Dinamismului geografic si fertilitatea globului

Fertilitatea globului

Fertiliatea reprezinta un element al dinamismului geografic, exprimat prin rata fertilitatii, care se calculeaza raportandu-se numarul total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila (15-49 ani). Pentru a arata nivelul fertilitatii se mai foloseste si indicele sintetic de fertilitate, fiind raportul direct copii/ femeie. Rata fertilitatii nu este neaparat in stransa legatura cu rata natalitatii, pentru ca se poate observa faptul ca unele state, desi au o rata a natalitatii identica, rata fertilitatii poate fi diferita.

Pentru realizarea lucrarii referitoare la fertilitatea globului s-au folosit date din anul 2006 de la O.N.U. Legenda care reda cel mai bine distributia ratei fertilitatii pe glob este urmatoarea:

-galben <2 copii/ femeie

-portocaliu-2,1-3 copii/femeie

-rosu- 3,1-5 copii/ femeie

-maro->5 copii/ femeie.

Harta fertilitatii in 2006 a permis mai usor interpretarea datelor numerice . Spatial, se remarca mari diferentieri de la o regiunela alta, de la un stat la altul in privinta indicelui de fertilitate.

Media globala a fertilitatii este de 2 copii/ femeie, dar de la o regiune la alta se remarca variatii mari in jurul acestei valori.

Grupa tarilor cu fertilitate scazuta, sub 2 copii/ femeie, se remarca prin o stagnare a numarului populatiei sau chiar un declin al acesteia. Din harta se remarca faptul ca intreg continentul european are o rata a fertilitatii scazuta, alaturi de tari mari precum Rusia, China, Canada,Australia, Chile. Cu toate acestea, cea mai mica valoare se inregistreaza in Hong Kong (China o,94 copii/ femeie. Valorile reduse ale fertilitatii din tarile dezvoltate sunt datorate gradului de instruire a femeii, varsta la care are loc casatoria, durata de scolarizare destul de lunga etc. Diferentele in rata fertilitatii sunt datorate si factorilor social- culturali, mai mult decat celor economici sau politici. Statele din aceasta categorie nu asigura inlocuirea generatiilor, ele nedepasind pragul critic de 2 copii/ femeie. Acest proces de scadere a fertilitatii in tarile dezvoltate s-a produs lent si este rezultatul evolutiei mentalitatilor, procesului de urbanizare si industrializare, iar odata cu dezvoltarea cailor de transport s-a extins si in tarile mai putin dezvoltate, cele din Europa de E.

Grupa tarilor cu o rata a fertilitatii mica spre moderata, dar care asigura in principiu inlocuirea generatiilor este reprezentata mai ales de continentul american aproape in intregine (exceptie fac Canada, Peru Paraguay, Bolivia si statele din America Centrala). Tot datorita acelorasi cauze aceasta scadere a fertilitatii care s-a instalat in tarile din prima grupa a ajuns si in continentul american, in tari importante precum S.U.A, Mexic, Argentina, sau in extremitatile nordice si sudice ale Africii, unde China si India nu au ajuns cu programele de limitare a nasterilor, aici inregistrandu-se in prezent o scadere usoara a fertilitatii (Maroc, Algeria, Libia, Africa de S, Botswana). In aceeasi categorie se afla si tari din fostul URSS si India, Indonezia, Myanmar si Vietnam, care, desi se afla intr-o zona cu fertilitate ridicata, eleinregistreaza totusi una scazuta. Aceste diferente se datoreaza in principal diferentelor economice intre cele 2 categorii de tari.

Eseu: Italia - dezvoltare si istorie Eseu: Raport privin starea factorilor de mediul in judetul Timisoara - pozitia geografica a Judetului Timis

dz

p(z); T(z)

z

Prin integrare =>

Aceasta relatie ne da dependenta temperaturii functie de altitudine. Daca se doreste calculul gradientului de temperatura, atunci folosim formula (1) in care daca se considera o anumita grosime a stratului constanta mai putem scrie ca , iar miscarea stratului de aer pe distanta dz  este cvasiadiabatica (c=0) din ultima formula => care nu arata ca la urcarea adiabatica a aerului uscat, temperatura acestuia scade cu inaltimea.

Marimea se numeste gradientul de temperatura adiabatic uscat si este egal cu variatia de temperatura a unei mase de aer care urca 1 m.

sC/100m, cum

zims

M₁

ecuatia adiabatei uscate sau curba de stare a

cerului uscat in miscarea pe verticala

M₂

γ_a – cotangenta de panta dreptei

T₁ T₂

4.3.3 Temperatura potentiala

Se stabileste o dependenta intre p si T corespunzatoare aerului uscat. Pentru compararea intre ele a starilor termodinamice in care se afla o maxima diferite intre aer se foloseste o singura marime caracteristica stabilita prin conventiile meteorologice. Se numeste temperatura potentiala si se noteaza cu θ. Ea este prin definit ie temperatura pe care o are masa de aer uscat daca in urma unui proces adiabatic este adusa de la nivelul initial (p_o,T_o) la un nivel  standard unde presiunea este p=1 bar ( 10⁵cm²). Se obtine din . {nlocuind avem , unde presiunea este exprimata in milibari, sau . Folosind gradientul adiabatic uscat gasim o formula aproximativa: .

Se observa ca durata depinde de raportul . in cazul miscarii adiabatice a masei de aer pe verticala temperatura potentiala a masei de aer ram@ne constanta in timp ce temperatura absoluta a ei creste c@nd presiunea creste (la miscarea descendenta) si se micsoreaza c@nd presiunea scade (la miscarea ascendenta).

Cap. 5    Procese termodinamice in atmosfera

Transformarea adiabatica a aerului umed nesaturat

Temperatura unei mase de aer umed nesaturat ce se misca adiabatic si cvazistatic pe verticala variaza dupa legea: . Variatia adiabatica a temperaturii aerului umed difera foarte putin de variatia adiabatica a temperaturii aerului uscat.

Procese adiabatice umede. Gradientul adiabatic umed

Temperatura unei mase de aer umed in miscare ascendenta pe verticala, scade odata cu cresterea altitudinii ca in formula de la 5.1. La un moment dat temperatura aerului poate deveni egala cu τ (temperatura punctului de roua, adica temperatura la care apare fenomenul de condensare a vaporilor). P@na in acest moment au fost calculate formule ce dau variatia temperaturii aerului cu altitudinea pentru aerul uscat si umed. in acest paragraf se discuta cazul mai apropiat de realitate in care in interiorul aerului umed au loc si procese de condensare a vaporilor. Se considera doua cazuri:

produsele rezultate din condensare ram@n in interiorul volumului de aer si se misca impreuna

produsele rezultate in urma condensarii parasesc partial sau total volumul de aer considerat

{n cazul 1) procesele sunt reversibile si se numesc procese adiabatice umede, in cazul 2) procese pseudoadiabatice.Fie dq masa in grame a vaporilor ce se condenseaza. Atunci pri

O fertilitate peste medie, intre 3 si 5 copii/ femeie se inregistreaza in state sin Asia de S si SV , in Africa ( Kenya, Tanzania, Camerun, Sudan, Gabon, Zimbabwe, Madagascar). In cadrul unei arii de fertilitate intre 2,1-3 copii/ femeie se remarca tari ca Bolivia, Paraguay, Guatemala, Honduras si Haiti, tari din continentul american cu fertilitate relativ mare in comparatie cu restul continentului.

Grupa tarilor cu fertilitate foarte mare, peste 5 copii/ femeie cuprinde in special tari africane precum Ethiopia, Malawi, Rwanda, Uganda, Angola, Ciad, Congo, Benin, Burkina Faso, dar si tari din Asia (Afganistan si Yemen), tari subdezvoltate, cu o durata de scolarizare redusa sau care chiar lipseste, o varsta de mariaj destul de redusa, necontrolata.

In general continentul african poate fi considerat cel care a fost cel mai putin atins de schimbarile demografice inregistrate in celelalte parti ale globului, cu exceptia tunisiei, tara care are cea mai scazuta rata a fertilitatii din Africa ( 1,89 copii/ femeie). La polul opus se afla Europa, cu rate ale fertilitatii foarte scazute in intreg continentul, dar unde se detaseaza Slovacia, cu fertilitatea ce a mai scazuta (1 copii/ femeie) si Albania, cu fertilitatea cea mai ridicata din Europa( 2,21 copii/ femeie). In Asia, in general fertilitatea este moderata, cu exceptii precum Afganistan, cu o valoare a fertilitatii de 7 copii/ femeie. Continentul americam este modetrat din punct de vedere al fertilitatii, exceptie facand doar Cuba copii/ femeie- mai ales datorita mentalitatii si conditiilor politice) si Canada (1,48 copii/ femeie).

Chiar daca fertilitatea a scazut in numeroase regiuni, populatia mondiala depaseste in prezent 6,4 miliarde de persoane, in timp ce in anul 2050 va ajunge la 8,9 milioane. Raportul Natiunilor Unite avertizeaza totodata ca in 49 dintre cele mai sarace tari populatia se va tripla, ajungand la 1 miliarde de locuitori. Nu trebuie omis faptul ca fertilitatea este un bun indicator al mentalitatilor,ea oglindind de fapt atitudinea populatiei fata de viata moderna.