Harghita - prezentare generala

Harghita - Prezentare generala

Judetul Harghita este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali, acolo unde lantul vulcanic Calimani - Gurghiu - Harghita este despartit de marile depresiuni intramontane, udate de apele Muresului si Oltului, de culmile impadurite ale Muntilor Giurgeului, Hasmasului si Ciucului, respectiv in partea estica a podisului Transilvaniei.. Fiind al treisprezecelea din Romania ca marime, judetul se intinde pe o suprafata de 6639 km˛, reprezentand 2,8% din teritoriul tarii. Judetul Harghita este asezat in partea centrala a tarii si se invecineaza cu judetele Neamt si Bacau la Est, Covasna si Brasov la Sud; Mures la Vest si Suceava la Nord.

Clima este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase, de durata mai lunga si veri relativ calde. Datorita frecventelor temperaturi minime inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplita si mai ales Joseni (- 38°C in 1963), judetul Harghita este supranumit 'Polul romanesc al frigului'. Numarul zilelor de inghet ajunge, in medie anual, la 160. Sunt frecvente ingheturile tarzii de primavara (uneori chiar si in lunile mai-iunie) si cele timpurii de toamna, incepand chiar din septembrie.

Principala caracteristica a reliefului consta in predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupand peste 60% din teritoriul judetului. Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 si 800 m. Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV - SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu varful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrali (cu varful Harghita Madaras1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu varful Cucu 1558 m).

Mediul urban al judetului numara 9 localitati: 4 municipii si 5 orase, pe cand mediul rural harghitean este format din 58 de comune. Cele noua orase din judet sunt, in ordinea descrescatoare a numarului de locuitori, urmatoarele: Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Toplita, Cristuru Secuiesc, Balan, Vlahita, Borsec si Baile Tusnad

Istoric. Spatiul harghitean este locuit din cele mai stravechi timpuri, dupa cum o demonstreaza vestigiile arheologice descoperite aici inca din perioada paleoliticului mijlociu.Evolutia istorica a acestor meleaguri este ilustrata, pentru fiecare epoca, de izvoarele scrise si nescrise pastrate ca marturie a dezvoltarii economice, sociale, culturale, confesionale si etnice a populatiei din zona. Era preistorica este reprezentata in zona de vestigiile arheologice (cultura Cris, cultura ceramicii liniare, Boian, Precucteni, Ariusd) specifice neoliticului si distribuite teritorial astfel: Meresti, Toplita, Remetea, Odorheiu Secuiesc, Cozmeni, Ciucsangeorgiu, Sancraieni, Bancu, Mugeni si Sandominic si epocii bronzului cand apar primele marturii ale stabilirii triburilor tracice in aceasta regiune (Porumbenii Mari, Sansimion, Baile Tusnad, Satu Mare). Epoca antica se dezvolta sub semnul culturii dacice, specifice fiind ceramica pictata si mai tarziu incizata, fortificatiile si tezaurele de piese de argint de la Sancraieni, cetatile de la Jigodin, Paganilor, Porumbenii Mari, Zetea, Casin si Racu, precum si a celor romane - reprezentata prin castrele romane de al Inlaceni, Odorheiu Secuiesc, Sanpaul si turnurile de paza de la Baile Homorod si Ocland.

Asupra anului de stabilire a secuilor pe aceste meleaguri, continua sa existe semne de intrebare, astfel ca, potrivit unor istorici, anul 946 ar fi cel in care se constata aparitia primelor triburi de secui venite din campia Panoniei in zona, in timp ce alti istorici iau in considerare secolul al XIII-lea.

Printre evenimentele mai importante ale acestei perioade se remarca:

- anul 1211 - incursiunea oastei conduse de comitele Ioachim, formata din sasi, romani, pecenegi si secui, de a inchide pasurile ce faceau legatura cu Transilvania, pentru a opri patrunderea tatarilor;

- anul 1430 - rascoala secuilor impotriva fruntasilor, patura formata in urma procesului de stratificare, specific inceputului de secol XIV cand mai apar alte doua stari: primpili (calareti), pixidari (pedestrasi);

- anul 1595 - principele Sigismund Bathori emite actul de libertati colective, care prevedea eliberarea iobagilor secui participanti la confruntarea cu ostile invadatoare ale lui Sinan Pasa;

- anul 1599 - Mihai Viteazul acorda ,,Diploma de libertati" secuilor din Scaunul Odorhei, participanti la batalia de la Selimbar, prin care acestia sunt eliberati din iobagie;

- anii 1658 - 1660 - incursiunile devastatoare ale ostilor tatare si turce, care vor lasa urme adanci: zeci de sate si mii de familii au cazut prada devastarii lor distrugatoare;

- secolul al XV-lea - intemeierea principatului independent al Transilvaniei;

- secolul al XVII-lea - instaurarea dominatiei habsburgice;

- secolul al XVIII-lea - miscarea anti-habsburgica din Ciuc, Odorhei prin care se revendica sistarea recrutarilor fortate, reducerea regimentelor graniceresti trimise pe fronturi straine, scutirea contributiilor de razboi, desfiintarea aparatului administrativ, inlocuirea functionarilor straini cu persoane demne de incredere;

- secolul al XIX-lea - miscarea antihabsburgica, care va culmina cu revolutia din 1848;

- perioada dualismului austro-ungar ca urmare a slabei dezvoltari industriale, a lipsei cailor de comunicatii (lipsa cailor ferate) se inregistreaza migratia populatiei din zona in Bucuresti, vechiul regat si peste hotare;

- 1906 -1908 se construiesc primele linii ferate fapt ce va produce o importanta crestere economica, cu deosebire in industria lemnului;

- 1950 - crearea sub presiune sovietica a Regiunii Autonome Maghiare din care va face parte si raionul Ciuc, Odorhei, Toplita si Gheorgheni;

- 1968 - desfiintarea Regiunii Autonome Maghiare si infiintarea judetului Harghita.

Cultura. In judet s-au dezvoltat in decursul vremii unele centre de ceramica cu un specific recunoscut pe plan national si chiar international. In gospodariile taranesti se confectionau si continua sa se lucreze fote, bundite, covoare, tesaturi, broderii, cu o gama variata de ornamente specifice zonelor. Folclorul literar, muzical si coregrafic este bogat reprezentat prin creatii de origine locala si variante ale multor creatii de mare circulatie internationala. O afirmare a literaturii culte in judetul Harghita se leaga de infiintarea tiparului de catre Ioan Caianu, in anul 1669, la colegiul franciscan din Sumuleu, de aparitia unei pleiade de intelectuali dornici de a raspandi literatura culta si pe aceste meleaguri. Locuri si oameni harghiteni au inspirat si pe numerosi scriitori romani. Cunoscute sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu: "Lacul Rosu", "Modoros", "Cheile Bicazului" - din volumul "Vechime". Actiunea din piesa lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacanta" se desfasoara la Lacul Rosu.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

In ceea ce priveste viata culturala actuala din judetul Harghita, prezentam in cele ce urmeaza principalele informatii in domeniu:

a)     Case memoriale

- Colectii satesti in majoritatea localitatilor din judet.

b)     Biblioteci

Biblioteca Judeteana - Miercurea Ciuc

Adresa: Miercurea-Ciuc, Harghita , Piata Libertatii nr. 16

Biblioteca Judeteana - Miercurea Ciuc

Adresa: Miercurea-Ciuc, Harghita , B-dul Timisoarei nr. 13

Biblioteca Municipala - Odorheiu Secuiesc

Adresa: Odorheiu Secuiesc, Harghita , Piata Kokereszt nr. 2

Biblioteca Municipala - Gheorgheni

Adresa: Gheorgheni, Harghita , Strada Kossuth Lajos nr. 25

Biblioteca municipala - Toplita

Adresa: Toplita, Harghita , Strada Borsecului nr. 1

c)      Muzee

In Harghita exista 395 de monumente istorice, dintre care 79 de situri arheologice, 288 de cladiri si ansambluri de arhitectura, 4 cladiri memoriale, 14 monumente de arta plastica si cu valoare monumentala si 10 zone istorice urbane si rurale.

Principalele orase din judetul Harghita vor fi prezentate in continuare sub aspect istoric, economic si turistic.

Miercurea-Ciuc, municipiul de resedinta al judetului, este asezat in depresiunea Ciucului, in zona de legatura dintre bazinul Ciucului Inferior si cel Superior, la o altitudine de 700 m, in punctual de ramificatie al arterelor rutiere ce pornesc de aici spre Brasov, Targu - Mures, Gheorgheni si Adjud - Comanesti. Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1558, fapt consemnat in scrisoarea de privilegii eliberata de regina Izabella, mama principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund. Denumirea orasului este strans legata de intensa activitate comerciala desfasurata pe parcursul secolelor XVIII, XIX si prima jumatate a secolului XX in orasul Ciuc, in cadrul targurilor ce aveau loc aici, in zilele de miercuri. Principalele ramuri industriale existente in municipiul resedinta de judet sunt: textila, de confectii, constructoare de masini, de prelucrare a lemnului, alimentara, tipografica, de prelucrare a maselor plastice, constructii, etc. Datorita asezarii sale in aria de activitate postvulcanica (aureola mofetica) municipiul Miercurea-Ciuc este incadrat de statiunile Baile Miercurea, Harghita Bai, Jigodin renumite pe plan local si regional prin izvoarele de apa minerale feruginoase, bicarbonatate, carbonate, hipotonice si hipotermale (21°C), indicate pentru cura interna in tratamentul tulburarilor digestive, ale aparatului cardio-vascular si renal.

Atractii turistice: Castelul Miko, construit in 1621 si restaurat in 1714 (adaposteste in prezent Muzeul judetean), Catedrala romano-catolica, in stil baroc (secolul XVIII), Manastirea Sumuleu, intemeiata de Iancu de Hunedoara (secolul XV), si reconstruita la inceputul veacului al XIX-lea. Un alt punct de atractie il constituie patinoarul artificial din zona centrala a orasului.

Municipiul Odorheiu Secuiesc este situat la marginea estica a bazinului Transilvaniei, pe valea Tarnavei Mari la 52 km de Miercurea-Ciuc, 100 km de Targu Mures (pe drumul judetean 13A), 200 km de Cluj (pe drumul national E60), 100 km de Brasov (drumurile judetene 137, 131 si 132B si drumul national E60), 52 km de Sighisoara. Desi are o istorie de mai bine de 600 de ani, municipiul Odorheiu Secuiesc nu dispune de monumente arhitecturale vechi. Singura constructie ramasa intacta din evul mediu este capela Jézus (Iisus) construita in secolul al XIII-lea. Cele mai importante cladiri-monumente ale orasului au 200-300 de ani. Budvár si ruinele cetatii 'Székely támadt'- ,,Secuiul a atacat" sunt mai vechi, insa de-a lungul secolelor au fost modificate si reconstruite. Ramurile industriale din municipiul Odorhei sunt: textila si de confectii, de prelucrarea lemnului, mecanica si tipografica. Din numarul total de 2796 de firme un procent de 21,93% isi desfasoara activitatea in sectorul industrial, 42,00% in sectorul comercial si 2,67% in sectorul constructiilor.

Atractii turistice

Capela Jezus, Cetatea Székelytámadt, Casa memoriala Tompa Lazslo, Biserica si manastirea franciscana, Colegiului reformat, Biblioteca Stiintifica a Muzeului Haáz Rezső, biserica reformata, biserica romano-catolica, biserica ortodoxa si greco-catolica, ruinele unei fortificatii din secolul al X-lea pe dealul Budvar.

Municipiul Gheorgheni este asezat la intretaierea unor importante artere rutiere si turistice, fiind un vechi centru comercial, economic si cultural. Orasul Gheorgheni este considerat ca fiind polul rece al tarii datorita faptului ca numarul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0°C depaseste 160 anual. Prima mentiune documentara despre existenta localitatii Gheorgheni apare in anii 1332-1334, cu ocazia conscrierii dijmei papale.In anul 1607 localitatea Gheorgheni a primit dreptul de a organiza targuri, iar in decembrie 1907 devine oras motiv pentru care in fiecare an de Sfantul Nicolae se organizeaza sarbatoarea orasului. Prezenta populatiei armene pe aceste meleaguri este atestata de casele construite in stilul armenesc si de biserica armeana din localitate.

Atractii turistice: Muzeul orasului, vechea cladire parohiala, biserica romano-catolica si armeana, locuintele construite in stil baroc si armean (Casa Kopacz, Casa Bocsánczy, casa familiei Kövér, Casa Czárán, Cladirea Centrului Scolar pt. Agricultura, Cladirea Tarisznyás Mártor.

Toplita, una dintre cele mai vechi asezari de pe cursul superior al Muresului dupa cum demonstreaza monedele de origine romana (anul 300 i.H.) - descoperite aici in urma sapaturilor arheologice - este cel mai nordic municipiu din judetul Harghita. Municipiul Toplita este asezat la poalele muntilor Calimani intr-un cadru natural de o rara frumusete ce se dezvaluie calatorului ce trece prin Defileul Toplita - Deda. Distanta dintre Toplita - Targu Mures este de 104 km, Toplita - Borsec 26 km, Toplita - Gheorgheni 32 km, Toplita - Miercurea Ciuc 97 km. Numele deriva din limba slava si semnifica ,,izvor de apa calda", ceea ce certifica faptul ca, in aceasta zona, proprietatile izvoarelor termale si minerale erau cunoscute din timpuri stravechi. Turismul balnear din zona inregistreaza o tendinta ascendenta datorita valorificarii in scop terapeutic a izvoarelor de apa minerala, dar si atractivitatii pe care frumusetea si bogatia florei si faunei o reprezinta pentru turisti. Printre ramurile industriale cu impact economic in zona se numara: industria de incaltaminte, confectii, prelucrare a laptelui, prelucrare a lemnului - mobila si instrumente muzicale.

Atractii turistice: Manastirea si Biserica Sf. Ilie, Manastirea Doamnei din Moglanesti, Biserica ortodoxa Stefan cel Mare, Statiunea Bradul, Baile Urmanczy, Curia Lazar (in prezent camin pentru copii), Lacul Iezer, Muzeul de Etnografie si Istorie.

Cristuru Secuiesc este situat in extremitatea de sud-vest a judetului, fiind centrul cultural si economic al depresiunii Cristurului.

Atractii turistice: Statuia lui Petőfi Sándor, statuia lui Nicolae Balcescu, Muzeul etnologic "Molnar Istvan", conacul Gyarfas, Biserica unitariana, cladirea Liceului "Orban Balasz".

Orasul Balan este situat la poalele masivului Hasmasul Mare, de-a lungul cursului superior al raului Olt si s-a format, in principal, prin deschiderea si dezvoltarea minelor de cupru din zona. Se afla la o distanta de 12 km de Sandominic si 42 km de Miercurea-Ciuc. In prezent, datorita conditiilor socio-economice din zona si din tara si a inchiderii treptate a minei, orasul Balan a fost declarat oficial zona defavorizata. Cu toate acestea, se urmareste valorificarea la maximum a potentialului uman si natural de care dispune localitatea, scopul final fiind transformarea acesteia intr-un punct de atractie turistica si investitionala. Masivul Hasmasul Mare, denumit si Alpii Ciucului, datorita varfurilor stancoase ce isi etaleaza frumusetea selenara privirilor indiscrete ale turistilor, strajuieste nestingherit intinderea de smarald in timp de vara a depresiunii Giurgeului si vegheaza de la distanta curgerea involburata a Oltului ce-si are izvorul in inima sa. Frumusetea sa unica in peisajul harghitean poate fi admirata si de la distanta, din localitatile Miercurea-Ciuc, Ciceu, Racu, Izvorul Olt, Izvorul Mures.

Atractii turistice: Masivul Hasmasu Mare si varfurile: Piatra Singuratica (1648 m), varful 'Ecem' (1708 m), varful Balan (1376 m), Fagul Cetatii (1197 m), Arama Olt (1072 m) si Arama Neagra (1481 m) si Izvorul Oltului.

Vlahita este situata la altitudinea de 860 m la jumatatea drumului dintre Miercurea-Ciuc si Odorheiu Secuiesc. Denumirea veche a orasului este ,,Olahfalu" care in traducere inseamna ,,satul vlahilor". Dezvoltarea orasului este strans legata de siderurgie, fiind pana nu demult singurul centru siderurgic din zona. In Vlahita functioneaza singura uzina de fier din regiune, care inca mai foloseste energia apelor la procesul de productie. Desi au fost construite intre anii 1839-1860 in partea sudica a localitatii, furnalul si uzina de fier continua sa aiba o importanta deosebita in dezvoltarea industriei siderurgice din zona. Datorita valorii lor istorice, atat furnalul cat si uzina de fier au fost trecute in registrele oficiale ale monumentelor din judet.

Atractii turistice: principala atractie a oraselului o reprezinta atelierul de forjat - vechi de peste140 ani, Poiana narciselor, uzina de fier, Baile Vlahita si Selters.

Orasul-statiune Borsec, denumit si ,,regina apelor minerale" ca urmare a recunoasterii calitatii apelor sale minerale atat pe plan intern cat si international, este asezat la altitudinea de 880 m, fiind inconjurat de Muntii Bistritei, Muntii Ghiurghiului, Muntii Calimani si Muntii Ceahlaului. Distanta dintre statiunea Borsec si orasele mai importante din zona este: Toplita 28 km, Bicaz 91 km, Deda 44 km, Miercurea Ciuc 125 km, Brasov 186 km. De la Borsec se pot face excursii la  Vf. Fagului (1310m), Vf. Chiurezu Mare (1492m). Exista o linie de cale ferata de 6 km construita in 1952 care face legatura cu Capul Corbului. A fost statiunea cea mai importanta din Transilvania si primeste rangul de oras in anul 1956. Viata economica este reprezentata de exploatarea si prelucrarea lemnului, a carbunelui brun, calcarului si travertinului, precum si industria alimentara. In localitate exista o foarte importanta fabrica de imbuteliere a apei minerale, denumita Regina Apelor Minerale S.A. Statiunea este vizitata de multi turisti datorita efectului curativ a apelor minerale, dar si a aerului puternic ozonat si peisajului deosebit de frumos din zona.

Atractii turistice: Izvoarele de apa minerala, Dealul Rotund, Pestera de Gheata, Biserica ortodoxa, Grota Ursilor, Cetatea Bufnitei, vilele care sunt inscrise in patrimoniul arhitectural: Vila Emil nr. 51 - Aleea Primaverii, construita in 1936, Vila Doru nr.53 - construita in 1936, Vila nr. 60 - construita in 1880, Vila Barbu nr. 56 - Aleea Rotunda, construita in 1896, fosta Pensiune Éliseé - construita in 1900 - in prezent Restaurantul Caprioara, Vila nr. 120 - Aleea Vanatorilor, Vila Kaláka construita in 1934, Vila nr.13 si 14 - construite intre 1933-1935 in stil neoroman.

Baile Tusnad este una dintre cele mai frumoase statiuni montane din judetul Harghita, dar si din tara. Oraselul-statiune este asezat intr-un loc deosebit de frumos, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomatul, in defileul Oltului la 656 m altitudine, in mijlocul unor paduri de brazi si foioase, beneficiind de un aer deosebit de curat, foarte bogat in ioni negativi. Ciomatul este cea mai tanara formatiune vulcanica din Muntii Carpati motiv pentru care activitatea fenomenele postvulcanice este intensa si reprezinta un factor important in viata statiunii Baile Tusnad. In craterul Masivului Ciumatul se afla singurul lac vulcanic din Europa de Centrala, lacul Sfanta Ana. Craterul geaman al Masivului Puciosu, la nord-est de Lacul Sfanta Ana, la altitudinea de 1050 m adaposteste o alta raritate a naturii, Tinovul Mohos. Cursul principal de apa al statiunii este raul Olt. Lacul Ciucas din mijlocul statiunii a fost creat in scopuri turistice, folosindu-se apa paraului cu acelasi nume; in prezent insa, acest lac este secatuit.

Atractii turistice: Apele minerale, Lacul Sfanta Ana, Tinovul Mohos, Masivul Puciosu, Biserica ortodoxa si romano-catolica.