Statistica demografica

STATISTICA DEMOGRAFICA

Statistica este disciplina care studiaza fenomenele din natura si din societate, folosind date numerice centralizate si sistematizate. Fenomenele naturale si sociale sunt studiate in functie de natura documentelor, cu metode proprii de descriere si analiza. Termenul de statistica a fost creat si definit spre mijlocul sec. XVIII de Gottfried Achenwall, profesor de istorie si drept natural la Universitatea din Gottingen Germania), unul dintre initiatorii moderni in studiul cantitativ al fenomenelor sociale si statistico-demografice.

Pentru profesorul de la Gottingen, statistica reprezinta “cunoasterea aprofundata a situatiei respective si comparative a fiecarui stat” sau “ o stiinta care indica tot ceea ce se gaseste numeric intr-o societate politica, intr-o tara, intr-un loc oarecare”(1749).

Discipolul sau, celebrul istoric iluminist Schlozer a dat si el o definitie statisticii, aratand ca “statistica este istorie in repaos, istoria este statistica in miscare”. La romani, inceputurile statisticii se leaga cu deosebire de numele lui Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop Martian, care organizeaza primele oficii nationale de statistica din Moldova si Tara Romaneasca si initiatorii recensamantului populatiei din 1859-1860.

Daca statistica este una singura, in schimb, dupa natura fenomenelor la care este aplicata, putem distinge:

statistica economica (financiara, industriala, agricola, bancara, comerciala etc.)

statistica sociala (medicala, judiciara, scolara etc. careia ii apartine ca o ramura si statistica demografica).

Ca domeniu de activitate, statistica demografica se ocupa de culegerea, centralizarea si gruparea datelor privind populatia si fenomenele demografice si de determinarea indicatorilor cu ajutorul carora se descriu populatia si fenomenele demografice in vederea evidentierii regularitatilor statistice (proportii, rate, indici etc.). Statistica a devenit o metoda pentru studiul cantitativ matematic al faptelor sociale.

Pot fi concepute tot atatea statistici demografice, cate domenii distincte ale demografiei exista  (pentru natalitate, mortalitate, nuptialitate, divortialitate, emigratie, imigratie etc.). Potrivit importantei acestora si conform traditiei, exista doua ramuri principale ale statisticii demografice:

a.     Statistica starii populatiei 

b.     Statistica miscarii populatiei

In primul caz avem situatia statistica a populatiei la un moment dat, repartizata dupa anumite criterii si permitand o analiza statica. In al doilea caz, avem situatia statistica a populatiei in schimbarile ei succesive, in functie de miscarea naturala si migratorie, permitand o analiza dinamica.

Totusi, din experienta occidentala, se desprinde ideea ca demograful nu trebuie sa se lase dominat de cultul cifrelor, concluziile obtinute trebuie sa fie prudente deoarece de multe cifrele din trecut sunt doar aproximative, orientative.

Cifrele semnifica ordinea marimii, permit cuantificarea dar nu trebuie uitat ca multe din datele istorice scapa masurii, unele comportand semnificatii calitative si pot servi ca elemente de explicare a informatiei cifrice sau statistice. In acest sens credem ca e suficient sa mentionam rolul unor conducatori sau lideri politici din trecut, care prin politica lor au influentat decisiv fenomenele demografice (de exemplu, Hitler sau Stalin).