bumbacului etc.

Efectele acestor poluanti constau in reducerea vizibilitatii, coroziunea unor constructii, prejudicierea vegetatiei, aparitia unor boli cronice ale plam`nilor etc.

9. Substante radioactive - au proveniente si caracteristici diferite, se gasesc sub forma de gaze (de exemplu radonul), particule, pulberi sau aerosoli si polueaza atmosfera p`na la mari inaltimi

Sursele de poluare sunt instalatiile de obtinere a energiei nucleare, instalatiile de exploatare si imbogatire a minereurilor, depozitele de deseuri radioactive, instalatiile si experimentele militare ce au la baza energia radioactiva.

Impactul asupra mediului se reflecta in poluarea solului si a surselor de apa si afectarea grava a tuturor organismelor vii.

S-a calculat ca populatia mondiala este expusa unei radiatii naturale ambiante cuprinsa intre 100 si 150 mrem pe an (mrem este unitatea de iradiere care produce aceleasi efecte biologice ca un roengen de raze x). Dupa oamenii de stiinta oamenii suporta fara pericol aparent p`na la 1000 mrem. Comisia Internationala de Protectie contra Radiatiilor (C.I.P.R.) a fixat o limita maximala de 5000 mrem pe individ si an.

Pentru om poluarea radioactiva reprezinta riscuri somatice (arsuri, varsaturi, deranjamente intestinale si posibilitatea leucemiei), partile cele mai sensibile ale organismului fiind: pielea, ochii, unele tesuturi si glandele genitale. Trebuie semnalate, de asemenea, efectele genetice ale radioactivitatii care ameninta populatiile vegetale, animale sau chiar umane.

Dintre poluantii radioactivi naturali trebuie mentionat randonul care este rezultatul dezintegrarii radiului-226, prezent in unele roci si soluri. El se ridica la suprafata solului sub forma de gaz, prin crapaturile si fisurile rocilor patrunzind de multe ori in interiorul locuintelor prin crapaturi sau fisuri existente in fundatia sau peretii cladirilor.

Cauzele

Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De exemplu, ozonul se formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre poluantii primari si componentii normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.

O semnificanta parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. Cu toate ca un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferica, cele mai multe dintre ele contin carbon, sulf si azot. Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele in care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactionaza intre ele dar si cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitati periculoase.

POP(poluantii organici persistenti) sunt substante chimice care:
- au calitati otravitoare, extrem de periculoase;
- au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator;
- pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie;
- pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor.

Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel:
- pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina;
- substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) - se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB);
- produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii.
Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece:
- se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa;
- se transporta la distante mari de la surse;
- se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat;
Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici.
Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala.
Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.
Impactul asupra aerului
Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera.

Impactul asupra apelor
Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin.

Impactul asupra solului
Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor.

Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?
Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT.
O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele.
Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie.

Impactul asupra regnului vegetal
Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici.

Impactul asupra lumii animale
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala.
Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete.

Sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu
Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor.

Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:
- intreprinderile industriei chimice;
- depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse;
- stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate;
- instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate;
- locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane;
- fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice;
- fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive;
- intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie;
- transportul.

Impactul asupra sanatatii umane
Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut).
Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT.
S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc.
Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati.
Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase - 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice.
Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei.

Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei
Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele.
In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate.
Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara.

O influenta considerabila asupra raspandirii poluantilor in aer o au fenomenele meteorologice, iar dintre acestea, in mod deosebit, stratificarea termica a aerului, vantul, precipitatiile.

Stratificarea termica a aerului – care poate fi stabila sau instabila – influenteaza dispersia verticala a poluantilor. Astfel, o stratificatie stabila impiedica difuzia poluantilor in inaltime, determinand o concentrare a acestora la sol, in apropierea sursei. Stratificatia instabila favorizeaza insa aceasta difuzie.

Vantul, prin directie si intensitate, influenteaza raspandirea orizontala a poluantilor; astfel, in raport de pozitia centrelor poluate, un obiectiv industrial trebuie sa fie amplasat intr-o directie opusa directiei predominante a vantului. Situatia de calm atmosferic duce la concentrarea poluantilor in apropierea sursei de emisie.

Precipitatiile contribuie la trecerea substantelor poluante din atmosfera pe sol, influentand negativ vegetatia si solul. Astfel, dioxidul de sulf se poate combina cu apa, formand acidul sulfuric, care este daunator plantelor.

Dispersia poluantilor din aer este influentata,alaturi de starea fizica a atmosferei, de ceilalti factori fizico-geografici, cum ar fi: dispunerea formelor si unitatilor de relief, prezenta sau absenta suprafetelor forestiere s.a.

Acte normative incalcate

Din Constitutia Romaniei, Art. 34 referitor la Dreptul la ocrotirea sanatatii, alin. 2; Art.  35, cu referire la Dreptul la un mediu sanatos, alin.1, 2, 3 – introdus prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea “Normativului privind stabilirea valorilor limita, a avalorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator (M.Of. 765 / 21 octombrie 2002)

H.G. nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna, destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiei de gaze si particule poluante provenite de la acestea (M.Of. 623 / 22 august 2002)

Principiile dreptului mediu care sunt incalcate prin poluarea atmosferica, se regasesc in principiul precautiei in luarea deciziei, respectiv principiul prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative, principiul „poluatorul plateste”, inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor si nu in ultimul rand participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul.