Mobilitatea spatiala a populatiei. Tranzitia demografica

Mobilitatea populatiei este procesul prin care persoanele isi schimba statutul rezidential, profesional sau social prin trecerea la alt statut. In mod corespunzator, schematic se pot distinge: mobilitatea spatiala (teritoriala sau geografica), mobilitatea profesionala si mobilitatea sociala. Prin extindere, se poate aplica si la schimbarea statutului matrimonial – trecerea de la o stare civila la alta -, la schimbarea statutului educational etc.

Mobilitatea spatiala a populatiei este procesul care cuprinde suma deplasarilor populatiei in spatiu, determinate de cauze variate, pe distante mai mari sau mai mici insotite sau nu de schimbarea definitiva (permanenta) a domiciliului legal sau obisnuit. In aceasta notiune intra deplasarile turistilor, ale lucratorilor sezonieri, ale navetistilor, ale persoanelor dintr-o localitate in alta, inclusiv a celor insotite de schimbarea definitiva a domiciliului.

Migratia populatiei este o forma a mobilitatii spatiale sau geografice a populatiei, insotita de schimbarea domiciliului obisnuit, intre doua unitati administrativ-teritoriale bine definite.

In raport cu granitele oficiale ale unei tari, migratia poate fi:

- migratia interna – totalitatea deplasarilor, insotite de schimbarea definitiva

(permanenta)a domiciliului obisnuit in cadrul unei tari, intre unitatile teritorial -administrative ;

- migratia internationala (externa) - totalitate deplasarilor, insotite de schimbare definitiva (permanenta) a domiciliului, intre doua tari.

In raport cu participarea la migratie, fiecare persoana are o anumita situatie.

Statutul migrational sau de mobilitate este definit pe baza clasificarii datelor recensamantului populatiei, in urmatoarele categorii : A. Populatia neimigranta. B. Populatia imigranta in interiorul tari - . comune (inclusiv comune suburbane),  oras (inclusiv municipii), judete. C. Populatia imigranta din afara tarii (prin imigratie externa).

O forma speciala a migratiei este :

- migratia de intoarcere – migratie cuprinzand persoanele migrante care, dupa o perioada de sedere in localitatea de destinatie, se intorc in localitatea de origine.

Curent (flux) migrator sau de migratie – migratie  care cuprinde un grup de persoane migrante avand o localitate de origine (plecare) comuna si o localitate de destinatie (sosire) comuna, intr-o perioada de timp data.

Descrierea si analiza migratiei depind de sursele de informatii privind persoanele migrante, de volumul caracteristicilor inregistrate si, desigur, de calitatea datelor respective. In general, sursele de date asupra migratiei sunt :

- recensamintele populatiei,

- anchetele asupra gospodariilor,

- registrele permanente de populatie,

- alte surse.

Document online: Europa si tarile UE - test Proiect: Coreea si Insula Kanghwado

Sursa cea mai completa este recensamantul populatiei.

Pe baza prelucrarii acestor caracteristici, combinate cu altele, s-au determinat pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala numarul persoanelor din localitatea respectiva, numarul persoanelor nascute in alte localitati si recenzate la recensamant in localitatea domiciliului actual, perioada stabilirii in localitatea recenzata. In felul acesta,    s-au identificat miscarea interjudeteana, miscarea dintre urban si rural. Migratia determinata cu acst prilej este de tipul “duratei vietii”, deoarece nu se cunosc persoanele care au migrat din localitatea de origine si apoi s-au reintors, nu se cunoaste numarul migratiilor pentru fiecare persoana, persoanele migrante, dar care intre timp au decedat etc.

Statistica curenta a migratiei se bazeaza pe “Buletinul statistic pentru schimbarea domiciliului”.

“Buletinul statistic pentru schimbarea domiciliului” cuprinde un mare numar de caracteristici pentru persoanele migrante cu schimbarea definitiva a domiciliului: sexul, data nasterii, starea civila, nivelul de instruire (ultima scoala absolvita), sursa principala de existenta, ocupatia, unitatea social-economica, numarul copiilor sub 14 ani care schimba domiciliul.

Pentru descrierea si analiza migratiei interne se folosesc rate statistice uzuale si probabilitati.

Cei mai generali indici sunt :Rata de migrare : in care m este rata de migrare;P–populatia medie ; k–constanta.

Acest indice masoara intensitatea migratiei de 1000 locuitori.

Rata de imigrare :in care I reprezinta numarul sosirilor sau intrarilor (imigrarilor).

Rata de emigrare :  in care E reprezinta numarul plecarilor sau iesirilor (emigrarilor)

Persoanele migrante se deosebesc de persoanele nemigrante; de aceea, populatia migranta nu poate fi considerata un esantion al populatiei nationale. Ajungem la notiunea de migratie selectiva.

Migratia selectiva sau selectia migratorie este procesul de autoselectie a persoanelor migrante in conformitate cu diferite caracteristici sociale.

Principalele sunt: sex, varsta, stare civila (statutul familial), nivelul de instruire, ocupatia, factorii psihologici si factorii politici (incurajarea migratiei sau dirijarea fluxurilor migratorii).

Analiza migratiei dupa aceste caracteristici duce la formularea unor “legi” ale migratiei.

a) Sexul este o prima caracteristica selectiva; femeile predomina in migratia pe distante mai mici, in timp ce in migratia internationala predomina barbatii.

b) Varsta este foarte importanta in migratie: atat in migratia interna, cat si in cea internationala predomina persoanele tinere. Aceasta constatare are caracterul unei adevarate legitati sociologice.

c) Starea civila este de asemenea o caracteristica selectiva.

d) Nivelul de instruire si ocupatia reprezinta caraceristici selective, deoarece in cea mai mare masura motivatia migratiei actuale este economica.

Tranzitia demografica

Louis Henry in editia a doua a Dictionarului demografic multilingv a definit acest proces astfel: ”Tranzitia demografica sau revolutia demografica este un proces evolutiv, observat intr-un numar mare de populatii, inceput in secolul al XVIII-lea, caracterizat printr-o scadere importanta a mortalitatii si natalitatii. Tranzitia demografica face ca populatiile sa treaca de la regimul demografic vechi, caracterizat prin niveluri inalte ale natalitatii si mortalitatii, la regimul demografic modern, cu natalitate si mortalitate avand niveluri joase”. Demograful francez Roland Pressat, considera revolutia demografica sinonima cu tranzitia demografica si defineste tranzitia demografica ca “situatia unei populatii in care natalitatea si mortalitatea , sau cel putin unuldintre aceste fenomene, au parasit nivelurile lor traditionale pentru a se indrepta spre niveluri joase, asociate cu fertilitatea dirijata si cu folosirea mijloacelor moderne de combatere a mortalitatii. De obicei, tranzitia incepe cu scaderea mortalitatii.

Mortalitatea populatiei s-a incris prima pe o curba descendenta, fenomenul dovedindu-se mai sensibil decat natalitatea la actiunea factorilor asociati modernizarii societatii.Pe fondul progresului economic general, scaderii mortalitatii i s-a asociat, cu un decalaj in timp, o miscare similara a natalitatii(fertilitatii) populatiei. Procesul de modernizare a societatii nu a influentat insa numai natalitatea si mortalitatea. Scaderea nuptialitatii, cresterea divortialitatii si a mobilitatii spatiale sunt si ele consecinte ale factorilor economici, sociali si de alta natura.Tranzitia demografica cuprinde de fapt trei tranzitii, avand in vedere natalitatea, mortalitatea si excedentul natural, ca rezultat al jocului lor:

a)tranzitia mortalitatii de la nivelurile ridicate la nivelurile scazute;

b)tranzitia natalitatii de la nivelurile ridicate la nivelurile scazute;

c)tranzitia excedentului natural de la vechiul echilibru la noul echilibru.

In limbaj demografic, prin tranzitie se subintelege, in majoritatea cazurilor, tranzitia natalitatii, iar atunci cand se spune despre o tara ca populatia are o tranzitie incheiata, se subintelege ca natalitatea a ajuns la un nivel scazut, regimul modern.

Factorul timp, de cea mai mare importanta in tranzitia demografica, se pune in termenii urmatori: Care este durata totala a tranzitiei demografice? ;: Care este intervalul de timp care separa scaderea natalitatii si scaderea mortalitatii? ; Care este viteza cu care se produce scaderea mortalitatii si cea a natalitatii? ; Care este decalajul de timp care separa tranzitia demografica din diferitele tari din Europa?

Tranzitia demografica a avut loc intai in tarile din nordul europei(Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca), apoi in tarile din occidentul Europei, cele mai tarzii fiind tarile din sudul si estul Europei. Decalajul exprimat in ani variaza de la o tara la alta. Tranzitia demografica in cazul tarilor care au cunoscut primele acest proces, a inceput in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Ca proces de durata si de amploare, tranzitia demografica a fost determinata de o serie de cauze, si a generat o serie de consecinte. Tranzitia demografica s-a produs concomitent sau a fost precedata de o serie de tranzitii pe plan economic, social etc.

Strict demografic, tranzitia demografica are printre consecintele sale, o tranzitie in ce priveste structura pe varste a populatiei, fiind cauza imbatranirii demografice  a acesteia. S-a mai constatat ca o data cu tranzitia demografica are loc si o tranzitie a modelului ratelor de activitate a populatiei active si o tranzitie a mobilitatii populatiei, denumita “mobility revolution”. De aceea se considera ca tranzitia demogrfica este mai putin un “model” si este mai ales un “tip”(pattern), care reprezinta o statistica a evolutiei natalitatii si mortalitatii populatiei intr-o perioada lunga de timp.