DEFILEUL DUNARII
Dunarea
taie in Muntii Carpati un defileu grandios, unic in felul sau in
Europa. Intrand in tara pe la Bazias (km l 075), ea isi
croieste in sisturile cristaline de Locva primul sector al Defileului.
Apoi, dupa depresiunea de la Moldova Veche, incepe la Pescari lupta sa
titanica cu muntii calcarosi pentru a iesi la Gura
Vaii (km 940) victorioasa din impunatorul jgheab daltuit in
piatra.
Mareata
vale transversala cu versanti inalti, cu panta accentuata
si albia presarata cu stanci, a fost sapata de
batranul fluviu pe fosta stramtoare marina din oligocen-miocen care
lega bazinul panonic si pontocaspic la inceputul cuaternarului.
Caracteristice pentru Defileu sunt lungimea sa neobisnuita (135 km)
si inaltimile mari ale abrupturilor de calcar
(Stirbatul Mare, 768 m). Masa uriasa a apelor prinsa
in stramtoarea muntilor curge printr-o albie cu aspecte variate in
sectiune. Astfel inainte de formarea lacului de acumulare "Portile de
Fier" latimea varia intre 150 m in Cazanele Mici si 2 150 m in
aval de Greben (km 998), iar adancimea de la 6,5 m (la sud-vest de
Tisovita), la 45 m (in punctul Prigrada Calinic din Cazanele Mari). In
functie de rezistenta rocii, portiunile inguste (de la
Bazias, Pescari, Greben, Cazane, Portile de Fier) alterneaza cu
largiri depresionare (de la Moldova Veche, Liubcova, Milanovat,
Dubova, Ogradena, Orsova). Viteza curentului in Defileu putea atinge pe
alocuri pana la 5 m pe secunda.
Formatiunile geologice taiate de Dunare sunt
dintre cele mai variate, un adevarat mozaic de strate de diferite varste.
La baza sunt sisturile cristaline (Berzasca, Cozla, Dubova etc.),
apoi rocile eruptive (intre Valea Iutii si Plavisevita,
Ogradena. etc.). Calcarele apar intre Pescari si Liuborojdea (capatul
sudic al marelui sinclinoriu Resita-Moldova Noua), apoi la
Svinita si in Cazane. Datorita acestui mozaic geologic,
muntii din zona Defileului contin diverse minereuri; in graiul local
minereul acestor munti e numit ruda, minerul - rudar, iar locul de
extractie - rudarie (de unde si nume proprii ca Rudaria,
Rudarica etc.). Cleanturile de calcar sunt perforate de pesteri
- adevarate ferestre spre adancuri - permitand speologilor si
altor specialisti sa descifreze taine privind originea lor si a
retelelor de apa subterane, sau sa studieze maruntele
vietuitoare cavernicole adaptate la aceste goluri sub-pamantene.
La
gura afluentilor apar sesuri aluviale pe care oamenii si-au
injghebat mici asezari, cu pasuni, livezi si ogoare,
in trecut padurile ocupau mult mai mult loc, coborand de pe culmi
pana la Dunare ; pe coaste erau mai putine podgorii, dar in
livezi, pe langa nuci si castani, cresteau migdali si
smochini. Cele mai atragatoare peisaje din Defileu sunt cele cu
abrupturi de calcar dezgolit, ciuruite de guri de pestera sau
acoperite cu vegetatie caracteristica ce contine elemente
meridionale.
Fara
indoiala, solul si pesterile din Defileu mai tainuiesc
dovezi arheologice care asteapta sa fie descoperite pentru a ne
vorbi de trecutul zbuciumat al acestor meleaguri. Cercetari intensive au
efectuat colectivele Academiei R.S.R., inainte ca apele lacului de acumulare
sa acopere totul pana la cota 70 m. Defileul mai ofera
privirilor cetati si ruine de origini diferite ; majoritatea
sunt castre romane, refacute in evul mediu de catre turci sau
austrieci, unele fiind declarate monumente arheologice sau istorice. Dovezile
materiale atesta ca Defileul a fost locuit din cele mai vechi
timpuri. Sapaturile de la Cuina Turcului (atat in pestera
cat si la exterior) au scos la iveala unelte din piatra
cioplita si alte obiecte folosite de pescarii si vanatorii
veniti pe aceste locuri dinspre Marea Mediterana, acum 15-20 000 de
ani. Dovezile arheologice din neolitic, pastrate in muzeul "Portile
de Fier" de la Drobeta-Turnu Severin, arata, printre altele, ca,
scitii in drumul lor spre Marea Adriatica au trecut prin Defileu in
secolele al VII-lea si al IV-lea i.e.n. Dar urmele cele mai vestite ni
le-au lasat romanii. Este vorba de cele doua tabule daltuite in
masivul stancos Gospodin, pe malul drept al Dunarii, in aval de
confluenta cu Sirinea : Tabula lui Tiberiu (33-34 e.n.), pe vremea
caruia s-a facut drumul intre Singidunum (Belgrad) si raul
Porec, si Tabula lui Domitian (75-80 e.n.), sub care drumul a fost
imbunatatit. Mai este vorba si de celebra Tabula Traiana
(104 e.n.), daltuita peste drum de golful de la Ogradena, la
iesirea din Cazanele Mici (km 965), astazi inaltata
deasupra nivelului maxim al lacului de acumulare cu cativa metri.
Lucrarile
pentru drumul de pe malul romanesc al Dunarii au inceput in 1833 la
Orsova ; dupa 1848 acest drum ajungea la Bazias. In 1856, prin
Tratatul de la Paris, Dunarea capata statut international
iar navigatia prin Defileu era reglementata prin activitatea
"Comisiei Europene a Dunarii".
Lucrarile
executate in veacul trecut pe apa si uscat nu mai satisfaceau
insa cerintele epocii pe care o traim. Abia construirea
"Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier" a
rezolvat definitiv problema. Barajul romano-iugoslav dintre Gura Vaii
si Sip are 60 m inaltime si 441 m lungime, fiind
prevazut cu ecluza la ambele maluri. El a modificat mult peisajul in
Defileu prin formarea lacului de acumulare care se intinde in amonte pana
la varsarea Timisului in Dunare, nu departe de Belgrad. Pe
parcursul celor 135 km, intre Bazias si Gura Vaii, oglinda
lacului da un spor de frumusete. Dupa prima etapa a
inundarii (20-30 martie 1971) nivelul apei s-a ridicat la cota 63. De
atunci nivelul lacului este reglat dupa necesitati,
tinandu-se seama de cota de retentie maxima de la baraj (69,50 m
fata de 39,15 m a Dunarii in acelasi punct).
In
legatura cu crearea lacului de baraj s-au pus importante probleme de
ocrotire a naturii (de pilda, salvarea unui peste pe cale de
disparitie, cega, care se gasea in Dunare intre Pescari si
Svinita, conditii optime) si a monumentelor arheologice si
de arhitectura, prin stramutarea sau prin protejarea pe loc (tabulele
lui Tiberiu, Domitian si Traian, cu o portiune a drumului roman
; mai multe cetati printre care Golubac, Tri Cule, Drencova;
picturile din biserica din Berzasca - cea mai veche biserica
romaneasca din Clisura etc.).
Concomitent,
s-a pus problema crearii parcului international "Portile de
Fier" ce se va organiza la zona de frontiera dintre Iugoslavia si
Romania, in sectorul Defileului Dunarii. Acest parc va fi un model de
organizare a intregului sistem de ocrotire a naturii, un exemplu de cooperare
in domeniul respectiv intre doua tari prietene. Parcul va avea o
suprafata de 160 000 ha si va cuprinde cinci rezervatii
naturale si peste 100 de monumente ale naturii (pesteri cu vechi urme
de locuire, puncte fosilifere, endemisme si raritati floristice
si faunistice, izvoare, etc.). El va fi al treilea parc international
creat in Europa, dupa parcurile de la granita dintre Cehoslovacia
si Polonia (Tatra si Pieniny ## ). Fara indoiala,
vedeta acestui parc o va constitui rezervatia Cazanele Dunarii de 116
ha care reprezinta un centru floristic cu totul particular. Pe versantii
abrupti si pe valcelele lor inguste se dezvolta o bogata
flora submediteraneana in amestec cu elemente central-europene. Este
singura statiune de pe glob unde creste in stare salbatica
laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica). Rezervatiile naturale Valea Mare,
Cazanele Dunarii, Portile de Fier si Gura Vaii-Varciorova,
precum si punctele fosilifere de la Svinita si Bahna-Varciorova
vor constitui principalele locuri romanesti de maxim interes
stiintific si turistic ale viitorului parc international
"Portile de Fier".
Defileul
Dunarii poate fi abordat mai usor prin unul din capetele sale:
Orsova sau Moldova Noua. Cursele NAVROM leaga Orsova de
Moldova Veche, trecand pe la Dubova, Tisovita, Svinita si
Drencova. La terminarea noii sosele autobuzele vor circula din nou intre
Moldova Noua si Orsova, trecand prin localitatile
Moldova Veche, Pescari, Liubcova, Berzasca, Drencova, Cozla, Svinita,
Tisovita, Plavisevita, Dubova si Ieselnita. De pe
vapor se pot admira mai bine contururile ambelor maluri cu cleanturile din
Defileu. Calatorind pe sosea, turistul poate insa observa
indeaproape vegetatia si stancaria, drumul taiat in
piatra ; poate vizita localitatile si pesterile (Gaura
cu Musca, Pestera de la Gura Ponicovei si Pestera Veterani
prezentate in acest ghid); poate patrunde cu piciorul in vaile
laterale ajungand la alte pesteri (dintre care Pestera de la Padina
Matei, Gaura Haiduceasca si Pestera Zamonita sunt de
asemenea prezentate la locul potrivit).
