Impactul poluari aerului asupra organismelor VII si asupra mediului

Impactul poluari aerului asupra organismelor vii si asupra mediului

Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In timpul Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.

• Poluarea aerului

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de „smog”. Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a inceput sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor mari cum ar fi Los Angeles in anii '30. Acest smog este cauzat de combustia in motoarele autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza hidrocarburi din combustibilii 'nearsi'. Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa se combine si sa transforme oxigenul in ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante si irita plamanii. Hidrocarburile sunt oxidate in substante care se condenseaza si formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare.

Majoritatea poluantilor sunt eventual 'spalati' de catre ploaie, zapada sau ceata dar dupa ce au parcurs distante mari, uneori chiar continente. In timp ce poluantii se aduna in atmosfera, oxizii de sulf si de azot sunt transformati in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate sa afecteze intregi ecosisteme. In cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de viata. Regiunile care sunt in drumul vantului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa si estul Statelor Unite si Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot sa afecteze si sanatatea umana si obiecte create de oameni; ele dizolva incet statui istorice din piatra si fatade din Roma, Atena si Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili in secolul XX, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4° C pana la 5,8° C pana in anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul sa fie mai cald decat a fost in ultimii 125.000 ani, schimband probabil tiparul climatic, afectand productia agricola, modificand distributia animalelor si plantelor si crescand nivelul marii.

Poluarea aerului poate sa afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera. Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi folositi pana acum in frigidere, aparate de aer conditionat si in fabricarea produselor pe baza de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamani in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale planetei.

Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii aerului, majoritatea in Asia.

Animalele si oamenii inspira oxygen din aer si elimina dioxid de
carbon. Plantele verzi iau dioxid de carbon in procesul numit fotosinteza,
eliminand oxigen. Existenta fiecarei plante, animal si om depinde de acest
circuit.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice este amenintat acum de
activitatea oamenilor. Cresterea productiei de energie, industria chimica,
metalurgica, de ciment, circulatia rutiera si aeriana, arderea gunoaielor
etc. sunt cause care lun atmosfera in pericol. Aceste pericole sunt: efectul
de sera(incalzirea globala), poluarea aerului, subtierea stratului de ozon
si ploile acide.

In ultimii 200 de ani industria a dereglat echilibrul atmospferic.
Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati
enorme de dioxid de carbon si a altor gaze, mai ales dupa aparitia automobilului. Dezvoltarea agriculturii a determinat, acumularea unor cantitati mari de substante chimice otravitoare in atmosfera. Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece, incat ar ingheta oceanele si ar muri toate vietuitoarele. Insa atunci cand din cauza poluarii, creste proportia  gazelor numite ,,gaze de spera”, atunci este retinuta prea multa caldura si intrg pamantul devine mai cald.,,Gazelle de sfera” deregleaza echilibrul atmospheric:

Retin razele inflarosii si le reflecta spre Pamant. In consecinta, creste temperature medie globala. Poluarea aerului este adesea vizibila
sub forma de fum si gaze. Fumul este un amestec de gaze si chimicale si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic. Smogul ce rezulta are un miros neplacut ce provoaca lacrimarea. Unele componente ale gazelor de esapament, in cazul in care sunt inhalate, provoaca tulburari pulmonare. Aerul poluat are pe langa efectele directe asupra sanatatii omului si un effect devastator asupra mediului. Substantele chimice emanate in atmosfera sunt
transportate de vaporii de apa din curentii de aer. Cand acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia formand ploile acide. Aceasta distruge plante si animale iar situatia se
agraveaza daca ajunge In rauri, pentru ca acesta va transporta otrava la
distanta, omorand cele mai mici organisme. Apele respective vor fi moarte biologic. Subtierea stratului de ozon este cauzat de anumite gaze existente in flacoane(spraiuri), frigidere, etc. Deteriorarea a fost semnalata pentru
prima oara in 1985 de catre oamenii de stiinta in America, in momentul
in care au vazut formarea unei gauri in stratul de ozon. Din nefericire, cu
zece ani mai tarziu, in 1995, s-a observat ca si deasupra Articii si Europei
de Nord s-au format gauri in stratul de ozon. Distrugerea padurilor, la randul sau, tulbura echilibrul ecologic al atmosferei, deoarece zonele poluate pierd efectul benefic al vegetatiei. Distrugerea a milioane de m2 de paduri are drept consecinta reducerea cantitatii de oxigen, in schimb se acumuleaza mai mult dioxid de carbon. In zilele noastre nu mai putem spera sa respiram aer curat. Atmosfera este in mare pericol. Ca urmare este pus in pericol intregul
mediu de viata.

• Efectelor poluarii asupra sanatatii  

Poluarea aerului poate afecta negativ sanatatea umana. Anumite segmente ale populatiei, cum ar fi persoanele in varsta, sugari si copii, sunt susceptibile de a fi mai sensibili la poluarea aerului.

Se agraveaza o problema existenta respiratorii cum ar fi astm sau bronsita. Mai mult, calitatea scazuta a aerului poate afecta, de asemenea, pielii si a ochilor prin provocarea de eruptii pe piele si iritarea in poluarea eyes.Water afecteaza in mod negativ om, atunci cand acestea inghitite contaminantilor in apa. Una dintre problemele de sanatate comuna este diaree-legate de boala in populatia umana care nu are acces la conditii de siguranta si de apa potabila curata. Acest tip de poluare poate afecta, de asemenea, viata marina. Minamata Bay in caz de catastrofe care a afectat milioane de oameni, peste si alte animale, chiar ca apei consumate contaminate cu mercur, este un exemplu clasic. Otravire cu mercur duce la deficiente de dezvoltare la copii, si tulburari neurologice severe, cum ar fi, tremuraturi, incapacitatea de a detine obiecte, si de poticnire in timp ce mersul pe jos.

, Zgomotul prea afecteaza in mod negativ om. Aceasta poate provoca tulburari de cum ar fi hipertensiune arteriala, pierderea auzului, stres si tulburari de somn. Aceste tulburari sunt pronuntate in cazul persoanelor care lucreaza in mod constant in unitatile industriale ridicate de zgomot.

Poluarea solului, mai ales, cu poluanti cum ar fi mercur si de metale grele se pot dovedi fatale pentru om. Plumb si arsen sunt cunoscute, de asemenea, de a provoca simptome de tulburari neurologice.

Un anumit segment al populatiei umane, cum ar fi persoanelor in varsta si copiii sunt la risc ridicat din cauza poluarii. Pentru persoanele in varsta, toate tipurile de poluare poate agrava o afectiune existente. Acei oameni cu o inima de baza sau boli pulmonare sunt la un risc crescut

In plus, anumite probleme de sanatate cum ar fi astmul bronsic si alte tulburari respiratorii si / sau a bolilor cardiovasculare pot lua agravate intr-o persoana care sufera deja de la ei, in cazul in care sunt expuse la poluanti prezent in air.There poate fi atat pe termen lung si a efectelor pe termen scurt. Efectele pe termen scurt includ, dar nu se limiteaza la, iritatii la ochi, nas si gat, inflamatie in gat; eruptii pe piele si infectii respiratorii superioare cum ar fi bronsitele si pneumonia. Acesta poate agrava sau se agraveaza, de asemenea, probleme respiratorii cum ar fi astmul bronsic si emfizemul la persoanele care sufera de la ei. Alte simptome comune includ dureri de cap si greata. Un exemplu de persoane care sufera de efectele poluarii aerului pe termen scurt este in caz de catastrofe Smog la Londra in 1952. Aproximativ 4000 de oameni au murit in cateva zile, din cauza supra-expunerea la concentratie mare de poluanti in atmosfera.

De sanatate pe termen lung efecte cancer pulmonar; dureri de cap cronice, boli de inima cum ar fi hipertensiunea arteriala; de stres cronic si a bolilor cronice respiratorii. In anumite cazuri, s-ar putea provoca, de asemenea, deteriorarea organelor vitale cum ar fi creier, ficat, rinichi si nervii. Acesta poate provoca, de asemenea, anemie si rezultatele sarcinii adverse, inclusiv avortul spontan, nasterea unui copil mort, greutate scazuta a natalitatii, si a mortalitatii infantile precoce. Efectele pe termen lung sunt mai pronuntate in sugari, copii si persoanele in varsta. Persistenta expunerii la poluantii afecteaza plamanii a sugarilor si a copiilor in mod negativ. S-ar putea agrava, de asemenea, sau chiar complica anumite conditii medicale la varstnici.

Statisticile referitoare la efectele poluarii atmosferice asupra sanatatii umane, in SUA, este destul de alarmanta. Conform unui sondaj realizat de Resurse National de Aparare a Consiliului (NRDC), aproximativ 64,000 de oameni din Statele Unite ar putea fi prematur mor in fiecare an din cauze cardiorespirator legate de poluarea aerului.

Prin urmare, este imperios necesar pentru a preveni poluarea aerului sau, cel putin, reducerea acestuia.

• Poluarea atmosferei

Prin poluarea atmosferei se intelege, atat introducerea unor poluanti in acest mediu suport cat si schimbarea ponderii unor compusi care se gǎsesc obisnuit in atmosferǎ (CO2 de exemplu).

Emisia reprezintǎ introducerea unui poluant in mediul suport, gaz, lichid sau solid, provenind de la o sursǎ, dar termenul se referǎ si la aportul de radiatii electromagnetice sau a altor forme de energie.

Imisia de poluant reprezintǎ transferul de poluant din atmosferǎ cǎtre un receptor (plǎmanul omului de exemplu) si se considerǎ de obicei in perimetrul in care se manifestǎ sursa de poluare, la nivelul de respiratie al omului, deci la inǎltimea de 2 m, (SR 9081-1995).

Categoriile de materiale care pot fi agenti poluanti sunt :

- materii prime (cǎrbuni, minerale etc.) ;

- impuritǎti din materii prime (sulf, arsen, plumb, mercur, fluor etc.) ;

- substante intermediare obtinute in diferite etape ale tehnologiilor de fabricatie ;

- produse finite (ciment, negru de fum, clor, HNO3, H2SO4 etc.).

Principalele elemente care contribuie la poluarea atmosferei sunt:

- rezidurile de ardere a combustibilor fosili (cǎrbune sau petrol): CO2, CO, NOx, SOx;

- pulberi si cenuse, hidrocarburi arse incomplet ;

- COV de origine industrialǎ;- pulberi in suspensie si sedimentabile, din metale grele (Pb), praf sau alte substante;

- pesticide sau alte substante de sintezǎ ;

- radionuclee ;

- bacterii si virusi ;

- substante rǎu mirositoare (mercaptani de exemplu) ;

- alte substante (aerosoli de exemplu).

Bioxidul de carbon este un poluant major, se gǎseste in mod natural in aer, 0,03% la inspiratie si 4% la expiratie, rezultand in principal prin arderea combustibilor fosili (in centralele termoelectrice), dar si ca urmare a altor activitǎti umane. Acest gaz incolor, inodor si insipid, mai greu ca aerul, intervine in fotosintezǎ dar este responsabil si pentru efectul de serǎ.

Omul este principala victimǎ a poluǎrii atmosferei, mai ales pentru populatia urbanǎ, afectatǎ de smog de exemplu : in Anglia, 10% din mortalitate e datoratǎ unor bronsite cronice cauzate de poluare, cu pondere de 21% pentru persoanele in varstǎ de 40-59 de ani ; in orasul japonez Kawasaki, 60% din populatie suferǎ de bronsitǎ cronicǎ. Pericolul manifestǎrii bronsitei cronice la fumǎtorii in varstǎ de peste 40 de ani, este de 10 ori mai mare fatǎ de nefumǎtorii de aceeasi varstǎ. O problema tot mai des intalnita in zilele noastre este aceea a poluarii. Echilibrul natural al gazelor atmosferice, care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic si astfel tot mai multe persoane au inceput sa aiba afectiuni cauzate de poluare.  Problema raportului dintre om si mediul inconjurator nu este noua. Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu spiritul sau creator nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a inceput o opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Bolile cauzate de poluare sunt din ce in ce mai diverse de la simple alergii care pot degenera in astm bronsic pana la infectii sau tumori canceroase. Cei mai expusi la aceste boli sunt copiii care sufera din ce in ce mai des de bronsita, laringita, faringita, amigdalita, traheita, pneumonie, sinuzita sau astm. Daca tusim din ce in ce mai des, stranutam sau avem diferite exeme pe piele este clar ca poluarea incepe sa ne afecteze organismul.
Desi poluarea este de mai multe feluri, cea mai periculoasa si de intalnita este cea industriala. Si poluarea fonica este cauzatoare de afectiuni in special ale aparatului auditiv.
Studiile arata ca in 2007 au fost diagnostigate zeci de persoane cu tumori maligne ale buzei, cavitatii bucale, traheei si bronhiilor.
In prezent este foarte greu sa eviti poluarea mai ales daca locuiesti intr-o zona urbana insa ne putem proteja prin evitarea anumitor activitatii ce pot spori riscul de imbolnavire. De asemenea medicii recomanda consumul de fructe si legume proaspete pentru ridicarea imunitatii organismului.
Bolile cauzate de poluare sunt foarte greu de tratat si mai grav, sunt foarte greu de prevenit.

40% din decese sunt cauzatLa nivel mondial, substantele poluante din mediul inconjurator actioneaza ca o otrava asupra sanatatii oamenilor, provocand un numar impresionant de victime.

Doua decese din cinci sunt legate, direct sau indirect, de factorii ambientali, se arata intr-un studiu aparut in revista “Human Ecology”. Aceasta cifra a rezultat in urma unor analize facute de profesorul american David Pimentel, care a studiat, timp de un deceniu, statisticile medicale referitoare la efectele devastatoare ale poluarii asupra starii de sanatate a oamenilor. David Pimentel, profesor de ecologie si agronomie la Universitatea Cornell (statul New York), a fost ajutat in cercetarile sale de o echipa de studenti care urmaresc si analizeaza degradarea continua, la nivel global, a conditiilor ambientale. “Schimbarile dramatice ale ecosistemelor, evolutia parazitilor si mutatiile virusilor, perioadele de seceta care, in unele locuri, duc la o situatie deplorabila din punct de vedere al igienei, toate acestea provoaca aparitia a numeroase maladii”, se mentioneaza in studiul specialistilor americani. De asemenea, defrisarea fara discernamant a dus, spre exemplu, la aparitia unor focare de paludism in unele tari africane, dar si in alte zone de pe glob.

Trei milioane de tone de pesticide Substantele chimice, expunerea indelungata la ultraviolete sau la radiatii ionizante, fumatul, poluarea cauzata de emisiile de gaz, degradarea solurilor, contaminarea alimentelor, rezistenta crescuta la medicamente reprezinta cauza a 75% din imbolnavirile de cancer, maladie care face sase milioane de victime anual, se mai precizeaza in studiu. Aparitia cancerului mai poate fi provocata de un factor poluant: peste trei milioane de tone de pesticide “acopera” suprafata Pamantului in fiecare an. Aerul suprasaturat cu substante otravitoare constituie, de asemenea, cauza decesului a peste trei milioane de persoane.

Un sfert din acestea sunt copii, care cad victime ale virozelor respiratorii sau maladiilor de plamani. Fumatul, boala veche Conditiile sanitare precare, apele poluate ori accesul insuficient la resurse de apa potabila duc la moartea a peste cinci milioane de oameni. Tuberculoza, supranumita boala saraciei, care apare in special in tarile in curs de dezvoltare ce nu dispun de fonduri suficiente pentru imbunatatirea conditiilor de trai zilnic, ucide cel putin trei milioane de persoane. La randul sau, fumatul, prin dubla sa actiune de factor poluant (activ si pasiv), este responsabil cu decesul a minimum trei milioane de oameni. e de poluare