Legatura dintre dreptul intern si dreptul international
in ceea ce priveste principiile
Dreptul international al mediului, ca si
dreptul international al drepturilor omului, fertilizeaza dreptul
international clasic, aducand omenirea in centrul dreptului
international prin faptul ca prezervarea mediului se face in numele
generatiilor prezente si viitoare.
Pentru Romania, care a cunoscut o intarziere in
ceea ce priveste legislatia si dreptul mediului, dreptul
international al mediului reprezinta un element de perfectionare
a dreptului intern al mediului si a reglementarilor legislative in
domeniu.
Trebuie precizat ca principiile si normele de
drept international nu pot avea, in dreptul intern, o forta juridica
mai mare decat cea care rezulta din caracterul actelor in care sunt cuprinse.
Din acest punct de vedere au putere juridica obligatorie numai principiile
cuprinse in acte internationale cu caracter conventional, in timp ce
principiile enuntate in declaratii sau in alte acte de acest fel nu
au valoare juridica.
Conceptul de principiu al dreptului
international al mediului este imprecis, utilizat mai ales pentru a
desemna o constanta evidenta, concluziile unei analize, norme obligatorii ori
reguli juridice. De exemplu, programul de actiune „Agenda 21” cuprinde
„principii de actiune” ca linii directoare ce pot fi urmate si la
modalitatile de realizare a acestora. In alte documente cum sunt
„Declaratia de la Rio” sau „Declaratia de la Dublin asupra apei” din
1992 principiile sunt formulate cu pretentii juridice, in termeni
normativi, desi nu detin o putere obligatorie. Dintre acestea, unele
sunt dezvoltari si semnificatii specifice in domeniu ale unor
principii generale ale dreptului international ca buna vecinatate,
cooperarea internationala in materie etc., iar altele tind sa
devina reguli generale specifice: obligatia fiecarui stat de a
proteja si a conserva mediul, principiul interzicerii poluarii,
principiul „poluatorul plateste”.
Realitatea acestor principii fundamentale depinde
in mare masura de promovarea unor premise esentiale, cum sunt:
interdependenta dintre pace, dezvoltare si protectia mediului,
schimbarea modului de productie si de consum neviabil si gestionarea
rationala a problemelor de mediu.
Interdependenta dintre pace, dezvoltare si
protectia mediului , teme majore ale contemporaneitatii, se
subsumeaza conceptului de dezvoltare durabila, iar conform cu principiul
25 din Declaratia de la Rio acestea sunt indispensabile. Pe de alta parte,
protectia mediului trebuie sa fie o parte integranta a procesului
dezvoltarii pentru a ajunge la dezvoltarea durabila. Reducerea si
eliminarea modurilor de protectie neviabile au fost exprimate in
Declaratia de la Rio sub forma directa: „Statele vor trebui sa reduca
si sa elimine modurile neviabile”.
Gestiunea rationala din punct de vedere
ecologic este exprimata in conventiile internationale relative la
deseuri, tip de gestiune preluat si in domeniul conservarii
naturii si care tinde sa se generalizeze la nivelul general al
solutionarii problemelor ecologice.
