Efectele poluarii atmosferice asupra organismelor animale

Smogul din zonele industrializate contribuie semnificativ la cresterea morbiditatii si mortalitatii in mediul urban. Smogul acid, din zonele reci, este cauza a numeroase boli respiratorii cronice: bronsite, emfizem pulmonar, astm bronsic, etc. Smogul oxidant, din zonele calde, produce numeroase afectiuni oculare precum iritatii, conjunctivite, infectii oculare. Prin agentii cancerigeni continuti, in special PAN, smogul oxidant are si o actiune cancerigena semnificativa.

Suspensiile minerale din aer constituie cauza a numeroase boli respiratorii. Praful de siliciu din carierele de piatra, in urma inhalarii, provoaca silicoza sau fibrocitoza pulmonara. In parenchimul pulmonar histociteele fagociteaza particulele minerale si se transforma in fibrocite. Acestea provoaca o sclerificare a alveolelor pulmonare care astfel isi pierd elasticitatea si se reduce capacitatea respiratorie a plamanilor.

Particulele solide de carbon din atmosfera poluata cu fum se acumuleaza in citoplasma celulelor macrofage din plamani, care le inglobeaza prin fagocitoza. Ele se transforma astfel in celule cu pulberi, care dau culoarea neagra a parenchimului pulmonar si scad capacitatea respiratorie a persoanelor afectate.

Poluarea atmosferica afecteaza, de asemenea, aparatul cardiovascular si sangele. In zonele contaminate puternic cu aerosoli se produce o modificare a formulei sanguine, o hiperglobulie asemanatoare cu cea intalnita la populatiile ce traiesc la altitudini ridicate, cu atmosfera rarefiata.

Monoxidul de carbon din aer, chiar in concentratii slabe, are un efect anemiant, producand o anemie de tip hipocrom.

Aerul poluat contine si numerosi agenti mutageni puternici, precum benzopirenul, hidrocarburi policiclice, derivati organici ai azotului care prin efectele lor mutagene constituie o amenintare continua datorita modificarilor genetice pe care le pot induce populatiei urbane.

Fluorul rezultat din diferite activitati industriale, se acumuleaza in citoplasma celulelor vegetale in cantitati pana la 2000 mg / kg de tesut uscat. Derivatii gazosi patrund in plante prin stomate iar pulberile sunt dizolvate de precipitatii si absorbite de radacinile plantelor. Consumul de plante contaminate cu fluor de catre animalele ierbivore provoaca o intoxicatie cronica numita fluoroza. Datorita afinitatii mari pentru calciu, fluorul in cantitati mari perturba procesul de osificare producand deformari ale oaselor si afectiuni dentare (dinti friabili si marmorati).

In cazul intoxicarii cronice cu fluor a vacilor se constata o scadere a cantitatii de lapte produse si o scadere a concentratiei de grasimi din lapte. Apar necroze ale rinichilor si glandelor suprarenale si leziuni ale tubului digestiv.

Poluarea cu fluor afecteaza si entomofauna, deoarece cei mai multi derivati ai fluorului sunt insecticide puternice. Stuparitul este grav afectat, deoarece albinele sunt foarte sensibile la compusii cu fluor.

Plumbul care contamineaza atmosfera ajunge prin sedimentare sau antrenat de precipitatii in sol si de aici se incorporeaza in biomasa vegetala. Animalele care pasc in vecinatatea centrelor de extractie si prelucrare a minereurilor de plumb sufera o intoxicatie cronica manifestata prin numeroase modificari fiziologice.