Poluanti cu efecte fibrozante

Poluanti cu efecte fibrozante

Cuprind aerosoli sub forma de particule inerte, care in conditii de expunere ocupationala in medie de 15 ani, determina o acumulare a acestora in plamani printr-o ineficienta a mecanismelor de clearance si producerea pneumoconiozelor. Pentru a fi pneumoconiogene particulele respirabile trebuie sa aiba diametrul sub 5mm. Se produce o pneumopatie difuza fibrozanta, care intereseaza peretii alveolari si tesutul interstitial.

Pe langa particule sunt incriminati:

vapori, gaze iritante;

factori infectiosi;

medicamente (nitrofurantoin, methotrexat);

expunerea la radiatii ionizante.

Se produce o permeabilizare capilara cu edem interstitial si alveolar. Sunt interesate pneumocitele  din peretii alveolari si se formeaza membrane hialine, colaps alveolar prin scaderea surfactantului si alterarea membranei bazale. Este afectata astfel functia de clearance bronsic (muco-ciliar) si clearance alveolar (macrofagic). Macrofagele fagociteaza aceste porticule si sunt dirijate de surfactant spre sistemul muco-ciliar, sau eliminarea se face pe cale limfatica, insa mult mai lenta.

Exista fibroze pulmonare idiopatice in care fumatul este un factor de risc important.

S-a demonstrat ca si alti poluanti, cum sunt cei iritanti, in special sub forma de particule pot sa produca astfel de modificari. Pentru prima data Prof. Dr. N.G.Lupu in 1900 a descris  modificari radiologice de tip fibroza la copiii, care locuiau in zone cu nivele crescute de poluanti de tip iritant, modificari cunoscute sub numele de”Plamanul imbatranit al copilului”.

Teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale climei temperat-continentale moderate.
  Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11øC in zona de campie (10,4øC la Oradea), 7-10øC in zona de deal si de munti josi si 2-7øC in munti (sub 2øC pe culmile inalte).
Temperatura maxima absoluta, +40øC, a fost inregistrata in 21 august 2000, iar temperatura minima absoluta, de -29,2øC, in 24 ianuarie 1942.

e.Precipitatii

Precipitatiile medii multianuale prezinta si ele diferentieri generate de altimetria reliefului, fiind mai bogate in zona montana, pana la 1200 -1400 mm/an, la Stana de Vale (statiunea fiind considerata, de altfel, „polul precipitatiilor” din Romania) si mai reduse in zonele joase de campie, pana la 500mm/an. Regimul eolian pune in evidenta prezenta vanturilor din directie vest si sud-vest, cu intensitati si frecvente mai ridicate.

Cele mai multe precipitati cad in Stana de Vale.

Statiunea Stana de Vale, deosebit de pitoreasca dispune de un climat de depresiune intramontana tonic-stimulant cu ierni reci si veri racoroase. Canitatile de precipitatii sunt dintre cele mai mari din Romania, Stana de Vale avand si renumele de a fi polul precipitatiilor din Romania cu valori ce depasesc 1200-1400 mm anual. Acest lucru are drept rezultat prezenta stratului de zapada din luna noiembrie uneori chiar pana in martie-aprilie.

2. Factorii geoecologici din hidrosfera:

a. Apele