Demografie
Despre populatie in general: Definitia demografiei din distionarul ONUCurs In cursul anului 1999 populatia globului a atins cifra de 6 miliarde. La fel ca in 1987, cind populatia a atins 5 miliarde, s-au facut bilanturi si s-au mediatizat intens cele mai evidente probleme de populatie a prezentului si temerile viitorului.Dupa publicatiile ONU, populatia mondiala in anul 2005 a atins 6,4 miliarde indivizi. Studiile istorice estimeaza populatia lumii la sfirsitul mileniului I doar la 265 milioane indivizi, deci cresterea in ultimul mileniu se ridica la 5,8 miliarde.In realitate cresterea rapida nu apartine intregului mileniu, ea este de data mai recenta, avind in vedere ca s-a produs in ultimele 2 secole.In 1800 populatia lumii nu atinsese inca I miliard, deci ea a crescut in 200 de ani cu 5,2 miliarde. Ultimele proiectii ONU-din 2004 estimeaza ca populatia lumii se va stabiliza in jurul unui volum de 9 miliarde dupa o perioada de crestere puternica pina in 2075. Cuvintul demografie apare pentru prima data in 1855, cuvintul vine din limba greaca-demos=popor iar graphos=scriere. Istoricii considera ca intemeietorul demografiei este John Graunt, negustor din Londra,membru intr-un consiliu orasenesc,fondator impreuna cu William Petty al scolii de aritmetica politica.Acesta scoate in anul 1662 o lucrare-« Observatii naturale si politice facute pe baza listelor de mortalitate , in special cu referire la guvernare, religie, comert, crestere , aer, boli . . din orasul Londra » Secolul 18 este considerat secolul Luminilor, iar in acest context apar idei noi privind perfectibilitatea omului si a societatii.Tot acum apare si controversatul eseu din 1798 al pastorului englez Thomas Malthus, esu care va genera aprige dispute continuate pina in prezent si care trateaza raportul dintre populatie si dezvoltare. Abia in secolul 20 demografia va dispune de o teorie generala a dinamicii populatiei si de o schema explicativa a dezvoltarii numita tranzitie demografica. 2.Definitia demografiei din distionarul ONU- “Demografia este o stiinta care are ca obiect studiul populatiilor umane si se ocupa de marimea, structura, evolutia si carcteristicile lor generale, vazute in principal din punct de vedere cantitativ.” Demersul metodologic se bazeaza pe mai multe faze: -faza I-culegerea informatiilor. Subramura este statistica demografica . Metode de colectare a datelor sunt: recensamintele,statistica starii civile, registrele de populatie,anchetele demografice -faza II –analiza cantitativa a datelor. Subramura este analiza demografica -faza III –explicatia cauzala-atunci este vorba de demografie sociala.Scopul este gasirea factorilor social-economici, a consecintelor sociale si economice ale evolutiei populatiei , evidentierea tendintelor, formularea estimarilor . -faza IV-Utilizarea –efectuarea unor proiectari de populatie pentru responsabilii politici sau din alte domenii 3.Termeni si concepte demografice Individ si populatie O populatie este constituita din indivizi.Chiar daca individul ca atare nu va fi nicidata subiect de cercetare in demografie, contrar psihologiei de exemplu,demografii trebuie sa tina cont ca mortalitatea unei populatii se datoreaza deceselor unor membri ai sai pe parcursul unei perioade date, ca migratiile provin din mobilitatile unor fiinte umane in interiorul sau exteriorul frontierelor.
De exemplu o persoana poate imbatrini mai mult sau mai putin rapid,dar ea nu poate intineri niciodata.Flagelul timpului, cum spun filozofii, este cu sens unic.O populatie ,in schimb poate intineri daca creste natalitatea.In acest caz proportia tinerilor in societate creste si virsta medie se va diminua. Eveniment si fenomen demografic Unitatea elementara cu care opereaza demografia la nivel individual este evenimentul demografic : nasterea vie,decesul, casatoria, divortul, emigratia(plecarea), imigratia ( venirea) Suma evenimentelor de acelasi tip ca rezultanta la nivel de populatie se numeste fenomen demografic : natalitatea, fertilitatea,mortalitatea, nuptialitatea,migratia. Stare demografica si miscare demografica O populatie este la un moment dat un decupaj transversal a unei multitudini de traiectorii de vieti individuale. Starea (structura) demografica a unei populatii la un moment dat va depinde de caracteristicile indivizlor care comun populatia in acel moment , cum ar fi virsta lor,starea civila, sexul, etc. Miscarea demografica va rezulta din numarul de nasteri, decese, emigrari, imigrari care survin in acea populatie in cursul unei perioade de timp. Subpopulatii demografice O populatie , ca o colectivitate de persoane , poate fi impartita in diferite clase sau grupe dupa o caracteristica oarecare, sex, virsta , nivel de instruire, stare civila.Daca impartim populatia dupa sex, vom avea populatia feminina si populatia masculina.Varietatea structurilor demografice posibile este infinita si este in functie de numarul de carcteristici retinute. Populatia supusa riscului Se poate ajunge la constatarea ca fiecare eveniment demografic este caracteristic fie populatiei totale fie unei anumite subpopulatii. In demografie se foloseste termenul de risc , pentru a delimita acea parte din populatie care poate fi afectata de un eveniment. Decesul este caracteristic intregii populatii, nasterea in schimb nu poate afecta decit femeile de o animita virsta. Cohorta demografica Totalitatea persoanelor dintr-un grup sau colectivitate care intr-o perioada de timp, de regula un an calendaristic, sufera acelasi tip de eveniment demographic se numeste cohorta demografica. Cea mai caracteristica cohorta demografica este generatia , definite ca totalitatea persoanelor nascute in acelasi an.Evenimentul initial este nasterea, iar evenimentul studiat pe generatii este mortalitatea,fertilitatea, nuptialitatea. In analiza nuptialitatii se utilizeaza termenul de promotie , care desemneaza totalitatea casatoriilor incheiate intr-un an calendaristic. Intensitatea si calendar Exprimarea starii unui fenomen demografic sub forma cantitativa se face prin indicatori sau indici. Indicatorii de intensitate surprind forta de manifestare a fenomenelor, iar cei de calendar urmaresc dispunerea evenimentelor in intervalle temporale. De exemplu nasterile dintr-un an calendaristic pot fi dispuse dupa virsta mamei in intervalle consecutive : 15-16 ani,16-17 ani.. Rate si probabilitati Masurarea intensitatii fenomenelor demografice se face prin doua tipuri de indicatori-rate si probabilitati. Daca masa de de evenimente se raporteaza la numarul initial al populatiei supuse riscului se obtine o probabilitate. Daca numarul de evenimente care s-au produs intr-o populatie oarecare intr-o perioada de timp se raporteaza la o populatie mediedin perioada respectiva atunci se obtine o rata. Ratele masoara frecventa evenimentelor respective intr-o populatie iar probabilitatea masoara riscul la care este expusa o populatie. Longitudinal si transversal Abordarea fireasca a observarii si analizei evenimentlor demografice se face pe cohorte. Observarea diminuarii unei generatii,de exemplu,an de an si calculul probabilitatilor de deces si de supravietuire de la o virsta pina la urmatoarea , sau de la un an calendaristic la urmatorul, constituie analiza longitudinala a fenomenului mortalitatii In mod curent insa calculele si observarea se fac in optica tansversala.Datele sunt sistematizate pe fiecare an calendaristic.Cunoscind populatia medie pe grupe , putem calcula rata de mortalitate , prin analiza transversala , de moment. Se poate spune ca indicii de moment sunt conjuncturali ffiindca reflecta conjunctura demografica , in timp ce indicii longitudinali reflecta istoria cohortei. Specific si diferential Avem o rata bruta sau generala ,valabila pentru intreaga populatie si o rata specifica care se calculeaza pentru fiecare subpopulatie, in special pentru subpopulatiile constituite in raport cu caracteristicile de sex, virsta. Unele populatii sunt formate pe baza unor caracteristici educationale , sociale, economice.Indicii demografici stabiliti in asemenea cazuri au un caracter diferential si au o importanta deosebita in analiza cauzala. Macro si micro –demografie Uzual , indicii pe care ii intilnim in publicatii sunt calculati pentru populatia nationala, a judetelor, urban sau rural.La scara internationala, in paginile ONU, datele se refera la continente, regiuni. Totusi evenimentele nu se produc in general, cadrul lor firesc este familia, ca unitate bilogica si sociala.
|