TEMA PROIECTULUI

Incepand din anul 1978 deseurile colectate in municipiul Bucuresti au fost transportate si depozitate la rampele neamenajate situate la periferia orasului sau in localitati limitrofe, cu efecte grave asupra mediului inconjurator.

Dupa anul 1990 au fost initiate o serie de proiecte de amenajarea unor depozite sanitare, care sa indeplineasca cerintele legislatiei referitoare la depozitarea deseurilor menajere si sa asigure protectie a mediului inconjurator in zona limitrofa depozitarii.

Prima rampa sanitara executata in municipiul Bucuresti apartine firmei IRIDEX –GROUP, are o suprafata de 26,5 ha si este amplasata in comuna Chiajna, jud Ilfov, pe soseaua Rudeni – Chitila.

In prezent depozitul este in exploatare la compartimentul 3, in executie la compartimentul 4 si in proiectare la compartimentul 5, dupa care rampa va fi inchisa.

Pentru limitarea efectelor negative si refacerea mediului s-a cerut elaborarea unui proiect pentru compartimentul nr 5 si concomitent masurile de inchidere ecologica a rampei sanitare.

Prin tema proiectului s-a cerut sa se rezolve urmatoarele probleme:

1. Amenajarea compartimentului cu lucrari de terasamente, impermeabilizare, drenaj si evacuarea gazelor;
2. Inchiderea ecologica a rampei sanitare cu masuri tehnico – ingineresti si de protectie a factorilor de mediu:

nivelarea depozitului in doua planuri inclinate cu 0,5% si respectiv 0,4%;

modelarea taluzurilor si verificarea stabilitatii;

acoperirea depozitului;

executarea unui dren perimetral care sa colecteze apele din depozit;

realizarea unei statii de epurare a lixiviatului colectat prin drenaj.

CUPRINS

A.     PARTEA SCRISA

1. Tema proiectului

2. Memoriu justificativ

Capitolul 1. Prezentarea problemei

Situatia deseurilor din municipiul Bucuresti

Starea actuala a rampei Giulesti – Sarbi

Caracteristicile deseurilor

Categorii de deseuri depozitate

Calculul cantitatilor de deseuri

Capitolul 2. Date privind cadrul natural

2.1 Descrierea amplasamentului

2.2 Studii geografice si topografice

2.3 Studii hidrologice

2.4 Studii climatice

2.5 Studii geotehnice si hidrogeologice

Capitolul 3. Executia compartimentului nr. 5

3.1 Stabilirea clasei de importanta a lucrarii

3.2 Caracteristicile principale ale constructiei

3.3 Note de calcul pentru compartimentul 5

3.4 Stabilitatea digurilor compartimentului 5

Capitolul 4. Solutii de inchidere ecologica a rampei Giulesti - Sarbi

Solutii si lucrari de inchidere

4.2 Nivelarea rampei Giulesti - Sarbi

4.3 Calculul volumelor de terasamente

4.4 Evacuarea apelor in jurul depozitului

4.5 Studiul privind stabilitatea depozitului si a straturilor de acoperire

4.6 Acoperirea finala

Capitolul 5. Lucrari anexe

5.1 Drumurile de exploatare si acces

Tratarea lixiviatului rezultat din depozit

Gradul de epurare

5.4 Evacuarea gazelor

Capitolul 6. Tehnologia de executie a inchiderii finale

6.1 Nivelarea suprafetei depozitului

6.2 Modelarea taluzurilor

6.3 Tenologia de executie a acoperirii cu geomembrana

6.4 Executarea drenajului

6.5 Executarea lucrarilor de epurarea apelor colectate in jurul depozitului

Capitolul 7. Impactul depozitului asupra mediului si monitorizarea

7.1 Impactul asupra apei

7.2 Impactul asupra atmosferei

7.3 Impactul asupra solului, florei si faunei

7.4 Impactul asupra asezarilor umane si altor obiective

7.5 Monitorizarea depozitului

Capitolul 8. Estimarea economica

8.1 Devize pe categorii de lucrari

8.2 Devizul general

CONCLUZII

B. PARTEA DESENATA

Plan de situatie

Schema de amenajare generala a compartimentului 5

Profil geotehnic

Planul de situatie cu cote proiectate

Profil longitudinal compartimentul 5

Profil transversal compartimentul 5

Dig de compartimentare 4 - 5

Profil longitudinal prin axul compartimenntului 5

Planul de asezare a geomembranei

Planul de asezare al geotextilului.

Planul retelei de evacuare a apei

Solutii de inchidere finala

Detalii:

- sectiunea transversala prin dren

schema de asezare a geomembranei

schemele de calcul ale stabilitatii

plan de monitorizare

schema de functionare a rampei sanitare

schema de functionare a compartimentului 5

foraj de monitorizare.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA PROBLEMEI

Situatia deseurilor din municipiul Bucuresti

Municipiul Bucuresti este situat in partea sudica a tarii, in centrul Campiei Romane (in zona Campiei Vlasiei), la o altitudine medie de 85 m. Teritoriul municipiului Bucuresti se intinde pe o suprafata de 228 km², fiind impartit in 6 sectoare. Municipiul Bucuresti se invecineaza cu judetul Ilfov, care inconjoara cele 6 sectoare si are o populatie estimata a fi de cca. 2,5 milioane de locuitori.

In prezent Primaria Municipiului Bucuresti se confrunta cu mari dificultati in ceea ce priveste gospodarirea corecta a deseurilor menajere, in principal datorita urmatoarelor cauze:

nivel civic si educational extrem de scazut al populatiei in probleme de viata, de trai in colectiv si de sanatate;

lipsa totala de informare si responsabilizare in ceea ce priveste situatia si in special efectul daunator al deseurilor menajere;

proliferarea surselor si tipurilor de deseuri prin multiplicarea si diseminarea agentilor economici in special in comertul stradal si in piete;

cresterea impresionanta a volumului ambalajelor, in special a celor din hartie si plastic, in circuitul de consum;

lipsa de informarea si de experienta, uneori chiar a bunei credinte, din partea agentilor economici, a personalului tehnic din institutii si a organismelor abilitate privind aceeasi necesitate de gospodarire corecta a deseurilor;

reducerea semnificativa a circuitului de preluare a materialelor recuperate din deseuri si a ambalajelor, atat in segmentul REMAT cat si in cel comercial si privat, ultimul neexistand decat in forme salbatice;

lipsa de transparenta la toate nivelurile atunci cand se promoveaza investitii chiar si reduse de gospodarire a deseurilor, astfel incat participarea populatiei si a NGO-urilor este practic nula, iar la solutionari concrete au acces de multe ori organizatii si/sau persoane neabilitate si putin competente;

abordarea de catre mass-media a problematicii deseurilor, de multe ori doar ca subiect de senzatie, localizat si exacerbat, fara a fi analizat cu concursul specialistilor sau a organismelor abilitate.

Serviciile de salubritate care asigura administrarea deseurilor solide in municipiul Bucuresti, sunt asigurate prin intermediul unor regii autonome sau a unor societati comerciale. In Municipiul Bucuresti, serviciile de salubritate sunt asigurate in acest moment de catre:

S.C. REBU S.A. in sectoarele 1,4,5;

S.C.SUPERCOM S.A. in sectorul 2;

S.C.URBAN S.A. in sectorul 6;

S.C. ROSAL S.A. in sectorul 3.

Aceste firme de salubritate au contract cu Primaria Municipiului Bucuresti, dar mai exista si alte societati de salubritate care au contracte incheiate direct cu asociatiile de locatari, agentii economici sau au o subcontractare cu firmele mari de salubritate. Acestea sunt urmatoarele:

Societatea de Salubritate Bucuresti (S.S.B.) in sectoarele 1si 4;

Rosal Ecologic in sectorul 4;

Masoti SRL in sectorul 4;

R.G.R. – GECO in sectoarele 6 si 1;

Cantitatea si calitatea deseurilor actuale

Rampa existenta de la Giulesti - Sarbi si fostele amplasamente de rampe de gunoi pot fi riscante pentru mediu si pot afecta rezidentii din vecinatatea rampei.

Fumul, mirosul si rozatoarele sunt generate la rampa Giulesti - Sarbi datorita unei eliminari necorespunzatoare a deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului la aceasta rampa. Apa este contaminata de apa uzata. Supararea publicului si riscurile legate de sanatatea acestora au crescut. Cauzele acestor probleme sunt:

-insuficienta aplicare a stratului de pamant de acoperire;

-inexistenta controlului apei uzate;

-inexistenta controlului asupra posibilitatii patrunderii deseurilor speciale;

-inexistenta monitorizarii sau administrarii fostelor rampe de gunoi.

Tabelul 1.1

Generarea zilnica de deseuri, colectarea, eliminarea si reciclarea acestora functie de tipul de deseuri la nivelul orasului Bucuresti in 2003 (tone/zi)

Nota: Deseurile provenite din activitatile de afaceri (comerciale) cuprind deseuri comerciale, deseuri din piete, deseuri de institute, deseuri provenite de la mica industrie si deseuri neinfectioase de la spitale.

Referat: Turcia - populatia si economia Eseu: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Generarea deseurilor

			Colectate si eliminate la rampa de la Giulesti - Sarbi 1,675 t

Reciclat 45 t

5. Industrie 243 t

Transportat la unul din

incineratoarele RADET din

Militari 3 t

Necolectate 186 t

1. Deseu urban (1+2+3): 1,467 tone/zi
2. Deseuri de alta natura (4+5+6): 439 tone/zi

Total: 1,906 tone/zi

Cantitatea actuala de deseuri

S-a estimat ca generarea de deseuri in medie in Bucuresti este de 1,906 tone/zi, din care 1,044 tone/zi sunt deseuri menajere. Evacuarea de deseuri pe cap de locuitor este de 496,15 grame/zi. Generarea medie de deseuri pe cap de locuitor pe zi inclusiv reciclabile vandute REMAT este de 1,675 tone/zi, din care 869 tone/zi sunt deseuri menajere. Cantitatea estimata de deseuri reciclate este de 45 tone/zi exclusiv deseuri industriale reciclate sau deseuri provenite din demolari.

Salubrizarea stradala

Operatiile manuale cuprind maturatul, golirea cosurilor stradale, razuitul rigolelor si in anotimpul rece – dezapezirea refugiilor RATB, a trecerilor de pietoni si a gurilor de canalizare.

Operatiile mecanice cuprind maturatul carosabilului si al trotuarelor, stropitul si spalatul carosabilului si iarna – indepartarea zapezii si combaterea poleiului prin imprastierea de material antiderapant solid (amestec de sare si nisip) sau lichid (saramura).

Pentru imbunatatirea curateniei pe artere s-au montat un surplus de cosuri (4827) pentru gunoiul stradal si amplasat in zonele aglomerate (200) cupe de 1,1 mc.

Pentru eradicarea depozitelor necontrolate, REBU si URBAN au luat masura de a le ingradii, realizand in ultima perioada 22 de ingradiri, iar ca perspectiva de viitor au ca obiectiv realizarea de terenuri de joaca pe aceste spatii.

1.2 Starea actuala a rampei Giulesti - Sarbi

Este nevoie de cateva decenii pentru ca deseurile sa se descompuna si sa se stabilizeze. Este dificil pentru companiile particulare sa-si asume asemenea responsabilitate pe o perioada atat de lunga. De aceea, organul public ce reprezinta orasul, spre exemplu Primaria Municipiului Bucuresti ar trebui sa fie responsabila pentru problema eliminarii deseurilor.

Introducerea rampei sanitare

Cu toate ca eliminarea gunoaielor prin depozitare in aer liber practicata de companiile colectoare de deseuri este cea mai ieftina metoda de eliminare, aceasta duce la poluarea mediului si poate afecta in mod potential sanatatea celor ce locuiesc in apropierea gropilor de gunoi. O groapa de gunoi deschisa va fi mult mai greu de acceptat de catre locuitorii din imprejurimi. De aceea, s-a considerat ca fiind necesar sa se introduca, in Bucuresti, rampe sanitare pentru deseuri. O rampa de cel mai inalt standard este mult mai economica decat procedeul de incinerare. In general, incinerarea este de 3-10 ori mai costisitoare decat o rampa.

Tabelul 1.2

Generalitati cu privire la modernizarea rampei Giulesti - Sarbi

Incepand din anul 1998 firma IRIDEX – Group a demarat actiunile pentru concesionarea pe 20 de ani, de la Consiliul Local Chiajna, a unei suprafete de 265000 mp. Cu destinatia rampa sanitara pentru deseuri menajere. In anul 2003 erau deja exploatate 3 compartimente si al patrulea in executie. In anul 2004 se proiecteaza compartimentul nr 5. (ultimul) dupa care depozitul se inchide ecologic cu posibilitatea de suprainaltare cu doua compartimente de 8 m inaltime.

Capacitatea amplasamentului

Amplasamentul Giulesti - Sarbi are o suprafata de 26,5 hectare. Dupa cum se arata in tabelul 1, acesta are o capacitate totala de primire de 2,934 milioane m³, din care disponibil pentru compartimentul in proiectare o capacitate de 1,17 milioane m³.

1.3 Caracteristicile deseurilor

Compozitia deseurilor menajere

a. Componenta structurala a deseurilor menajere.

Compozitia deseurilor menajere din punct de vedere fizic este eterogena si variaza in functie de nivelul de trai, tehnico-stiintific si de civilizatie al fiecarei tari, precum si de specificul geografic. Componentele principale ale deseurilor menajere sunt: metale, hartie, materiale plastice, cauciuc, textile, piele, resturi alimentare, vesela sparta, sticle si geamuri sparte, moloz de la reparatiile interioare, frunze, paie, cenusa, diverse.

Tabelul 1.3

Limitele de variatie a componentelor deseurilor menajere

In functie de procesele fizico-chimice ce pot avea loc in timp dupa acumularea lor, deseurile se pot grupa astfel:

- materiale combustibile (hartie, cartoane, plastice, textile, lemn, oase etc)

- materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne etc);

- materiale inerte (metale, sticle, ceramica etc);

- materiale fine (cenusa, zgura, pamant etc);

Valorificarea deseurilor menajere trebuie sa tina seama atat de cunoasterea compozitiei acestora cat si de modificarea in timp a acestei compozitii.

In tabelul 1.3 este prezentata variatia compozitiei medii a deseurilor menajere, pe baza unor determinari facute de municipiile mari din tara noastra (Bucuresti, Iasi, Brasov, Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Sibiu, Galati, Bacau, Targoviste, Craiova, Braila) si pentru localitati rurale.

Tabel 1.4

Compozitia deseurilor conform determinarilor la depozit

Din tabelele 1.3 si 1.4 rezulta urmatoarele:

fata de datele din mediul urban se observa ca in mediul urban nu apar categoriile de deseuri: oase, lemn, frunze.

in mediul rural, comparativ cu mediul urban, cantitatile de deseuri metalice, hartie, sticla, sunt mai scazute in timp ce cantitatile de deseuri fermentabile si cenusa au o pondere mai ridicata.

continutul in deseuri din materiale plastice este mai ridicat la rampele de deseuri decat in masuratorile prezentate de companiile de transport

b. Compozitia chimica a deseurilor menajere.

Din punct de vedere chimic, substantele care intra in compozitia deseurilor menajere sunt: substante celulozice, substante albuminoide si proteice, substante grase, substante minerale, materiale plastice.

In tabelul 1.5 se prezinta compozitia deseurilor menajere din mediul urban pe grupe de substante chimice.

Tabelul 1.5

Compozitia deseurilor menajere pe grupe de substante chimice

Compozitia chimica pe elemente chimice pentru deseurile menajere din Bucuresti este data in tabelul 1.6 (dupa studiul JICA)

Tabelul 1.6

Compozitia chimica a deseurilor menajere din Bucuresti

Din analiza tabelelor prezentate se observa ca principalele substante care intra in componenta deseurilor menajere din tara noastra sunt substantele celulozice, substantele albuminoide si proteice, substantele grase, masele plastice si in cantitate destul de insemnata substantele minerale. Caracteristicile alimentare ale populatiei din Romania fac ca deseurile menajere sa detina o importanta componenta fermentabila (resturi de legume, zarzavaturi, fructe, carne si resturi de la prelucrarea carnii, deseuri din industrializarea laptelui), care recomanda in mod deosebit ca metoda de tratare si neutralizare metoda compostarii.

c Principalele caracteristici ale deseurilor menajere

a) Umiditatea deseurilor este influentata de clima, diferind de la un anotimp la altul. Umiditatea totala a deseurilor menajere este data de formula:

( % )

unde:

Wt = umiditatea totala a deseurilor menajere (%);

Wr = umiditatea relativa (%)

Wh = umiditatea higroscopica (%)

Umiditatea relativa este reprezentata de continutul de apa care se poate indeparta prin evaporare in aer liber la temperatura de 16 ÷ 20 °C cu o umiditate relativa a aerului de 50%.

Umiditatea higroscopica sau absoluta reprezinta continutul de apa din deseuri care poate fi indepartat prin uscare in etuve de laborator, la temperatura de 105°C.

Umiditatea totala a deseurilor menajere variaza in general de la 25 la 60%, fiind mai mare vara datorita procentului mare de vegetale.

Ca tendinta generala se remarca o scadere in timp a umiditatii deseurilor menajere cu aproximativ 0,25% pe an.

Cunoasterea umiditatii este importanta deoarece ea influenteaza atat valoarea greutatii specifice a deseurilor menajere, cat si aceea a puterii calorifice, reprezentand un parametru necesar in evaluarea proceselor de fermentare ce au loc la compostare.

b) Greutatea specifica a deseurilor reprezinta greutatea unitatii de volum, in starea in care se gasesc depuse acestea. Greutatea specifica stabilita in stare afanata, inainte ca deseurile sa mai sufere vreo modificare, mai este denumita si greutate specifica de referinta.

Greutatea specifica de referinta are in general o tendinta de scadere, datorita cresterii continue a procentului deseurilor cu greutate specifica mica (hartie, cartoane, ambalaje, plastice ) si scaderea procentului de materie inerta (zgura, cenusa, pamant, moloz) ca urmare a imbunatatirii gradului de confort al locuintelor. Valoarea medie in Europa variaza intre 350 si 200 kg/m3.

Greutatea specifica a deseurilor menajere variaza intr-o mare masura cu umiditatea, deoarece acestea sunt prin natura lor higroscopice, ceea ce face ca in zonele mai umede greutatea sa fie mai mare.

In tara noastra deseurile menajere au greutate specifica relativ mare, in special datorita procentului ridicat de deseuri fermentabile; acestea variaza intre 300 si 400 kg/m3. In tabelul 1.7 se prezinta greutatea specifica a deseurilor menajere urbane.

Tabelul 1.7

Greutatea specifica a componentelor deseurilor menajere

In perspectiva se apreciaza ca aceasta va continua sa scada, deoarece procentul de ambalaje este in continua crestere si materialele inerte din ce in ce mai putine, astfel ca in anul 2000 greutatea specifica a deseurilor menajere din marile orase va fi de maximum 200 kg/m3.

c) Puterea calorifica a deseurilor menajere reprezinta cantitatea de caldura degajata prin arderea completa a unitatii de greutate a deseurilor brute si se exprima in kJ/kg sau kCal/kg.

Fiind un combustibil, deseurile au o putere calorifica superioara (HS) si o putere calorifica inferioara (Hi).

Puterea calorifica superioara presupune ca vaporii de apa au fost condensati si au restituit caldura de evaporare. Deoarece in instalatiile de incinerare, vaporii de apa formati sunt evacuati la cos impreuna cu gazele de ardere, fara a restitui caldura respectiva de evaporare, rezulta ca ceea ce caracterizeaza de fapt deseurile menajere este puterea calorifica inferioara (Hi).

Determinarea puterii calorifice inferioare se realizeaza cu formula:

unde:

Hi = puterea calorifica inferioara,

HS = puterea calorifica superioara,

Wt = umiditatea totala,

H = procentul masic in hidrogen al combustibilului.

d) Raportul carbon / azot se determina in laborator pe probe luate din diferite puncte ale deseurilor supuse fermentarii si este foarte important pentru cunoasterea stadiului de fermentare a deseurilor menajere si transformarea acestora in compost.

Limitele intre care se situeaza raportul carbon/azot rezultate din cercetari sunt:

deseuri menajere proaspete C/N = 20 ÷ 35

compost C/N = 10 ÷ 25

compost de calitate superioara C/N = 15 ÷ 18

sol de cultura fertil C/N = 10.

Calitatea actuala a deseurilor

Compozitia fizica

Tabelul 1.8 prezinta compozitia fizica a deseurilor functie de tipul acestora.

Tabelul 1.8

Compozitia fizica in noiembrie 2003 dupa ICIM, ( %)

Nota: Cifrele pentru deseurile menajere si pentru cele stradale sunt medii ale unor esantioane de cinci si respectiv doua.

Densitatea masei si continutul in apa, cenusa si combustibili

Densitatea masei de deseuri menajere este estimata la 0,32 (320 kg/m³). Continutul in deseuri, cenusa si combustibili este de aproximativ 50%, 20% si respectiv 30%.

Tabelul 1.9

Densitatea masei si continutul in apa, cenusa si combustibile precum si caloriile deseurilor

Valoarea calorica mica a deseurilor menajere pare a fi prea mare judecand dupa compozitia.

1.4 Categorii de deseuri depozitate

Stabilirea cantitatii de deseuri menajere.

Pentru stabilirea cantitatilor de deseuri menajere s-au utilizat doua metode si anume calculul pe baza indicelui mediu de producere a deseurilor si calculul pe baza datelor oferite de REBU.

a.     Calculul pe baza indicelui mediu este redat in tabelul 1.10

Orasul Bucuresti are un numar de 2,02 milioane de locuitori (N), iar indicele mediu de producere a deseurilor (I_med ) este 0,64 kg/locuitor si zi. Cantitatea de deseuri produsa zilnic se calculeaza cu relatia:

Q_zi = I_med N    kg/zi

Tabelul 1.10

Calculul cantitatii de deseuri din Bucuresti

Suprafata strazilor ( S ) este 2,6 x 10 ^-6 x 2.020.000 = 5,25 ha.

Cantitatea de deseuri este 10,5 t/ha x 5,25 =55,13 t/zi

Greutatea volumetrica medie a deseurilor (r _med ) este de 355 kg/mc = 0,355 t/mc

Cantitatile medii de producere a deseurilor in institutiile publice, conform datelor din literatura de specialitate, este de :

- scoli = 0,579 kg/zi/persoana

- gradinite = 0,726 kg/zi/copil

- licee, universitati = 0,816 kg/zi/elev

- hoteluri = 0,332 kg/zi/loc de cazare

- restaurante = 0,031 kg/zi/loc

- spitale = 0,158 kg/zi/pat

- magazine, teatre = 0,274 kg/zi/persoana

Pentru a stabili cu exactitate cantitatile de deseuri produse este necesar sa se cunoasca numarul persoanelor care desfasoara activitati in aceste cladiri.

b. Stabilirea cantitatilor de deseuri din determinari directe.

Din datele prezentate de REBU rezulta urmatoarele cantitati zilnice produse:

Gospodarii . . . . . . . ..1.034 t/zi

Comerciale . . . . . . . . .226 t/zi

Strazi . . . . . . . . . . . 57 t/zi

Birouri . . . . . . . . . . .. 9 t/zi

Industrie . . . . . . . . .. . 191 t/zi

Constructii . . . . . . . . . 105 t/zi

TOTAL . . . . . . 1.622 t/zi

Din deseurile rezultate 1,333tone sunt transportate la rampa de depozitare Giulesti - Sarbi, 79 tone/zi sunt reciclate (in principal prin REMAT), 9 tone sunt incinerate la incineratorul Bucuresti – Militari iar 204 t/zi raman necolectate.

Din analiza deseurilor rezultate in Bucuresti rezulta urmatoarea compozitie fizica:

Dupa cum rezulta din grafic deseurile compostabile reprezinta 29% din totalul deseurilor.

Pentru o statie de compostare cantitatea maxima ce poate fi transformata in compost este de 576 t/zi , respectiv 1645 m³ / zi.

In graficul urmator se prezinta variatia lunara a cantitatilor de deseuri pentru orasul Bucuresti in anul 2003.

1.5 Calculul cantitatilor de deseuri menajere depozitate.

Calculul cantitatiilor de deseuri s-a efectuat pe catogorii de deseuri. tratandu-se in mod deosebit fiecare categorie.

a. Calculul cantitatii de deseuri menajere pe baza indicelui mediu de producere

Deseuri menajere

Cantitatea de deseuri menajere se calculeaza cu formula:

Q = n x I [kg/zi]

unde:

Q = cantitatea de deseuri menajere zilnice;

n = numarul de locuitori ai localitatii

I = indice mediu de producere a deseurilor (kg/zi loc)

In cazul studiat avem:

Q = 356.532 x 1,05 = 372.260 kg/zi =372,26 t/zi [Q₁]

Cantitatea de deseuri menajere anuala este

Qan = 372,26t x 365 = 135874,6 t/an

Pentru intreaga perioada de functionare a depozitului T = 18 ani, cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata este

Qtotal menaj = Qan * T = 2.445.741 t

Deseuri stradale si echivalente cu deseurile menajere

Cantitatea de deseuri stradale s-a stabilit cu relatia empirica

Qs = Is * N * S

in care: q este indicele de producere a deseurilor, iar S reprezinta suprafata strazilor (km²).

Qs = 0,15* 496,35 = 74,45 t/zi                     

Rezulta o cantitate de

Qs.an = 74,45 * 365 = 27174,9 t

Qs.total = 27174,9*18 = 489148,3 t

Cantitatea totala ce va fi depozitata este de

Qtot = 2.445.741 + 489148 = 2.934.890 t

Dupa cum rezulta din determinarile efectuate de intreprinderea de salubritate deseurile compostabile reprezinta 41 % din totalul deseurilor.

b. Stabilirea cantitatilor de deseuri din determinari directe

Cantitatile medii de deseuri produse in institutiile publice, conform datelor din literatura de specialitate sunt :

- scoli . . . . . . . . 0,579 kg/zi/persoana

- gradinite . . . . . . 0,726 kg/zi/copil

- licee, universitati . . 0,816 kg/zi/elev

- hoteluri . . . . . . . 0,332 kg/zi/loc de cazare

- restaurante . . . . . . 0,031 kg/zi/loc

- spitale . . . . . . . .0,158 kg/zi/pat

- magazine.. . . . 0,274 kg/zi/persoana

Deseurile stradale reprezinta conform datelor experimentale din tara noastra 4 – 5 % din totalul deseurilor urbane menajere si asimilate acestora si respectiv 6 – 7 % din deseurile menajere colectate din locuinte.

CALCULUL NECESARULUI DE AUTOGUNOIERE

Pentru un calcul cat mai exact se face verificarea cantitatilor rezultate tinind seama de factorii de variatie ai producerii deseurilor, de limitele minie si maxime de deseuri ce se produc zilnic si bineinteles de frecventa colectarii.

Q _{max zi} = K _zi x Q _{med zi}

in care :

Q _{max zi} = cantitatea maxima zilnica a deseurilor (t/zi);

Q _{med zi} = cantitatea medie zilnica a deseurilor (t/zi);

K _zi = 1,3 - 1,6 = 1,4 coeficient de variatie zilnica a capacitatii de deseuri.

Q _{max zi} = K _zi x Q _{med zi} = 1,3 x 286,15 =372,26 t/zi

V _{max zi} = K _zi x Q _{med zi} / g = 1,3x286,15/ 0,34 = 1094,10 mc/zi

Q_{tot zi} = Q _{max zi} + Q _{str. zi} = 372,26 + 74,45 = 446,71 t/zi

Acest coeficient K_zi cuantificata atat variatia zilnica, sezoniera, antimpnuala a deseurilor menajere, cat si acumularea deseurilor sambata si duminica, zile in care nu se face colectarea deseurilor si nu functioneaza uzina de compostare. De la inceput s-a plecat pe ideea unei selectari si recuperari cat mai avansate a materialelor supuse depozitarii. S-a folosit metoda selectarii manuale, care desi nu este prea igienica este, in schimb, mult mai eficienta.

Separarea fierului se va face pe cale electromagnetica. Pentru colectarea si transportul deseurilor se va folosi autogunoiera compactoare pentru containere de 4 m³. Acesta este un utilaj destinat dotarii regiilor autonome de gospodarie comunala pentru colectarea si transportul deseurilor menajere, stradale si industriale, colectate in containere

de 4 m³ , in pubele si in vrac.

Autogunoiera este montata pe sasiul Roman-Diesel 8135 FS cu motor 797.05 Diesel in 4 timpi. Bena este prevazuta cu dispozitiv de compactare si perete mobil pentru descarcare, toate actionate hidraulic. Utilajul este echipat cu un dispozitiv mecanizat pentru golirea pubelelor.

Caracteristici tehnice :

- capacitatea benei 10,5 m³ ;

- capacitatea de incarcare 20 m³;

- masa proprie 8.990 Kg;

- incarcatura utila 7.000 Kg;

- dimensiuni de gabarit : - lungime 7.550 mm;

- latime 2.530 mm;

- inaltime 2.930 mm;

- garda la sol 350 mm;

- indicele de compactare 1,8 - 4;

- timp de golire al benei 1 min.;

- timp de golire a unei pubele 3,6 sec.

Numarul necesar de autogunoiere:

(buc.)                             in care:

- N = numarul de autogunoiere;

- Q cantitatea totala de deseuri menajere;

- 8 = numarul de ore intr-un schimb

- C = coeficient de utilizare a parcului = 0,7 - 0,9;

- P_{0 =} productivitate autogunoirei.

g = greutatea specifica a deseuri

P₀ = G _u / T (mc/h)

in care:

- T = durata unui parcurs

- G = incarcatura utila a autogunoierei

T = t _plin + t _gol + t _ppl + n t _o + t _desc

in care:           

- t _plin = durata parcursului de la ultimul punct de precolectare pana la locul de descarcare:

t_plin = d₁ / v_m1

- t _gol = durata parcursului de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

t_gol = d₂ / v_m2

d₁ = distanta de transport de la ultimul punct de precolectare la locul de descarcare

d₂ = distanta de transport de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

v _m1 = viteza medie de deplasare a vehicolului incarcat

v _m2 = viteza medie de deplasare a vehicolului in gol

t _pp = timpul pentru parcurgerea distantelor intre punctele de precolectare

t_pp = d₃ / v_m3

d₃ = distanta parcursa intre punctele de precolectare

v _m3 = viteza parcursa intre punctele de precolctare

t _po = timpul pentru o pornire-oprire (ore), aprox. 15 sec.

n = numarul de porniri-opriri din cadrul unei curse = numarul punctelor de precolctare minus unul.

t _desc = timpul de descarcare al autogunoierei = 0,015 ore

t _inc = timpul de incarcare, aprox. 0,015 ore/pubela

n' = numarul total de pubele ce se descarca in autogunoiera

C_u - reprezinta capacitatea de incarcare a autogunoierei

V = volumul unei pubele = 0,11 litri

c = coeficientul de umplere al pubelei = 0,8 - 0,9

Vom considera:                     

V =Q _{max zi} /r = 425,64 mc/zi

r = 360 kg/mc

c = 0,9

C_u = 7000 / 350 = 18 m³

Numarul de pubele colectate de o autogunoiera zilnic este stabilit prin relatia:

rezultat care tine seama de gradul de umplere al pubelelor (80..90%)

Timpul de lucru al autogunoierei rezulta din urmatoarele calcule:

d = d' = 17,5 km (masurati pe plan)

Vitezele medii de deplasare sunt                 v _m1 = 25 km/h

v _m2 = 40 km/h

t_plin+t_gol=14/25 +14/40 = 0,91 ore = 55 minute

Numarul punctelor de precolectare rezulta considerand 2 pubele la fiecare grup de locuinte sau scara de bloc, in care stau 25 persoane, la fiecare oprire colectandu-se pubelele de la 2 locuinte. Rezulta ca pentru a colecta 162 pubele autogunoiera trebuie sa opreasca la 41 de puncte de precolectare.

Numarul deplasarilor intermediare n = 41 - 1 = 40.

Distanta dintre doua puncte de precolectare = 100 m.

d = 100 m x 40 = 4000 m = 4,0 km

v _m3 = 3 km/h

t_pp = 4 / 3 = 1,3 ore

t _po = 15 sec.

Timpul total de pornire - oprire:

n x t _po = 40 x 15 = 600 sec = 0,16 ore

Timpul total de incarcare:

n' x t _po = 162 x 0,015 = 2,43 ore

in care timpul de incarcare si respectiv descarcare a unei pubele este de 0,015ore

Rezulta un timp de parcurs al autogunoierei:

T = 0,56 +0,35+1,3+2,43 =4,64 ore

Productivitatea orara a unei autogunoiere rezulta:

P_o = 18 / 4,64 =3,87 m³/ora

Revenind la calculul numarului de autogunoiere rezulta ca pentru colectarea deseurilor din orasul Bucuresti sunt necesare zilnic 32 de autogunoiere. Daca luam in calcul numai 5 zile lucratoare pe saptamana numarul efectiv necesar este de 45 autogunoiere cu 7 tone capacitate.