CALITATEA SI PROTECTIA MEDIULUI IN ORASUL PITESTI

Emisari si emisii

Prin emisii intelegem poluanti evacuati in mediu inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante care se manifesta in scurta durata sau permanenta si se masoara la locul de plecare din sursa.

Prin emisari intelegem sursele care produc acesti poluanti si care pot fi de mai multe tipuri: mobile si imobile.

Prin emisie de poluant intelegem descarcarea in atmosfera a poluantilor proveniti din surse stationare sau mobile in orasul Pitesti.

In orasul Pitesti, ca si la nivel general, emisiile provoaca dezechilibru si disfunctionalitate in mediu si totodata deterioreaza mediul.

Prin deteriorarea mediului in orasul Pitesti intelegem alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizante, afectand echilibrul ecologic si a calitatii vietii, cauzate in principal de poluarea apei , atmosferei si solului.

Termenul de poluare implica prezenta unor substante, care, in functie de concentratie si timpul de actiune, provoaca disconfort populatiei dintr-un teritoriu, prejudiciaza sanatatea oamenilor, animalelor si plantelor, deterioreaza constructiile si obiectivele din zona.

1.1.Gazele reziduale si impuritatile sub forma de particule

Gazele reziduale reprezinta totalitatea gazelor eliminate in urma unor procese tehnologice, industriale si care prin concentratia detinuta de fiecare component gazos asigura poluarea mediului.

Cea mai afectata parte a mediului este atmosfera.Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati.

Astfel, prin arderea incompleta a diversilor carburanti (carbune, petrol, benzina, lemn) rezulta un gaz invizibil si fara miros, anume oxidul de carbon.

Sursa principala de poluare -sursa mobila-are ca provenienta motoarele autovehiculelor. Emisii puternice de oxid de carbon apar atunci cand carburantul este incomplet ars, motorul defectuos reglat, in momentul cand motorul se porneste, la opriri, la mersul cu viteza redusa.

Sursele stationare ale caror emisii contin oxid de carbon, care uneori pot deveni foarte importante sunt: instalatii si centrale de ardere a carburantilor, incineratoare pentru reziduri solide , etc.

In orasul Pitesti, concentratiile de oxid de carbon se situeaza sub normele sanitare atat pentru media anuala cat si pentru media pe 30 minute.

Cele mai mari valori se intalnesc in zona Sud, in vecinatatea Combinatului Chimic(in prezent SC ARPECHIM SA).

Dioxidul de sulf (SO2) este un compus oxigenat al sulfului. Este un gaz incolor, cu miros patrunzator si rezulta, in principal, in urma arderii carburantilor: carbuni si petrol.In orasul Pitesti, pana in anii 1950, arderea carbunilor in locomotive reprezenta sursa principala de poluare cu SO2.Emisiile provenite de la sursele industriale s-au marit considerabil intre anii 1940-1970, ca rezultat al dezvoltarii industriale in orasul Pitesti.

Dupa 1970, aceste emisii au scazut datorita controlului permanent, in special asupra turnatoriilor de metale neferoase, fabricilor de acid sulfuric, de celuloza si hartie, in scopul imbunatatirii combustibililor, respectiv a folosirii de combustibili cu procent de SO2 cat mai mic. Sursele de poluare sunt clasificate:

-Surse stationare:-centrale termoelectrice, care ard combustibili ca pacura sau carbune, a caror emisii reprezinta cca. 67 din totalul emisiilor de SO2.

-procese industriale ca cele folosite la rafinaria Pitesti, fabrica chimica.

-facilitati energetice.

-Surse mobile-cu emisii ce reprezinta cca. 4

In ceea ce priveste depasirea concentratiei medii anuale admise-60 micrograme/mc. -aceasta are loc in doua zone restranse aflate in imediata vecinatate a CET Nord si CET Sud.

Dintre compusii azotului, trebuie avut in vedere oxidul de azot (NO), care este un gaz incolor, care rezulta din combinarea directa a azotului cu oxigenul, la temperaturi foarte inalte.

Sursele de poluare sunt:

-mobile-autovehiculele-sunt responsabile in proportie de cca. 50 de poluare cu NO2;

-stationare-utilitati electrice, facilitati industriale, constructii industriale si de locuit.

Concentratia medie anuala admisa este depasita in domeiu relativ restrans in jurul CET Nord in care nu sunt cartiere de locuinte.

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz cu miros neplacut de oua stricate si este intalnit in industria chimica, petrochimica si de rafinare a petrolului din orasul Pitesti.

Amoniacul (NH3) este un gaz cu miros puternic, inecacios si provine din procesele industriale dar si din zonele cu vegetatie intensa din jurul orasului Pitesti.

Pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni si densitati care le favorizeaza depunerea conform legii gravitatiei.

Pulberile in suspensie sunt pulberile care raman in aerul orasului Pitesti un timp indelungat.

Centralele termoelectrice generatoare de energie electrica sau termica, motoarele Diesel, santierele de constructii si demolari, autovehiculele care transporta diferite materiale de constructii, toate constituie cele mai importante surse de poluare.

In aerul orasului Pitesti sunt intalnite frecvent pulberile de provenienta naturala sau artificiala, capabile sa se mentina un timp in atmosfera. Cele de natura artificiala provin din cadrul industriei usoare din Pitesti -de la instalatiile de producere a hartiei, de la fabrica de pielarie si incaltaminte, de la fabricile de textile si din industria chimica.

Aceste surse artificiale sunt limitate la areale restranse eliminand mari cantitati de pulberi care sunt transportate de curentii aerieni.

De aemenea, fumul care este format din particule mici de carbune nears, funingine, cenusa, vapori de apa-este disipat in gazele de ardere evacuate.

Fumul si praful impurifica atmosfera orasului Pitesti si reduc considerabil vizibilitatea.

De remarcat este si microflora aerului , care este reprezentata de virusuri, bacterii

si fungi, de origine umana, animala si din natura.

Microorganismele din natura joaca un rol important in procesele biologice (fer-

mentatii, biodegradarea unor substante, etc.).

Cel mai periculos este considerat praful bacterian care este constituit din parti-

cule de praf pe care adera microorganismele de origine animala sau umana.Persisten-

ta acestor germeni in aerul atmosferic este limitata datorita absentei substratului nutri-

tiv , a deshidratarii lor sub actiunea caldurii, a razelor ultraviolete si a denaturarii unor

sisteme enzimatice, care intervin in procesul respirator.Pentru combaterea bolilor ce se

transmit prin praf bacterian esentiala este aplicarea corecta a masurilor de curatenie si

de decontaminare a suprafetelor si a aerului, dar si de ventilatie.

1.2. Apele uzate orasenesti

Dintre factorii de mediu-aer, apa, sol, apa este si ea afectata de procesul poluarii, creeand numeroase probleme pentru pastrarea si imbunatatirea calitatii ei.

ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE ALE RETELELOR URBANE SI INDUSTRIEI

Poluantii care se gasesc in apele uzate orasenesti sunt numerosi si de naturi diferite.

Substantele organice de origine naturala sau artificiala reprezinta pentru apa poluantul principal.

In privinta poluantilor organici artificiali, acestia provin din prelucrarea diferitelor substante in cadrul rafinariei Pitesti, industriei chimice-Combinatul deArticole Tehnice de Cauciuc(in prezent SC ROLAST SA) si industriei petrochimice Combinatul Petrochimic Pitesti(in prezent SC ARPECHIM SA).

Poluantii proveniti de la rafinaria Pitesti ajung in emisari, in principal, prin canalele de ape uzate . La rafinaria Pitesti, poluantii artificiali apartin asa numitelor produse petroliere, care cuprind ca poluanti principali: benzina, motorina, solventii organici, produse medicinale.

Poluantii organici artificiali din industria chimica si petrochimica din orasul Pitesti sunt:

-hidrocarburi halogenate, clorurate;

-detergentii.

Prezenta hidrocarburilor in apa sunt poluanti si se datoreaza unor cauze artificiale rezultand ca urmare a scurgerilor din diferite procese industriale.

Produsele petroliere, nefiind miscibile cu apa, se ridica la suprafata acesteia si incepe sa se deplaseze in directiile dominante.

Suspensiile, organice si anorganice, se gasesc in apele uzate orasenesti, alaturi de substantele toxice cum sunt:pesticidele, metalele grele .

Apa de suprafata, ca si cea subterana, pot constitui o sursa importanta de poluare, poluantul-detergentii-ajungand repede in acestea, in special in timpul ploilor.

De asemenea, culoarea provenita de la fabricile de textile ,,Argesana,, si ,,Textila,, , din tabacarii este o caracteristica a apelor uzate, care, evacuate in emisari pot provoca numeroase prejudicii apelor din orasul Pitesti.

Impactul asupra mediului

Impactul, respectiv prejudiciile aduse mediului de catre poluantii aratati mai sus, poate fi grupat in doua mari categorii:

-sanatatea publica;

-unele folosinte industriale, piscicole.

Suspensiile organice si anorganice se depun pe patul emisarului, formand bancuri, care consuma oxigenul din apa.

Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa si dezvoltarea normala a auto epurarii.

Deoarece apa este o resursa finita si vulnerabila, esentiala pentru mentinerea vietii si echilibrului mediului, poluarea acesteia reprezinta o problema foarte acuta care trebuie avuta in vedere si trebuie rezolvata cat mai repede.

In primul rand trebuie sa se tina cont de masurile de prevenire a poluarii, masuri prevazute intotdeauna prin proiecte si , in al doilea rand, de combatere a poluarii, in momentul cand aceasta s-a produs.

Masurile principale de prevenire a poluarii apelor de suprafata constau din epurarea apelor uzate. Stocarea sau concentrarea sunt metode de prevenire a poluarii cand activitatea apelor uzate nu mai permite descarcarea directa in emisar.

Evaporarea este o metoda eficienta de tratare a apelor uzate cu activitate medie si cu cantitati mici de materii in suspensie.

In concluzie, statia de epurare a orasului Pitesti are ca profil epurarea apelor uzate orasenesti, astfel incat la deversare in emisar, caracteristicile lor sa se incadreze in limitele impuse de legislatia in vigoare.

Treapta de epurare mecanica presupune indepartarea materiilor solide in suspensie.Treapta de epurare biologica continua procesul tehnologic al epurarii apelor uzate in instalatii de epurare biologica cu namol activ.

Evaluarea impactului asupra mediului privind statia de epurare Pitesti

Consecinta directa a dezvoltarii economice si sociale, degradarea accelerata a mediului si surselor naturale, cu repercursiuni majore asupra starii de sanatate a omului a devenit o problema grava a zilelor noastre.

Efectul poluant al Statiei de Epurare a orasului Pitesti va fi apreciat pe baza masuratorilor directe, atunci cand se face referire la emisiile de noxe in atmosfera si indirecte, in ceea ce priveste evacuarile de ape reziduale.

In ceea ce priveste impactul produs de evacuarea apelor epurate in raul Arges, se poate concluziona ca impactul este neglijabil, cu exceptia substantelor fertilizante (NH4, N total, P total) care provoaca cresterea organismelor fitotrofe.

Progresele inregistrate in ultimii ani in domeniul epurarii apelor uzate si prelucrarii namolurilor sunt importante si contribuie la imbunatatirea eficientei epurarii si a sigurantei in exploatare, la reducerea cheltuielilor de intretinere a consumului de energie.

1.3. Reziduri solide urbane

Municipiul Pitesti reprezinta cel mai important centru urban al judetului Arges, fiind totodata unul din puternicele centre industriale ale tarii.

Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile menajere si industriale desfasurate in municipiul Pitesti sunt:

-deseuri menajere produse de cca. 200.000 de locuitori;

-deseuri stradale ;

-deseuri industriale rezultate din activitatile industriale.

Depozitarea deseurilor in municipiul Pitesti prezinta o particularitate fata de majoritatea centrelor urbane, prin aceea ca pe halda municipala sunt depozitate numai deseuri menajere si asimilabile cu cele menajere, iar pentru depozitarea deseurilor industriale exista trei halde ale unor unitati economice producatoare de deseuri speciale:S.C.ROLAST(fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc), S.C.ROTAN(fosta Fabrica de Tananti) si S.C.ALPROM(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului).

Datele raportate de REGOCOM au fost experimentate in volum de deseuri menajere colectate (mc/an) si nu in cantitati (t/an), iar din informatiile transmise la ADP rezulta ca zilnic se colecteaza o cantitate medie de deseuri stradale de 16 tone.

Inventarierea deseurilor orasenesti depozitate

pe haldele din municipiul Pitesti

Inventarierea deseurilor industriale depozitate pe

haldele din municipiul Pitesti

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti.

Din cele prezentate mai sus reiese ca ponderea majora in totalul deseurilor depozitabile este detinuta de deseurile menajere, provenite atat de la populatie, cat si de la agentii economici.

Astfel, compozitia deseurilor menajere rezultate din municipiul Pitesti este urmatoarea:

-hartie si carton-7,80

-sticla-10,22

-materiale plastice-2,00

-textile-2,43

-metale-17,25

-materiale organice compostabile-45,8

-alte materiale inerte-14,5

In marea lor majoritate deseurile menajere sunt materiale solide si cu umiditate redusa, cu exceptia resturilor alimentare.

Deseurile stradale cuprind toate deseurile care se formeaza pe caile publice si se aduna la curatirea acestora. Cantitatea si calitatea acestora variaza in functie de anotimp, natura pavajului, gradul de acoperire cu vegetatie.In general aceste deseuri se prezinta sub forma uscata iar componentii principali ai acestui tip de deseuri sunt: frunze uscate, iarba, ramuri, craci, hartie, cartoane, pamant.

O parte din deseurile industriale rezultate din unele unitati industriale sunt relativ inerte din punct de vedere fizico-chimic si drept urmare pot fi depozitate ca atare pe halde neamenajate. In aceasta categorie intra:unele namoluri de epurare de la S.C.ROTAN S.A.(fosta Fabrica de Tananti) si S.C.ALPROM S.A.(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului), cenusa si zgura de la centralele termice pe carbune de la S.C.ROTAN S.A.(fosta Fabrica de Tananti) si S.C.ALPROM S.A.(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului) deseuri de cauciuc de la S.C.ROLAST S.A.(fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc)

Deseurile menajere se colecteaza in mod neselectiv in recipiente speciale sau improvizate.In gospodariile populatiei se folosesc pubele mici, confectionate din tabla cu capacitate de 10l.REGOCOM are in dotare 705 containere de 3 si 4 mp.,care sunt amplasate in cartierele de blocuri.

Colectarea deseurilor stradale este asigurata de Administratia Domeniului Public. Colectarea manuala consta in maturarea manuala a strazilor, urmata de strangerea deseurilor maturate in tomberoane si transportarea acestora la punctele de colectare.

Colectarea deseurilor industriale se face de catre unitatile producatoare, in diferite sisteme in functie de tipul si caracteristicile deseurilr produse:

-pe platforme betonate fara drenaj:deseurile de cauciuc la S.C.ROLAST S.A.(fost Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc);

-pe platforme betonate cu drenaj:namoluri de epurare de la S.C.ROTAN S.A.(fosta Fabrica de Tananti);

Principii de administrare a deseurilor

1.Intelegerea conditiilor actuale

2.Identificarea problemelor

Formularea principiilor     3.Analiza problemelor pentru gasirea solutiei

de administrare a 4.Stabilirea obiectivelor si tintelor

deseurilor administrarii deseurilor

5.Selectionarea alternativelor adecvate

1)Pregatirea alternativelor

2)Evaluarea alternativelor

Componenta de colectare Componenta Componenta de

si transport       de reciclare depozitare si tratare

6.Planuri pentru:          7.Planul Planul

-colectare                      institutional financiar

-reciclare

-depozitare

9.Planul etapizat de implementare

Efecte asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

In imediata apropiere a haldei exista numai o valcea care are un debit foarte mic si numai in perioada ploilor abundente.Desi numarul de zile in care curge apa prin aceasta valcea este redus, totusi in acele zile apa de suprafata se impurifica de la exfiltratiile din halda si contribuie la poluarea solului si apelor subterane pe o distanta mai mare decat cea expusa riscului datorat apropierii de halda.

Apele meteorice si apa continuta in unele deseuri traverseaza stratul de deseuri si se exfiltreaza din halda, impurificand apele subterane solubile organice si anorganice sau antrenabile cu apa.

Efecte asupra calitatii aerului

Halda de deseuri orasenesti de la Albota este o sursa de mirosuri dezagreabile si de fum produs de incendiile declansate de obicei prin autoaprindere, in special in perioadele calde. Mirosurile dezagreabile se datoreaza descompunerii deseurilor organice in conditii anaerobe, proces care conduce la emanatii de hidrogen sulfurat, amoniac, aldehide, cetone, etc.

Aceasta forma de poluare este favorizata de lipsa acoperirii cu pamant a deseurilor si a sistemelor de captare si evacuare a gazelor rezultate din descompunerea deseurilor.

Avand in vedere ca halda este amplasata la o distanta apreciabila de oras si vanturile dominante sunt in directia opusa orasului, mirosurile neplacute se percep in zonele locuite foarte rar si in conditii climatice deosebite.

Efecte asupra calitatii solului, faunei si florei

Impactul depozitarii necontrolate a deseurilor asupra solului consta atat in extinderea zonei de depozitare si ocuparea unor terenuri vecine, neafectate acestui scop, datorita lipsei unei imprejmuiri, cat si deteriorarii accentuate a calitatii folosintelor din vecinatate.

Influenta negativa se manifesta atat in profunzime prin infiltratii cu incarcare poluanta apreciabila, cat si la suprafata prin antrenarea de catre vant a deseurilor mai usoare.

Efectele negative asupra florei si faunei constau in :

-proliferarea unor specii de plante ruderale

-proliferarea sobolanilor, mustelor, ciorilor, cainilor vagabonzi

-afectarea existentei plantelor si animalelor specifice zonei, datorita propagarii a unor substante toxice.

Domeniile si manifestarile poluarii in orasul Pitesti in perioada 1996-1999

Poluarea in orasul Pitesti presupune procesul de alterare a mediilor de viata biotice si abiotice si a bunurilor create de om, cauzat de activitatile umane si de diferite fenomene naturale, deci situatia in care aerul, apa, mediul de viata devin nocive din cauza materialelor chimice reziduale, deseurilor industriale, gazelor de esapament,etc.

Poluarea aerului in orasul Pitesti

A.1. Impactul poluarii aerului asupra mediului in anul1996

Analiza realizata in anul 1996, urmareste sa puna in evidenta gradul de poluare existent in municipiul Pitesti ca urmare a functionarii platformelor industriale Nord si Sud precum si datorita traficului existent.

Arderea combustibililor fosili in surse stationare si mobile reprezinta principala activitate umana-ca raspindire si intensitate-raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi de natura anorganica si organica. In cadrul acestui complex se remarca, in primul rand gazele acide:bioxidul si trioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul si dioxidul de carbon. Alaturi de acestea apar pulberile (cenusa si/sau funingine) si unii compusi organici volatili (hidrocarburi- in principal metan,aldehide, acizi organici).

Poluantii rezultati din arderea combustibililor fosili conduc nu numai la deteriorarea calitatii atmosferei, ci si a celorlalti factori de mediu, biotici si abiotici , afectand astfel, direct sau indirect , omul.

Poluantii au efecte negative asupra calitatii mediului nu numai ca poluanti primari, ci si prin produsele lor de reactie in atmosfera, asa numitii poluanti secundari .Se remarca, de asemenea , efectele sinergice ale noxelor rezultate din arderea combustibililor fosili, atat ca poluanti primari cat si ca poluanti secundari.

A.2. Modelarea matematica a difuziei poluantilor evacuati in atmosfera in procesele industriale(consideratii generale)

O masa de poluanti evacuata in atmosfera este supusa unui proces de dispersie care determina scaderea concentratiei de poluanti pe masura departarii de sursa. Dispersia poluantilor depinde de o serie de factori ce actioneaza simultan:

-factori ce caracterizeaza sursa de emisie respectiv: inaltimea fizica a cosului de evacuare, diametrul la varf al acestuia, viteza si temperatura de evacuare a gazelor, cantitatea de poluanti evacuata in unitatea de timp si proprietatile fizico-chimice ale poluantului.

-factori ce caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care determina imprastierea orizontala si verticala a poluantilor (factorii meteorologici).

-factorii care caracterizeaza zone in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).

Diversele zone au posibilitati diferite de dispersie, astfel incat aceeasi cantitate de noxe evacuata in atmosfera in conditii similare are ca rezultat atingerea unor concentratii la sol diferite, de la o zona la alta, in functie de caracteristicile atmosferice si orografice ale zonei respective.

Cunoasterea proportiei in care se realizeaza intr-o zona data acele caracteristici atmosferice care franeaza sau favorizeaza difuzia poluantilor permite estimarea posibilitatilor de dispersie precum si determinarea calitativa si cantitativa a concentratiilor de poluanti.

Dintre factorii meteorologici care determina dispersia poluantilor hotaratori sunt vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei.

Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si descreste substantial odata cu departarea de ea.

In cazul centralelor termice , difuzia poluantilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul. Datorita vitezei proprii de iesire a jetului de gaze, a diferentei de temperatura dintre cea de evacuare a gazului si cea a mediului, pana de poluant isi va continua miscarea ascendenta pana isi pierde viteza initiala, iar temperatura sa o egaleaza pe cea a mediului.Inaltimea fizica a cosului plus supraincarcarea penei de poluant datorata efectelor termice si dinamice constituie inaltimea efectiva a cosului.

Viteza vantului determina valoarea concentratiei de poluant atat direct cat si prin intermediul inaltimii efective a penei de poluant.Valoarea concentratiei la nivelul solului este, in anumite limite, invers proportionala cu valoarea vitezei vantului. In acelasi timp, o crestere a vitezei vantului are ca efect o scadere a inaltimii efective  a penei de poluant si in consecinta o crestere a concentratiei. Astfel, exista o valoare critica a vitezei vantului, specifica fiecarei surse de poluare pentru care se obtine cea mai mare concentratie de poluant.

Un alt parametru determinant in difuzia poluantilor este turbulenta care este intim legata de structura verticala a temperaturii aerului.Aceasta determina starea de stabilitate a atmosferei care, la randul ei, genereaza miscarile verticale ale aerului. Exista trei tipuri principale de stratificare : stabila, neutra si instabila.

Datele meteorologice necesare pentru efectuarea acestui studiu provin de la statia meteorologica Pitesti iar standardele de calitatea aerului din Romania stabilesc pentru poluantii  SO2,NO2,CO, urmatoarele concentratii maxime admisibile:

SO2 0,750 mg/mc pentru media pe o jumatate de ora

0,250 mg/mc pentru media zilnica

0,060 mg/mc pentru media anual

NO2 0,300 mg/mc pentru media pe o jumatate de ora

0,100 mg/mc pentru media zilnica

0,040 mg/mc pentru media anuala

CO 6,000microg/mc pentru media pe o jumatate de ora

Pulberi in 0,500 mg/mc pentru media pe o jumatate de ora

suspensie 0,150 mg/mc pentru media zilnica

0,075 mg/mc pentru media anuala

Evalurea impactului polantilor emisi s-a facut cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluantilor de tip climatologic, model utilizat in majoritatea tarilor avansate.

Modelul foloseste ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanti si frecventele anuale sau/si sezoniere de aparitie a tripletului factorilor meteorologici:directia si viteza vantului, stratificarea atmosferei.

A.3. Nivelul poluarii aerului in municipiul Pitesti in anul 1996 datorat surselor industriale majore

Estimatiile concentratiilor de poluanti in atmosfera au fost facute considerand urmatoarele surse majore: CET Nord, CET Sud, S.C.ROTAN(fosta Fabrica de Tananti), SC ROLAST(fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc), S.C.ALPROM(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului),SC ARPECHIM SA(fost Combinatul Chimic Pitesti).

Calculele au fost facute pentru functionarea la capacitate maxima a CET Nord si Sud (ceea ce a dus la valori de 3-4 ori mai mari decat in cazul functionarii la capacitate medie).

Bioxidul de sulf (SO2)

a)In ceea ce priveste depasirea concentratiei medii anuale admise-60 micrograme/mc-aceasta are loc in doua zone restranse aflate in imediata apropiere a CET Nord si CET Sud.

Cea mai mare valoare a concentratiei medii anuale este de 280,5 micrograme/mc si ea apare la cca. 500 m NE de CET Sud.

Cea mai mare valoare estimata in apropierea de CET Nord este de 142,6 micrograme/mc.

Cu toate acestea o populatie de cca. 17000 de locuitori (in vecinatatea de CET Nord) se afla intr-o zona in care concentratia medie anuala depaseste norma sanitara.  b) b)Concentratia medie admisa pe 30 minute (750 micrograme/mc) este depasita

intr-un domeniu relativ eliptic cu axa mare de cca. 6,5 km (pe N-S) si axa mica de cca. 5 km (pe E-V) in care frecventele de depasire pot atinge cel mult 5 dintr-un an (876 jumatati de ora).

Un alt domeniu in care concentratiile medii pe 30 minute sunt mai mari sau egale cu 750 micrograme/mc apare in sudul municipiului Pitesti. Frecventele de depasire se situeaza aici intre 0,5-1

Daca ne referim la curba de frecventa 1 (asta inseamna ca intr-un timp de 80 de ore exista o depasire a valorii de 750 micrograme/mc) putem spune ca populatia afectata este de 25000 locuitori.

c)Concentratiile maxime pe 30 minute ating cele mai mari valori (1700-6200   micrograme/mc) in zona nordica a orasului.

In sudul orasului concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge valori de 1200 micrograme/mc (in vecinatatea CET Sud).

Bioxidul de azot (NO2)

a)Concentratia medie anuala admisa (40 micrograme /mc) este depasita intr-un domeniu relativ restrans in jurul CET Nord in care nu sunt cartiere de locuinte.

b)Concentratiile medii pe 30 minute depasesc CMA (300 micrograme/mc) in doua domenii in jurul CET Nord si CET Sud.

La o frecventa de depasire de 1 (adica timp de 175 de jumatati de ora pe an avem o depasire a concentratiei de 300 micrograme/mc) numarul populatiei afectate in zona de nord a orasului este de cca. 4000 locuitori.

c)Concentratiile maxime ale NO2 ating 1200 micrograme/mc in sudul orasului.

Pulberi in suspensie

a)Concentratia medie anuala admisa (75 micrograme/mc) nu este depasita.Cele mai mari valori (26 micrograme/mc) se inregistreaza in zona de nord a orasului.

b)Concentratiile maxime pe 30 minute ajunge pana la o valoare de 85 micrograme/mc in zona industriala nordica dar frecventa de depasire este de cca. 85 jumatati de ora pe an.

Oxidul de carbon

Concentratiile de oxid de carbon se situeaza sub normele sanitare atat pentru media anuala cat si pentru cea pe 30 minute.

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe lunare

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Din tabelul si graficele prezentate mai sus se observa ca valoarea cea mai mare privind pulberile sedimentabile s-a inregistrat la Stadion (9,59g/mp) iar cea mai mica la Pitesti-Valea Mare(7,68 g/mp).In ceea ce priveste maxima lunara a pulberilor sedimentabile , aceasta prezenta valori de 18,6 g/mp la Pitesti-Valea Mare si de 14,3 g/mp la Pitesti-Prundu.

La Pitesti-Stadion si la Pitesti-Valea Mare s-a inregistrat o frecventa a depasirilor de 9% iar la SC ALPROM SA(fost Combinat de prelucrare a lemnului) si la Pitesti-Prundu frecventa depasirilor a fost de 0%.

In continuare vom prezenta concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura: Sediul INSPECTORATULUI de PROTECTIA MEDIULUI(fostaAPM Pitesti), SC ALPROM SA(fost Combinat de prelucrare a lemnului), Pitesti Stadion, Pitesti-Prundu, pentru probe la 24 de ore , poluantii luati in calcul fiind:HCL, H2CO, NH3, NO2, SO2, fenoli, H2S:

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe la 24 de ore

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti

Din graficul de mai jos se constata ca poluantul atmosferic NH3 prezinta valoarea cea mai mare de 0,0247mg/mc la sediul Agentiei APM Pitesti, in ceea ce priveste media anuala, iar valoarea cea mai mica de 0,0129 mg/mc.Dioxidul de azot prezinta valoarea cea mai mare de 0,0313 mg/mc la sediul APM, iar valoarea cea mai mica de 0,0122 mg/mc la Pitesti-Stadion.In ceea ce priveste SO2, acest poluant are valoarea mediei anuale cea mai mare de 0,0538 mg/mc la sediul Agentiei de Protectie a Mediului din Pitesti.

Din graficul de mai sus reiese ca NH3 prezinta valoarea maxima zilnica de 0,08 mg/mc la sediul Agentiei de Protectie a Mediului din Pitesti iar valoarea cea mai mica de 0,04 mg/mc in zona Pitesti-Valea Mare.NO2 are valoarea cea mai mare la Pitesti Prundu in ceea ce priveste maxima zilnica,de 0,1mg/mc iar valoarea cea mai mica de 0,09mg/mc la SC Alprom SA.

A.4. Nivelul de poluare datorat traficului auto in anul 1996

S-a urmarit determinarea gradului de impurificare a aerului datorat traficului cu oxizi de carbon si oxizi de azot, valorile pentru compusii volatili, pulberile in suspensie si bioxidul de sulf, fiind mai reduse.

La actualul nivel al traficului din municipiului Pitesti , impurificarea cu CO este cea mai puternica in zona de intrare in oras (dinspre autostrada Bucuresti-Pitesti) zona in care se inregistreaza si depasiri ale normei sanitare pentru CO (6000 micrograme/mc9.

Valoarea maxima este de 6124 micrograme/mc.

Valori ridicate avem si in zona de Nord si centrala a orasului dar fara depasiri ale valorii normale.

Impurificarea cu NO2 se regaseste in aceleasi zone, cea mai mare concentratie 600 micrograme/mc intalnindu-se tot in zona de intrare in municipiul Pitesti (depasire de doua ori a normei admise pentru 30 minute).

Valorile si concentratiile de mai sus se refera la normele sanitare pentru 30 minute.

In ceea ce priveste valorile anuale se poate estima existenta unui fond de poluare (datorat in exclusivitate traficului) cu CO si NO2 (in zonele mai sus mentionate) de cca. 60 micrograme/mc respectiv 30 micrograme/mc.

Acest fond se suprapune peste cel generat de sursele industriale.

In aceasta situatie de suprapunere norma NO2 pentru concentratii maxime pe 30 minute este depatita de 2 pana la 6 ori in special in zona sudica de intrare in Pitesti.

Valoarea medie anuala pentru NO2 se situeaza in jurul valorii admise in partea de sud dar nu poate fi depasita in apropierea zonei centrale.

Prin suprapunerea poluarii datorate traficului cu cea data de sursele industriale avem depasiri ale normei pentru concentratiile maxime pe 30 minute in zona sudica de intrare in oras de-a lungul B-dului Petrochimistilor si B-dul Republicii.

Nivelul poluarii aerului in orasul Pitesti in anul 1997

In anul 1997 s-au efectuat 438 analize, indicatorii determinanti fiind: NH3, NO2, SO2, HCL, H2S, fenoli, formaldehida, pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Din totalul de probe efectuate s-au inregistrat 17 depasiri fata de CMA ale unor indicatori (conf. STAS 12574-88).

Coeficientul general de poluare al aerului a variat intre 0,1717 si 0,2341. Coeficientul mediu de poluare a fost de 0,1950.

Astfel, s-au inregistrat depasiri ale CMA cu frecvente variabile in punctul de recoltare Oarja, astfel: concentratia maxima zilnica la indicatorul SO2 a fost de 0,26 mg/mc fata de CMA 0,25 mg/mc.;concentratia maxima zilnica masurata pentru H2CO este de 0,016 mg/mc fata de 0,012 mg/mc CMA.De asemeni, la sediul APM s-au inregistrat depasiri la indicatorul SO2-0,26 mg/mc fata de CMA 0,25 mg/mc.

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe la 24 de ore

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Sursa de poluare a zonei Oarja este S.C.ARPECHIM SA(fost Combinat petrochimic) si Filiala Electrocentrale Pitesti.

In zonele Bradu, Stadion, Valea Mare s-au inregistrat depasiri la indicatorul SO2 cu valori cuprinse intre 0,26-0,28 mg/mc.

In ceea ce privesc valorile frecventelor de depasire ale concentratiilor poluantilor atmosferici H2CO,SO2, pulberi sedimentabile, in diferite puncte de masura din Pitesti, se constata urmatoarele:

-in punctul de masura Pitesti-Prundu depasirea H2CO a fost de 10,6% iar la Valea Mare de 8,3%;

-la sediul INSPECTORATULUI DE PROTECTIA MEDIULUI( fosta APM Pitesti) depasirea SO2 a fost de 8,3%, iar la Pitesti-Prundu si Valea Mare depasirea nu se realizeaza;

-pulberile sedimentabile inregistreaza depasiri de 8,33% la Pitesti-Prundu;

-H2S inregistreaza o depasire de 8,33% la Valea Mare.

Frecventele de depasire ale concentratiilor poluantilor

atmosferici in punctele de masura

probe la 24 de ore

Sursa:Agentia de Protectia Mediului Pitesti

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe lunare

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Nivelul poluarii aerului in orasul Pitesti in anul 1998

AER EMISII

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

AER IMISII

S-a determinat pentru anul 1998 concentratia in atmosfera a urmatorilor compusi: NH3, NO2, SO2, HCL, H2S, fenoli, HCOH, CO si pulberi in suspensie-probe zilnice- in 4 puncte si probe lunare in 10 puncte conform sistemului de supraveghere al calitatii aerului.

Concentratiile inregistrate pentru indicatorii determinati s-au incadrat in limitele CMA conform STAS 12574/87, cu exceptia a 5 valori care s-au aflat peste limita:

-la Pitesti in zona Prundu anhidrida formica a depatit concentratia maxima admisa de patru ori cu un maxim de 0,04mg/mc.

-pulberile sedimentabile au fost determinate in punctele Pitesti-Prundu, Pitesti-zona Nord, Pitesti-Stadion iar valoarea medie cea mai mare s-a inregistrat la Stadion de 5,57 g/mp/luna iar maxima  in zona Nord de 14,7g/mp/luna.

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe lunare

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

-la sediul Agentiei pentru Protectia mediului statia locala de monitorizare a calitatii aerului(SLMCA) pentru indicatorii:SO2, NO2 si CO cu o perioada de prelevare de 5 minute a inregistrat un numar de 37 depasiri(probe de 24 de ore) ale CMA la indicatorul CO, dintre care 25 in luna august.Valoarea maxima atinsa a fost de 2,85 mg/mc fata de 2,0 mg/mc.Explicatia acestei situatii ar consta in faptul ca, datorita temperaturilor ridicate din acea perioada si a lipsei curentilor atmosferici pe verticala s-a creat o stabilitate atmosferica ce a determinat o slaba dispersie a noxelor rezultate din traficul din zona, de altfel intens.

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe la 24 de ore

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului.

D. Nivelul poluarii aerului in orasul Pitesti in anul 1999

Aer emisii

Cantitati anuale de poluanti emisi

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Aer imisii

Reteaua de supraveghere a aerului cuprinde pe teritoriul orasului Pitesti 4 puncte de recoltare in care se urmaresc concentratii medii zilnice ale noxelor in atmosfera si 3 puncte in care se determina pulberile sedimentabile.

In anul 1999, s-au efectuat 532 analize echivalente a 10 indicatori, indicatorii determinanti fiind NH3, NO2, SO2, HCL, H2S, fenoli, formaldehida, pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Coeficientul general de poluare al aerului a variat intre 0,1589 si 0,2390.Coeficientul mediu de poluare a fost de 0,1896 cu mult mai mic fata de cele inregistrate in anii 1997 si 1998 si anume:0,1950 respectiv 0,2679, ceea ce indica o imbunatatire a calitatii aerului.

In Pitesti indicatorii urmariti se inscriu in limitele impuse  calitatii aerului prin STAS 12574-88 la toate probele zilnice determinate.Pulberile sedimentabile s-au mentinut sub limita maxima admisa pentru punctele de prelevare.

*unitate de masura-g/mp/luna

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Tabelele si graficele de mai jos prezinta valori medii anuale si maxime zilnice-lunare ale concentratiilor noxelor in atmosfera pentru punctele de prelevare din reteaua de supraveghere.

In tabelul de mai jos sunt date concentratii ale poluantilor atmosferici HCl, H2CO, NH3, NO2, SO2, H2S,(probe la 24 de ore) in punctele de masura: sediul APM Pitesti, SC ALPROM Pitesti(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului), Prundu, Stadion.

Concentratii ale poluantilor atmosferici in punctele de masura

Probe la 24 de ore

Sursa: Agentia de Protectia a Mediului Pitesti.

Din cele prezentate mai sus reiese ca maxima inregistrata de HCl a fost de 0,500mg/mc la Stadion, maxima H2CO a fost de 0,0110 mg/mc la Prundu si Stadion, Nh3 prezinta maxima la Stadion de 0,1000mg/mc iar NO2 de 0,1100mg/mc la Prundu si la Stadion maxima SO2 de 0,2300mg/mc.

In cele ce urmeaza vom arata care au fost mediile si maximele lunare ale pulberilor sedimentabile in punctele de masura de la :Sc Alprom Sa Pitesti, Prundu, Stadion.

Concentratii ale pulberilor sedimentabile in punctele de masura

Probe lunare

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Din cele prezentate mai sus  se constata ca in zona Stadionului pulberile sedimentabile prezinta concentratiile cele mai mari , atat in ceea ce priveste media lunara(3,52833mg/mp/luna) cat si maxima lunara(10,7000mg/mp/luna).

S-au facut analize pentru precipitatii .Recoltarea s-a facut pe intervale de timp si s-au determinat urmatorii indicatori:pH, conductivitate, aciditate-alcalinitate, cloruri.

Precipitatii 1999

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Din cele prezentate mai sus se constata ca PH-ul prezinta valoarea maxima la Pitesti Stadion,iar in ceea ce priveste aciditatea aceasta are valori maxime la Pitesti-Prundu de 252,2 mg/l.Clorurile si amoniacul prezinta valori maxime la Pitesti-Stadion de 1,41mg/l si de 5,73mg/l.

Se poate constata ca zona Nord din orasul Pitesti a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere al calitatii aerului.In aceasta zona, in perioada 1997-1999,nu s-au semnalat depasiri ale CMA la nici unul din indicatorii determinati, conform STAS 12574-8

La SC ARPECHIM SA Pitesti(fost Combinat Petrochimic) s-au finalizat investitii in anul 1999 care au avut drept scop protectia aerului si anume s-a introdus o instalatie pentru recuperare propan si amoniac la rampele CFR.

Evolutia in timp a NH3, NO2 si SO2 in zona Nord

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

2.2. Poluarea precipitatiilor in orasul Pitesti

Poluarea precipitatiilor, deci ploile acide in orasul Pitesti reprezinta o problema deosebit de grava, care trebuie rezolvata cat mai repede. Ploile acide sunt rezultatul conversiei a doi impurificatori: SO2 si NOX.Acestia, odata ajunsi in atmosfera, in cele mai multe cazuri sunt transportati la distante mari fata de sursa de impurificare,unde,prin intermediul precipitatiilor,se depun pe sol sau in apa.

Procesul de formare a depunerilor acide incepe prin antrenarea celor doi poluanti in atmosfera, care in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusii acizi.

In timpul precipitatiilor, compusii acizi se depun pe sol sau in apa. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol sau in apa.

Mecanismul- prin care substantele poluante care contribuie la depunerile acide, sunt transformati in substante acide- este foarte complex.

Concentrarea si distributia depunerilor acide, umede sau uscate, sunt determinate de o serie de procese si fenomene interconectate, ca de exemplu cele de transport si de dispersie a poluantilor primari, de rolul agentilor de oxidare.

Procesele fizice si chimice de baza implicate in spalarea diferitelor feluri de gaze si aerosoli nu se limiteaza numai la SO2 si NOX; numeroase alte gaze pot fi solubile la contactul cu precipitatiile, fapt ce conduce la concluzia ca depunerile acide pot atinge valori destul de mari.

Depunerile acide in orasul Pitesti prejudiciaza apa si solul. Efectul ploilor acide nu se limiteaza numai la mediul natural, el poate fi pus in evidenta de degradarile ce apar la constructii.

Depunerile acide au impact aproape nesemnificativ asupra sanatatii umane; efectele secundare sunt mult mai intense. Desi inhalarea cetei acide poate prejudicia, in oarecare masura, sanatatea umana, aciditatea tipica a ploii acide poate fi tolerata de piele, caile respiratorii, etc.

Astfel, in Pitesti, pentru reducerea aciditatii s-a recurs la alcalinizarea apei, folosirea varului.

S-au intocmit planuri de reducere a depunerilor acide care se bazau pe micsorarea emisiilor nocive la sursa. Astfel, pentru reducerea emisiilor de SO2 se folosesc scruberele iar, in privinta NOX poveniti de la autovehicule-reducerea acestora se face prin introducerea convertizoarelor catalitice.

Apele meteorice infectate reprezinta ape din precipitatii, care vin in contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate sau al centrului populat al orasului Pitesti, care in procesul scurgerii, antreneaza si dizolva substante minerale si organice.

Aceste ape se mai pot incarca cu substante straine in cursul scurgerilor lor pe teritoriul orasului Pitesti pe care se gasesc deseuri de diferite feluri sau pe locuri pe care s-au utilizat diferite substante chimice si silvice.Aceste ape pot deveni o sursa de impurificare a apelor chiar prin scurgerea lor pe vegetatie si pe suprafata solului, fara sa intervina colectarea lor intr-o retea de canalizare.

2.3. Poluarea sonora in orasul Pitesti

Omul civilizatiei tehnice actuale din orasul Pitesti are ca insotitor permanent zgomote de diverse proveniente care, in functie de nivelul lor de tarie, genereaza efecte de natura si gravitate diferite.

Principalele surse care produc vibratii si zgomote din orasul Pitesti pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

-masini si procese tehnologice;

-subansamble si organe de masini;

-instalatii sanitare si de conditionare a aerului;

-mijloace de transport.

Sunetul reprezinta o variatie a presiunii care poate fi detectata de catre urechea omeneasca.

Cea mai scazuta presiune acustica care poate fi detectata este de 20 microPa.

Scala de decibeli utilizeaza pragul auzului corespunzator la 20 microPa ca punct de plecare sau de referinta. Acest punct se va defini ca punctul de 0 decibeli. De fiecare data cand se multiplica presiunea acustica (in microPa) de 10 ori se adauga 20 dB la nivelul masurat.Deci la 200 Pa corespund 20 dB, la 2000 microPa corespund 40 dB.

Din punct de vedere al ingineriei mediului este interesant a analiza ultima categorie de sursa care produce zgomote: transportul urban.

In centrul populat al Pitestiului, sursele de zgomot sunt numeroase. Cele mai numeroase pot fi considerate: transportul urban, circulatia libera pe strazi, santierele de constructii, circulatia trenurilor si pietonii.

In orasul Pitesti, ponderea cea mai mare in zgomotul urban o detine transportul rutier.Cresterea puterii motoarelor cu care se echipeaza autovehiculele si cresterea vitezei de deplasare a acestora, corelate cu cresterea numarului de autovehicule, sunt de natura sa complice problema combaterii zgomotului in orasul Pitesti.Principalele surse de zgomote si vibratii la autovehicule sunt motoarele ,caroseriile.Deosebit de importanta este, de asemenea, imbracamintea strazilor si neuniformitatile acestora.

Zgomotul motoarelor este determinat in principal de sistemele de admisie si de evacuare.Cele mai zgomotoase sunt motoarele cu racire cu aer, cele in doi timpi si motoarele Diesel.

Cea mai intensa sursa de zgomot la autovehicule o constituie sistemul de evacuare.Pentru reducerea zgomotului in sistemele de evacuare se pot folosi atenuatoare active, reactive si combinate.

Pentru reducerea zgomotului din trafic s-au luat in considerare:

-limitarea legala a nivelului de zgomot;

-sistematizarea cailor de trafic in zonele locuite;

-introducerea sistemelor cu un singur sens, pentru imbunatatirea fluxului traficului.

Pentru determinarea nivelului actual de poluarea fonica au fost alese cateva strazi si bulevarde din Pitesti de diferite categorii tehnice.

S-a folosit pentru estimarea nivelului sonor o formula propusa a Ministerului Transporturilor din Franta.

La, eq=20+10 lg(Qve+BQpl)+20lgV-12lg(d+lc/3)

Unde:

Qpl,Qve-numarul de vehicule usoare si de vehicule grele pe ora

B-factor de echivalenta acustica intre vehiculele usoare si grele, depinzand de panta drumului;

v-viteza in km/h

d-distanta fata de cladiri

lc-latimea drumului in m.

Analiza s-a efectuat asupra urmatoarelor artere:

-B-dul N.Balcescu spre Curtea de Arges (categoria I-nivelul sonor 73,4 dB;

-B-dul N.Balcescu zona centrala (categoria I-nivelul sonor 81,4 dB).

-Str. Negru Voda (categoria II)-nivelul sonor 77,9 dB;

-Str. I.C. Bratianu(categoria II)-nivel sonor 73,4 dB;

-B-dul Republicii (categoria II)-nivel sonor 74,2 dB;

-B-dul Petrochimistilor (categoria I)-nivel sonor 91,4 dB.

Se constata o depozitare a nivelurilor admisibile de zgomot pentru urmatoarele artere:Str.N.Voda

Str. I.C.Bratianu

Str. Republicii

B-dul Petrochimistilor

In ceea ce priveste traficul feroviar actual in zona municipiului Pitesti, acesta produce un nivel de zgomot de cca. 65 dB la o distanta de 25 m de sursa incadrandu-se in norme.S-au mai efectuat 600 de masuratori in zone locuibile , zone cu circulatie intensa, puncte solicitate de cetateni in urma unor sesizari precum si in parcuri din municipiul Pitesti.Masuratorile efectuate in oras s-au incadrat in limitele prevazute in STAS 10009/8

2.4. Poluarea apelor in orasul Pitesti

2.4.1. Calitatea apei in anul 1996

In orasul Pitesti se pune din ce in ce tot mai stringent problema de a face o cotitura  in orientarea tehnicilor de gospodarire a apelor, in sensul indreptarii tuturor eforturilor spre eliminarea completa a acestui flagel al civilizatiei actuale, poluarea surselor de apa.

In urma diferitelor actiuni omenesti, se modifica, atat cantitativ, cat si calitativ, substantele care patrund in ape, ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant.

Problema calitatii apelor nu trebuie considerata exclusiv o problema a mediului ambiant, ci trebuie legata si de folosirea apelor din orasul Pitesti.

Astfel, flora si fauna din apa raului Arges (de pe teritoriul orasului Pitesti), indica o apa curata, de categoria I de calitate.In aval de lacul Curtea de Arges se constata o dezvoltare a fitoplanctonului iar primavara si vara apare fenomenul de inflorire, dar fara sa afecteze echilibrul ecologic al ecosistemului.

Deci, in perioada calda a anului, a crescut numarul de bacterii si anume 20.000 bacterii coliforme si 1000 bacterii heterotrofe.

Se pare ca, poluarea afecteaza toate formele apei in natura ,existand cai de patrundere a unor substante poluante si in apele subterane.

In continuare vom prezenta concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control Arges-Budeasa, Pitesti-Pod, Maracineni-in flux rapid.

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control- flux rapid

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti.

Din graficul de mai sus se remarca o depasire a valorii admise a NH4 la Pitesti-Prundu, valori admise la categoria I de calitate ape de suprafata-STAS 4706/8 Aceasta depasire este de 0,44 mg/l.

O situatie ase manatoare se remarca si in graficul de mai jos, grafic ce reprezinta concentratiile CCO-Mn in sectiunile de control Pitesti Pod, Arges Budeasa , Doamnei-Maracineni.

Depasiri se remarca la toate cele trei puncte si anume:

-Pitesti-Pod 14,1 mg/l

-Arges Budeasa 16,4 mg/l

-Doamnei Maracineni 14,4 mg/l.

In continuare vom prezenta concentratiile poluantilor NH4, cloruri, fenoli, reziduu fix, CBO5, CCO-MN, detergenti, suspensii, in apa in sectiunea de control Pitesti-Prundu-flux lent:

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control- flux lent

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Pitesti.

Se remarca lipsa fenolilor in sectiunea de control Pitesti-Prundu iar depasiri ale concentratiilor maxime admisibile nu se inregistreaza.

Tabelul urmator va prezenta situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid:

Situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Din tabelul de mai sus reiese o depasire a valorii NH4 stabilita prin acord-astfel media anuala este de 5,85 mg/l si maxima zilnica este de 9,39 mg/l, aceasta situatie fiind la RA REGOCOM Pitesti. Tot aici , fosforul , CBO5, CCOMn si suspensiile prezinta depasiri ale valorilor stabilite prin acord.

La SCDACIA-RENAULT SA(fost Automobile Dacia) se inregistreaza depasiri ale maximei zilnice la NH4, cloruri, CBO5, CCOMn, cianuri si suspensii.

La SC ARPECHIM SA(fost Combinat Petrochimic) se inregistreaza depasiri ale valorilor stabilite prin acord la CBO5, CCOMn si suspensii.

Din punct de vedere al exploatarii, apele subterane din zona de interes pentru alimentarea cu apa a orasului Pitesti (zona Maracineni):

-apa freatica (de mica adancime, din infiltratii de mal)

-ape de adancime (sub presiune)

Calitatea acestor ape este determinata prin analize luate din forajele de observatie si forajele de exploatare.

La forajele de observatie se fac analize fizico-chimice de catre INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI(fostaAPM Pitesti) si de catre INMH Bucuresti.S-au constatat depasiri la unii indicatori:calciu, mangan, durabilitate totala, reziduu fix, substante organice, azotati, conductivitate electrica (fata de STAS 1342/91 Apa potabila).

La forajele de exploatare se fac analize de catre REGOCOM Pitesti si s-au constatat depasiri la indicatorii :sulfati, mangan, fier total.

2.4.2. Calitatea apei in anul 1997

Reteaua de supraveghere cuprinde 7 sectiuni in flux rapid, 15 sectiuni de ordin I in flux lent(analize lunare) si 52 sectiuni de ordin II (analize trimestriale);reteaua apartine RA Apele Romane-Filiala Pitesti; datele sunt prelucrate si sintetizate lunar de catre INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI(fosta APM Pitesti), in rapoarte lunare de calitate a factorilor de mediu.

APM Pitesti a efectuat in anul 1997 campanii semestriale de expertiza a apei de suprafata in 13 sectiuni de ordinul I. In total APM Pitesti a efectuat 60 expertize asupra calitatii apei. Caracterizarea calitatii se face pentru 15 indicatori determinati in sectiunile de flux rapid, respectiv in sectiunile de flux lent.

Lungimea totala a retelei de supraveghere cuprinde in total 1194 km, din care:

-889 km -categoria I de calitate

-142 km- categoria a II a de calitate

-123 km - categoria a III a de calitate

-40 km - degradat

(incadrare conform STAS 4706-88)

Fata de aceasta incadrare din punct de vedere al calitatii se pot face urmatoarele precizari:

-raul Arges este un rau de categoria I , cu valori ale fierului frecvent peste limita categoriei I de calitate, datorita fondului natural al raului; depasiri sporadice la alti indicatori(amoniu, substante organice) in sectiunile aval Pitesti, datorita deversarii de ape uzate neepurate(zona N a municipiului Pitesti)sau insuficient epurate de catre Statia de epurare a municipiului Pitesti.

In continuare vom prezenta concentratiile poluantilor NH4, cloruri, fenoli, reziduu fix, CCOMn, crom, in apa in sectiunea de control Arges-Budeasa, Pitesti-Pod, Maracineni, in flux rapid.

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control- flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Din cele prezentate mai sus reiese ca NH4 prezinta o depasire fata de concentratia admisa la Pod si Maracineni, respectiv de 1,08 si 1,44 mg/l.Ceilalti poluanti-clorurile, fenolii, rezidul fix nu prezinta depasiri ale concentratiilor admise.

In ce priveste CCOMn, acesta prezinta depasiri ale concentratiei in toate punctele de masura 15,8 mg/l la Budeasa, 14,1 mg/l la Pod, 14,1 mg/l la Maracineni.Cromul nu se regaseste in apa la Pitesti-Pod si Maracineni.

In continuare vom prezenta concentratiile poluantilor NH4, cloruri, fenoli, reziduu fix, CBO5, CCOMn,detergenti, suspensii in apa in sectiunile de control Pitesti-Prundu-flux lent.

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Se remarca lipsa fenolilor in apa raului Arges in aceasta sectiune de control si nu se inregistreaza nici o depasire a concentratiilor admise la poluantii respectivi.

In continuare vom prezenta situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid la RA REGOCOM Pitesti, SC DACIA-RENAULT SA(fosta Automobile Dacia), SC ARPECHIM SA(fost Combinat Petrochimic):

Situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Se remarca lipsa fenolilor, iar in ceea ce privesc cianurile, acestea se regasesc in apa doar la SC DACIA-RENAULT SA(fosta Uzina de Autoturisme Colibasi).La RA Regocom Pitesti media anuala si maxima zilnica a NH4 depaseste valoarea stabilita prin acord respectiv 7,2 mg/l si 10 mg/l.Acelasi lucru se intampla si cu suspensiile, media anuala-30,6 mg/l si maxima lunara-61,6 mg/l.La SC DACIA-RENAULT SA(fosta Uzina de Autoturisme Dacia) maxima zilnica a NH4 depaseste valoarea stabilita prin acord si la fel maxima zilnica a clorurilor de 355 mg/l. Tot in acest punct CCOMn, suspensiile inregistreaza depasiri ale valorilor stabilite prin acord. La SC ARPECHIM SA(fost Combinat Petrochimic) nu se inregistreaza depasiri ale valorilor stabilite prin acord.

2.4.3. Calitatea apei in anul 1998

Apa imisii

Analizele efectuate in flux rapid si in flux lent sunt sintetizate pe valori medii si valori maxime in doua tabele, caracterizand cursurile de apa din orasul Pitesti:

-toate cursurile de apa cu sectiuni de categoria I de calitate  si a II a si-au mentinut indicatorii in limitele categoriei conform STAS 4706/1988; in conditii meteo speciale, cum ar fi caderi bruste si abundente de precipitatii, totusi s-au inregistrat cateva depasiri la amoniu (NH4) si substante organice (CCOMn) dar numai la valorile maxime conform anexelor;

-important de semnalat este prezenta zincului (Zn) in concentratie peste limita admisa de 0,3 mg/l  din ce in ce mai multe sectiuni, chiar si a fierului(Fe) si anume:

*Arges la Corbeni

*Doamnei la Maracineni

In continuare vom prezenta concentratiile poluantilor in apa in sectiunile de control Budeasa si Pitesti-Pod-flux rapid:

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control-flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Se constata ca amoniul se afla in concentratii mai mari la Pitesti-Pod iar maxima este aceeati si la Budeasa de 1,800 mg/l.

In ceea ce privesc clorurile , acestea prezinta o medie de 17,734 mg/l la Budeasa, valoare mai mare decat la Pitesti-Pod. Maxima inregistrata este de 39 mg/l la Pitesti-Pod si de 35 mg/l la Budeasa.

In cele ce urmeaza vom prezenta concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control Pitesti-Prundu si Pitesti-Pod-flux lent:

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control-flux lent

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Se constata ca NH4, clorurile si fenolii nu se regasesc iar la Pitesti Prundu maximele sunt de 0,280 mg/l NH4 si de 21,300 mg/l cloruri. Fenolii prezinta concentratii de o mg/l.

Coeficientul general de poluare al apelor in anul 1998 in orasul Pitesti a fost de 0,3260 variind intre 0,2372 si 0,5302.

Apa emisii

In tabelul de mai jos sunt date valorile maxime zilnice si medii anuale a principalilor emisari .

Situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Deci se poate observa o constanta in ceea ce priveste poluantii care dau probleme, in sensul depasirii limitelor stabilite in acord cu R.A. Apele Romane,Inspectoratul de Protectia Mediului (fosta APM Pitesti) si agentul economic.Aceasta inseamna ca in decurs de trei ani nu s-a adus nici o imbunatatire instalatiilor de neutralizare a poluantilor sau nu s-a efectuat nici o investitie in planul protectiei mediului.

Indicatorii amoniu(NH4) si substante organice(CCO-MN, CBO5)au valori ridicate la statia oraseneasca de epurare a orasului Pitesti, datorita exploatarii necorespunzatoare a treptei biologice , in mod special.

2.4.4 Calitatea apei in anul 1999

Reteaua de supraveghere cuprinde 7 sectiuni in flux rapid , 22 de sectiuni de ordin I in flux lent(analize lunare) si 46 de sectiuni de ordin II(analize trimestriale);reteaua prezentata apartine RA Apele Romane-Filiala Pitesti;datele sunt prelucrate si sintetizate de catre Inspectoratul de Protectia Mediului(fostaAPM Pitesti), in rapoarte lunare de caliate a factorilor de mediu.

Inspectoratul de Protectia Mediului(fostaAPM Pitesti) a efectuat 60 de expertize asupra calitatii apelor de suprafata din oras.Caracterizarea calitatii apei se face pentru un numar variabil 15-35 de indicatori fizici, chimici si biologici.

Raul Arges prezinta depasiri ale concentratiei admise la indicatorii zinc, fier, datorita fondului natural al raului;

-depasiri sporadice la alti indicatori (amoniu, substante organice), dar fara a depasi categoria a II a de calitate, ca urmare a caderilor abundente de precipitatii.

Coeficientul de poluare al apelor de suprafata a fost de 0,3787 variind intre 0,2676 si 0,5570.

In tabelele de mai jos sunt trecute valorile concentratiilor medii anuale si maximele zilnice/lunare pentru indicatorii cei mai importanti din totalul celor determinati.

Concentratii ale poluantilor in apa in sectiunile de control-flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

Sistemul de monitorizare al apelor subterane cuprinde foraje din zonele Pitesti, Stefanesti, Baiculesti, calitatea fiind corespunzatoare STAS 1342/1991.

Data fiind extinderea poluarii cu produse petroliere se constata imposibilitatea utilizarii unor ape pentru irigatii a suprafetelor agricole datorita continutului ridicat de clorura de sodiu ce are efecte toxice importante asupra plantelor (pe care le imbolnaveste sau le distruge) prin absortia osmotica a apei si prin efectul ei specific asupra protoplasmei;deterioreaza solul prin absortia cationului de sodiu si eliminarea cationului de calciu si magneziu de catre particulele de argila si humus.Irizatiile depistate sporadic la suprafata apei perturba schimbul de oxigen intre aer si masa apei, oxigenul dizolvat din apa fiind necesar respiratiei organismelor acvatice prin intermediul carora se petrec o serie de procese chimice aerobe.

In cursul anului 1999 s-au depistat trei actiuni infractionale dar nici una nu a afectat cursuri de apa ci mici suprafete de teren agricol,acestea constand in furtul de motorina din administratia SNP Petrom Petrotrans Pitesti, unitate care a luat toate masurile de remediere a situatiilor din momentul sesizarii lor.

Zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata si subterane , afectate de activitatile petroliere sunt administrate de Schela Petrol Pitesti.

Municipiul Pitesti detine un depozit utilizat pentru depozitarea deseurilor rezultate din intretinerea curateniei orasului.Mai exista 4 halde de steril din care una activa, o halda zgura si cenusa, 15 depozite industriale simple si rampa controlata de deseuri industriale a SC DACIA-RENAULT(fosta Automobile Dacia Pitesti), prima de acest gen  din Romania, data in functiune in 1999-care utilizeaza pentru impermeabilizare folie din geomembrana.Poluari ale apelor datorita neasigurarii depozitelor de deseuri fata de inundatii nu s-au semnalat in 1999, acestea situate la distante mari fata de cursuri de apa, in schimb exista un potential de poluare locala a panzei de apa freatica prin infiltrarea in sol a scurgerilor lichide de la rampe.In timpul ploilor abundente exista riscul umplerii batalurilor(5 la numar) pentru depozitarea namolului rezultat din procesul de epurare al apelor uzate la statia de epurare Pitesti si deversarea namolului in raul Arges.

Impactul depozitelor de deseuri industriale si menajere este major, fiind determinat de depozitarea necontrolata a acestora precum si de starea in care depozitele se afla si consta in afectarea existentei unora din speciile de plante si animale mai sensibile datorita propagarii in apa a substantelor toxice. Infiltratiile din depozit in subteran, precum si scurgerile de suprafata reprezinta surse de polare a apelor, fapt explicabil prin compozitia si comportarea masei de deseuri. Masa de deseuri din depozit se comporta in acelasi timp ca mediu permeabil pentru apa din precipitatii, dar si ca sursa de poluare.

Apa emisii

Tabelul de mai jos caracterizeaza situatia efluentului statiilor de epurare orasenesti si a principalelor surse de impurificare a apelor de suprafata de pe raza Pitestiului.

Situatia calitatii efluentului statiilor de epurare urmarite in flux rapid

Sursa: Agentia de Protectie a Mediului Pitesti.

2.4.5. Biologia si bacteriologia apelor in orasul Pitesti

In anul 1997 s-au efectuat 450 de determinari (echivalente a 8 indicatori) biologici si bacteriologici cuprinzand ecosistemele raurilor din judet, gradul de contaminare a solului din vecinatatea rampelor de gunoi, a zonelor industriale si a zonelor de agrement, precum si a eficientei statiei de epurare din orasul Pitesti.

a)Analizele biologice s-au efectuat pe probe de apa prelevata din raul Arges, rau care a prezentat un grad de curatenie care n-a depasit in medie 35%, grad care-l incadreaza din punct de vedere biologic in categoria I de calitate.In luna iunie 1997, in probe recoltate de la SCPP Albota s-au determinat in biocenoza planctonica indicatori biologici cu spectru ecologic larg, rezistenti la poluarea organica.

Analizele biologice efectuate pe probe de apa si namol biologic prelevate din statia de epurare oraseneasca au dus la concluzia unei relativ bune functionari a statiei, concluzie rezultata atat din valorile fito- si zooplanctonului cat si din valorile indicilor Mohlman.

b)Analizele bacteriologice s-au efectuat pe probele de apa din izvoarele subterane, din foraje si raul Arges.

Din punct de vedere bacteriologic apa din izvoarele subterane s-a incadrat in limitele de potabilitate prevazute de STAS-ul 1342/1991.

Probele de apa din foraje s-au incadrat in marea lor majoritate in aceleasi limite de potabilitate, cu mici exceptii, inregistrandu-se depasiri la bacteriile coliforme totale si fecale.

Apa din izvoarele orasenesti se incadreaza in limitele de potabilitate prevazute de STAS 1342/1991.

In anul 1998 probele de apa din raul Arges au prezentat depasiri la bacteriile coliforme fecale iar in cateva cazuri si la bacteriile coliforme totale.

Statia de epurare din Pitesti prezinta o eficienta relativ buna, demonstrata de analizele biologice si de masuratorile fizico-chimice efectuate.

Izvoarele orasenesti se incadreaza in limitele de potabilitate din STAS 1342/1991.

Probele de apa prelevate din Arges se incadreaza in zona de saprobitate betamezosaproba.

Statia oraseneasca de epurare Prundu-Pitesti prezinta o eficienta buna, functionand in limite normale.

Din punct de vedere bacteriologic, lacul Budeasa, de langa Pitesti, prezinta in anumite puncte depasiri la bacteriile coliforme totale , celelalte puncte incadrandu-se in limitele de potabilitate admise.

Probele de apa prelevate din foraje particulare prezinta in mare parte depasiri la bacteriile coliforme totale si fecale.Probele de apa prelevate din forajele GEOPEC au aceleasi depasiri.

Pentru anul 1999, din punct de vedere bacteriologic statia de epurare Pitesti prezinta depasiri la bacterii coliforme fecale si streptococi fecali mai rar (STAS 001/1997).

2.5. Poluarea solurilor in orasul Pitesti

Din analiza globala realizata s-a constatat ca in imediata vecinatate a actualului perimetru construibil al orasului exista o poluare generala, difuza, datorata activitatilor umane desfasurate mai ales prin realizarea in ultimii 25 de ani a SC ARPECHIM SA (fost Combinat Petrochimic Pitesti), zonei industriale Nord, autostrazii Bucuresti-Pitesti.

In intravilan calitatea solului este afectata de:

-urbanizarea fortata-prin schimbarea destinatiei initiale a terenurilor;

-traficul feroviar si auto-indirect prin noxele degajate in aer;

-dezvoltarea industriala a orasului-indirect prin noxele degajate in aer;

-gestiunea necorespunzatoare a deseurilor-direct prin sistemele actuale de colectare, transport si depozitare a deseurilor.

Sursa majora de poluare a solului se considera a fi gestiunea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale.

Impactul depozitarii necontrolate a deseurilor asupra solului consta in extinderea zonei de depozitare si ocuparea unor terenuri vecine, neafectate acestui scop, datorita lipsei unei imprejmuiri, cat si deteriorarii accentuate a calitatii folosintelor din vecinatate.

Se face mentiunea ca terenurile din vecinatate apartin unor proprietari individuali, iar pe partea stanga a soselei Pitesti-Bucuresti, Statiunii Experimentale Albota.

Influenta negativa se manifesta atat in profunzime-in stratul de sol- prin infiltratii cu incarcare poluanta apreciabila, si la suprafata prin antrenarea de catre vant a deseurilor usoare-hartie, materiale plastice, etc.

Activitatea privind expertiza solului prin analizele fizico-chimice s-a desfasurat in 1997 avand la baza o anumita strategie de lucru, care a cuprins: identificarea surselor de poluare, evaluarea extinderii si intensitatii poluarii solurilor in vederea delimitarii arealelor poluate sau cu risc potential de poluare si modul de propagare al elementului poluant.Au fost analizate 529 probe sol prelevate din 15 zone. Recoltare s-a facut pe doua profile pedologice 0-20 cm si 20-40 cm in fiecare punct fixat.

Concluziile care se pot desprinde sunt urmatoarele:

-rampa de deseuri menajere Pitesti--pH-ul este cuprins intre 4,74 si 5,35 deci intre puternic acid si moderat acid.Din punct de vedere al azotului si al fosforului solul este foarte slab asigurat.Clorurile arata un sol salinizat.Este prezent si Al mobil care indica o degradare a solului fata de anii trecuti.Microelementele au valori mici.

Concluzionand, efectele acestor rampe, se poate spune ca afecteaza solul pe o distanta de aproximativ 500m.

-zona ARPECHIM SA(fost Combinat Petrochimic)-a evidentiat un sol acid cu deficit de substante nutritive si fenomenul de debazeificare pronuntat. Valorile azotului nitric, alt posibil poluant, sunt sub nivelul fito-toxicitatii. Clorurile sunt peste valorile din anii trecuti dar nu depasesc 500 ppm. Microelementele sunt sub limita de toxicitate.

Activitatea privind expertizarea solului prin analizele fizico-chimice s-a desfasurat in anul 1998 avand la baza o anumita strategie de lucru, care a cuprins :identificarea surselor de poluare, evaluarea extinderii si intensitatii poluarii solurilor in vederea delimitarii arealelor poluate sau cu risc potential de poluare si modul de propagare al elementului poluant.Au fost analizate 529 probe sol prelevate din 10 zone.Recoltarea s-a facut pe doua profile pedologice 0-20 cm si 20-40 cm in fiecare punct fixat.

Concluziile care se pot desprinde sunt urmatoarele:

-CET Pitesti-zona prezinta un sol de la moderat acid pana la foarte slab alcalin.

Intr-un singur punct se semnaleaza prezenta Al mobil.Ceilalti indicatori, atat microelementele cat si macroelementele se inscriu in limite normale.

-SC ROTAN SA( fosta fabrica de Tananti)-PH-ul variaza intre 6,52 si 8,05, deci de la slab acid la moderat alcalin, acestea fiind corelate  cu absenta Al mobil.

Se constata o scadere a valorilor clorurilor, ceilalti indicatori fiind in limite normale.

SC URSUS SA(fosta fabrica de Bere Pitesti) - Lipsa Al mobil si valorile Ph-ului incadrate intre slab acid si slab alcalin indica o imbunatatire a calitatii solului dar humusul si carbonul organic determina un sol usor poluat.

SC SUBANSAMBLE AUTO SA (fosta Uzina de piese auto) Pitesti-Substanta organica din sol formataa din humus cat si din substante organice provenite din poluare indica de la un sol usor poluat la mijlociu poluat.

Fata de anii precedenti calitatea solului din zona nu a suferit modificari esentiale.

SC ALPROM SA(fosta fabrica de Mobila)-Probele recoltate au Ph cuprins intre slab acid si slab alcalin.

Carbonul organic indica un sol usor poluat.

Azotul nitric, azotul amoniacal, clorurile, rezidurile, toti acesti indicatori cat si microelementele au valori sub limita de poluare.

Statia de gaze-zona Cornu Vanatorului-Ph-ul variaza intre slab acid-6,3 si slab alcalin-7,97, fata de anii trecuti constatandu-se o puternica ameliorare prin lipsa Al mobil, deci lipsa aciditatii.

Humusul si carbonul organic indica un sol nepoluat.

Clorurile au valori mai mici de 500 mg/kg.

Se constata o crestere a concentratiei de Fe, dar este in limite normale, la fel ca celelalte elemente.

Se poate spune ca in anul 1998, solul din zona respectiva a inregistrat o imbunatatire.

SC ARPECHIM Pitesti(fost Combinat Petrochimic)-Ph-ul a variat de la puternic acid la practic neutru, fiind cuprins intre 4,55 si 6,99.

Microelementele (Mn, Fe, Pb) se inscriu sub limita de toxicitate.

Rampa de deseuri menajere Pitesti-Ph-ul este cuprins intre 4,74 si 5,35 deci intre puternic acid si moderat acid.

Clorurile arata un sol salinizat.Este prezent Al mobil care indica o degradare a solului fata de anii trecuti.

Parc Strand Pitesti-Ph-ul variaza de la practic neutru-6,87 la slab alcalin-7,77, constatandu-se lipsa Al mobil si deci o imbunatatire a calitatii solului. Atat valorile microelementelor cat si al macroelementelor sunt sub limita de toxicitate pentru plante. Clorurile au valori mai mici de 500ppm.

Activitatea privind expertizarea solului s-a desfasurat in anul 1999 avand la baza o anumita strategie de lucru, care a cuprins :identificarea surselor de poluare, evaluarea extinderii si intensitatii poluarii solurilor in vederea delimitarii arealelor poluate sau cu risc de poluare si modul de propagare al elementului poluant.Au fost analizate 402 probe de sol prelevate din 16 zone.Recoltarea s-a facut pe doua profile pedologice 0-20 cm si 20-40 cm in fiecare punct fixat.

Concluziile care se pot desprinde sunt urmatoarele:

-Zona Arpechim-(fost Combinat Petrochimic), fata de anul 1998, pH-ul a variat de la 4,94 puternic acid la 5,48 moderat acid, deci solul este acid cu deficit de substante nutritive, fapt adeverit si de valorile mari ale aluminiului mobil.

Valoarea humusului si carbonului organic a scazut fata de anii trecuti, valoarea clorurilor a crescut fara a depasi 500ppm.

Valorile N-NO3 arata ca nu sunt concentratii la nivelul fitotoxicitatii.Microelementele sunt sub limita de toxicitate.

Pitesti-Strand-Cele 10 probe rezultate au Ph-ul cuprins intre 6,42-7,95 deci de la slab acid la slab alcalin.

Al mobil lipseste si se constata ca atat valorile microelementelor cat si a macroelementelor sunt sub limitele de toxicitate pentru plante.

Pitesti Parc Prundu-pH-ul pentru cele 10 probe analizate din aceasta zona are o variatie de la foarte slab alcalin la moderat alcalin-7,33-8,25.Al mobil lipseste si clorurile au valori sub 500 ppm.

Pitesti Parc Trivale-statie gaze-in aceasta zona pH-ul este de la extrem acid la slab alcalin-3,1-7,74, fapt relevat si de valorile foarte mari ale aluminiului mobil, mai mari ca in anii trecuti, atingand un maximum de 63,3 mg/100 gr.Calitatea solului nu s-a imbunatatit aici fiind nefertil.

Pitesti Parc Craiovei-pH-ul este foarte slab alcalin-7,3-7,4, iar analizele indica un sol nepoluat, imbunatatirea incepand cu 1996.

Pitesti Parc Lumina-pH-ul variaza de la practic neutru la foarte slab alcalin-7,16-7,36, scazand aciditatea solului fata de anii precedenti.Restul indicatorilor se inscriu in limite normale.

SC URSUS SA(fosta fabrica de Bere)-Solul este usor ameliorat fata de anii trecuti, cu toate astea humusul si carbonul organic indica un sol usor poluat.PH-ul este de la practic neutru la slab alcalin.

Pitesti Cet Nord-pH-ul este de la practic neutru la foarte slab alcalin.

Humusul si carbonul organic au valori mai mici fata de 1998, solul in vecinatatea CET-ului fiind mai bun.

SC ROLAST (fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc) si SA ALPROM SA(fost Combinat de Prelucrare a lemnului)-pH-ul este de la practic neutru la foarte slab alcalin.Humusul si carbonul organic au valori mai mari decat in anii precedenti, restul indicatorilor fiind in limite normale.

In imediata apropiere a orasului Pitesti functioneaza schela petroliera Pitesti si de aici rezulta ca, cauzele poluarii solurilor sunt constituite din:

-scurgeri de titei si apa sarata din careul sondelor, din conductele de amestec si conductele de injectie prin spargerea acestora.

-gropi neastupate dupa remedierea sparturilor;

-sparturi noi si vechi ale liniilor de amestec;

-baltiri de apa dulce , apa sarata si titei;

-terenuri denivelate.

Marea majoritate a poluarilor accidentale au drept cauza fisurarea conductelor de transportat produse petroliere.

Deci, principala sursa de poluare cu petrol si alte produse petroliere ale solului in orasul Pitesti este Schela Petrol Pitesti cu o suprafata totala poluata cu petrol si apa sarata de 52,894 ha.

2.6. Starea factorilor de mediu in perspectiva dezvoltarii orasului Pitesti din etapa 2000-2001

2.6.1. Factorul de mediu apa in etapa 2000-2001

Se poate spune ca pentru orasul Pitesti nu este nevoie de noi captari de apa pentru alimentarea cu apa.

Marirea capacitatii de inmagazinare existente cu doua noi rezervoare cat si extinderea si refacerea retelei de distributie a apei potabile va avea ca efect posibilitatea satisfacerii unor cerinte de apa crescute determinate de dezvoltarea orasului pentru planul urbanistic.

Prin documentatia prezentata se preconizeaza o crestere mica a populatiei de la 180.000 (1994) la 190.000 locuitori in etapa 2000 si 201.000 locuitori in etapa 2010.

O evaluare precisa a cerintei de apa in viitor este dificil de facut acum din cauza incertitudinilor legate de dinamica numarului de locuitori cat si de gradul de confort al locuintelor(care determina cerinta specifica de apa).

De asemenea ponderea locuitorilor care beneficiaza de instalatii centrale de preparare a apei calde poate sa scada in favoarea ponderii locuintelor cu instalatii locale de preparare a apei calde.

De asemenea este greu de prevazut evolutia unitatilor industriale.

In problema extinderii captarii din surse de suprafata trebuia luata in considerare si alimentarea cu apa a principalelor folosinte de apa potabila si industriala din bazinul hidrografic Arges:

-orasul Pitesti 2600l/s (raul Arges) si 250l/s (subterana).

-SC ARPECHIM SA (fost combinatul petrochimic  Pitesti) 480l/s (raul Arges)

-CET Sud Pitesti 1500l/s (raul Arges).

Trebuie avut in vedere ca urmeaza in aval de Pitesti cea mai importanta folosinta de apa-orasul Bucuresti-prin priza de la Ogrezeni.

Pentru extinderea captarii din surse subterane s-a facut un studiu de catre Urban proiect Bucuresti privind amplasarea unui front de puturi pe malul stang al lacului Bascov. Propunerea nu este agreata de catre APM Pitesti, deoarece se considera captarile existente suficiente pentru dezvoltarea orasului.

Deci necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti la nivelul anilor 2000-2001, calculat conform STAS 1343/77 arata ca cerinta de apa este acoperita din sursele actuale de apa de suprafata si subterana.

Datorita dezvoltarii orasului va creste si influenta lui asupra raului Arges si asupra panzei de apa subterana atat cantitativ cat si calitativ.

Prin statia de epurare a orasului si instalatiile proprii a agentilor economici vor fi deversate in Arges cantitati marite de substante poluante.

2.6.2. Nivelul viitor de poluare in municipiul Pitesti datorat surselor industriale majore si traficului preconizat in etapa 2000-2001

Calculul de dispersie al poluantilor generati de sursele industriale majore s-a facut pentru etapa actuala 2000-2001 la capacitatea maxima de productie a instalatiilor.

In acesta situatie, in lipsa unui program global de dezvoltare a diverselor industrii din municipiul Pitesti se poate doar presupune ca nivelul de poluare industriala in jurul anului 2001 nu il va depasi pe cel actual.

Chiar daca se vor dezvolta alte capacitati de productie , este de banuit ca legislatia mediului va impune industriei masuri mult mai severe de prevenire a poluarii decat in prezent.

Presupunand ca pentru anii 2000-2001-2002 nivelul de poluare industriala va fi la acelasi nivel cu cel prezent, inseamna ca o crestere generala a poluarii poate sa apara doar din intensificarea traficului din oras.

Intradevar cresterea traficului in etapa 2000-2001-2002 se reflecta in nivelul ridicat al concentratiilor bioxidului de carbon si a bioxidului de azot.

Modelul matematic pentru dispersia poluantilor generati de traficul din orasul Pitesti a relevat extinderea ariei de raspandire CO si NO2.Cea mai mare valoare estimata pe 30 minute poate ajunge la 12.000 micrograme/mc. ( de doua ori norma sanitara), iar pentru NO2 la 1200 micrograme/mc. (de 3ori norma sanitara), afectand nu numai partea sudica a orasului Pitesti ci si zona centrala Nord-estica si sud-vestica.

Suprapunerea poluarii industriale si a celei generate de trafic face ca sa avem depasiri ale normei pentru 30 minute la NO2 de 2 ori in zona vestica si estica a orasului si de 3-4 ori in zona centrala si sudica.

In cazul oxidului de carbon norma pentru 30 minute va fi depasita in zona estica, sudica si partial vestica a orasului.

2.6.3. Modul de afectare a factorului de mediu ,,sol,, datorat gestiunii de deseuri in perspectiva anilor 2000-2001

Deoarece prezentul studiu analizeaza impactul activitatilor umane ce se vor desfasura in intravilanul orasului Pitesti in etapa de dezvoltare 2000-2001, surse potentiale de poluare a solului se considera a fi:

-gestiunea deseurilor;

-noxele emise in atmosfera de unitatile industriale;

-noxele gazoase datorate circulatiei rutiere si feroviare;

-schimbarea destinatiei unor suprafete prin extinderea zonelor locuite.

Dezvoltarea orasului prevazuta pentru etapa 2000-2001, in care se estimeaza ca populatia va ajunge la peste 240.000 locuitori, va conduce la cresterea cantitatii de deseuri rezultate din diferite activitati menajere, industriale, de comert, servicii, invatamant.

Dat fiind faptul ca pentru aceasta etapa se preconizeaza mentinerea industriei la nivelul actual de dezvoltare, cu recomandari de modernizare si retehnologizare se presupune ca evolutia cantitativa a deseurilor industriale va fi egala sau sub nivelul actual. In ceea ce priveste calitatea deseurilor industriale care vor rezulta in viitor, se estimeaza o diminuare a continutului de elemente utile prin aplicarea unor tehnologii mai performante.De asemenea , dezvoltarea si aplicarea unor tehnologii moderne de recuperare-valorificare si de tratare a deseurilor industriale ar conduce la o diminuare semnificativa a cantitatilor de deseuri depozitabile, precum si a continutului in substante toxice si periculoase, cu impact pozitiv direct asupra mediului inconjurator.

In ceea ce priveste cantitatea de deseuri menajere care vor rezulta din municipiul Pitesti in etapa 2000-2001, aceasta va creste de la cca. 64.500 t/an in 1998, la cca. 72.000 t/an in care sunt incluse si deseurile menajere rezultate din industrie.

Cresterea nivelului de trai al populatiei preconizat pentru etapa 2000-2001 si dezvoltarea industriei mici, comertului si serviciilor vor conduce la modificarea structurii actuale a deseurilor menajere, prin cresterea cantitatilor de deseuri din hartie, carton, mase plastice, sticla si prin diminuarea resturilor vegetale.Promovarea unor tehnologii de precolectare a acestora vor crea posibilitatea diminuarii cantitatilor de deseuri menajere depozitabile, cu reducerea necesarului spatiilor de depozitare si cu efecte pozitive asupra mediului inconjurator.

Cresterea suprafetelor zonelor verzi si a celor destinate cailor de comunicatie va conduce la producerea unei cantitati de deseuri stradale mai mare cu 29% decat cea actuala. Prin aplicarea tehnologiilor de valorificare a acestui tip de deseuri practicate si in prezent, depozitarea deseurilor stradale nu va ridica nici o problema , nici din punct de vedere cantitativ, nici din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Mentinerea industriei la nivelul anului 1998 si aplicarea masurilor de modernizare si retehnologizare, precum si rezultatele evaluarii impactului actual al activitatilor industriale asupra calitatii aerului si implicit asupra solului conduc la concluzia ca, in etapa 2000-2001 dezvoltarea industriala a orasului va afecta solul cel mult la nivelul actual.

Schimbarea destinatiei unor suprafete care in prezent sunt terenuri agricole in zona de locuit ar putea avea un impact negativ asupra solului, datorat in prima etapa lucrarilor de constructie si ulterior colectarii si transportului deseurilor menajere.

Principala masura de diminuare a impactului asupra solului consta in realizarea unei halde de depozitare centrala (,,depozit ecologic,,) a deseurilor orasenesti, care vor conduce la inchiderea actualului depozit de la Albota.

Pentru alegerea unui amplasament optim din punct de vedere economic si ecologic a fost elaborat de catre SCARGIF SA Pitesti un studiu de prefezabilitate. In acest studiu se prezinta:

-principalele faze ale gestiunii deseurilor;

-descrierea investitiei propuse;

-analiza a cinci faze de amplasament.

Gestiunea deseurilor orasenesti propusa cuprinde urmatoarele faze:

-precolectarea selectiva a deseurilor la populatie si colectarea acestora separat, in locuri special amenajate;

-transportul deseurilor menajere sortate cu autogunoiere, la ore de minima circulatie;

-depozitarea separata a deseurilor stradale compostabile pe platforma de compostare situata tot in incinta haldei;

-depozitarea deseurilor menajere nevalorificabile in celule de depozitare ale haldei special amenajate;

-acoperirea deseurilor depozitate si supuse fermentarii aerobe cca. 1 an cu un strat de 0,3 cm de namol uscat rezultat din statia de epurare oraseneasca Pitesti.

Ca utilaje de colectare si transport au fost luate in consideratie urmatoarele:

-containere metalice de 4,5 mc.;

-autogunoiere de 10 mc.;

-tractoare cu remorci;

-ifron 0,5 mc.;

-buldozere.

In continuare vom sublinia avantajele si dezavantajele majore pentru fiecare amplasament:

Varianta I 

-amplasament I-cartier Gavana

-amplasament II-cartierele Trivale si Razboieni

-amplasament III-cartierele Prundu, Tudor Vladimirescu si Centru.

Avantaje:

-reducerea distantei de transport si implicit a consumului de carburanti;

-evitarea deplasarii utilajelor de transport prin zone intens populate si zona centrala a orasului;

-posibilitatea punerii in functiune a acelor incinte;

-directia predominanta a vanturilor avantajoasa pentru amplasamentele 2 si 3.

Dezavantaje

-durata de exploatare relativ mica, datorita capacitatii reduse a celor trei  amplasamente;

-distanta redusa fata de zonele locuite;

-necesitatea realizarii a trei platforme tehnologice;

-distanta mare de transport a namolului orasenesc si imposibilitatea stocarii lui temporare langa depozite.

Varianta II

-amplasament - Valea Geamana-Albota (langa depozitul actual);

Avantaje

-utilizarea pe cca 1/3 de lungime din necesar a drumului de acces existent,betonat,aferent haldei actuale;

-distanta de transport fata de oras optima;

-directia predominanta a vanturilor avantajoasa pentru protectia orasului;

-durata de exploatare mare (peste 20 ani)

Dezavantaje

-gradul redus de suportabilitate a zonei din punct de vedere ecologic,datorita poluarii mediului de catre depozitul actual;

-distanta redusa fata de zonele locuite, in cazul extinderii cartierului Craiovei;

-posibilitatea continuarii executiei aeroportului Geamana,situat la 300-400 m de amplasamentul propus.

Varianta III

-amplasament 5-Valea Giorocului - com.Albota

Avantaje

-executarea in proportie de 80% a lucrarilor de terasare si a digurilor de inchidere de catre CET Pitesti;

-existenta unui strat de impermeabilitate de 0.3m din argila executat de catre CET Pitesti;

-posibilitatea folosirii pentru transportul namolului orasenesc de la statia de epurare a unuia din cele cinci fire de conducte prevazute pentru transportul hidraulic al cenusii de termocentrala;

-posibilitatea depozitarii controlate a trei tipuri de deseuri "speciale": deseuri menajere, namol orasenesc si cenusa de termocentrala;

-rezolvarea problemei depozitarii integrale a namolului orasenesc;

-diminuarea costului investitiei datorita utilizarii amenajarilor existente,cu efecte pozitive directe asupra tarifului catre populatie;

-situatia juridica a terenului,care nu implica despagubiri;

-directia dominanta a vanturilor avantajoasa;

-oprirea degradarii lucrarilor executate de CET Pitesti si intrerupta datorita sistarii investitiei.

Dezavantaje

-cresterea distantei de transport a deseurilor cu cca. 3Km;

-distanta mica fata de zonele locuite (aprox.600-700 m);

Chiar si in cazul punerii in functiune a 2 agregate din cele 4 proiectate pentru CET Pitesti, volumul de depozitare alocat haldei de deseuri menajere ar asigura o durata de exploatare de peste 25 ani.

Varianta IV

-amplasament 6: comuna Oarja;

Avantaje

-suprafata de teren improprie practicarii agriculturii, datorita poluarii solului;

-directia predominanta a vanturilor avantajoasa.

Dezavantaje

-realizarea investitiei necesita volum mare de terasamente, terenul fiind plan;

-dificultati in cedarea terenului de catre proprietarii particulari;

-inexistenta unei cai de acces apropiate si lungimea traseului  parcurs de utilaje.

Varianta V

-amplasament 7 - comuna Bradu;

Avantaje:

-suprafata de teren improprie practicarii agriculturii,datorita poluarii solului;

-proprietate de stat (M.Ap.N) a terenului;

-directia predominanta a vanturilor avantajoasa.

Dezavantaje:

-inexistenta unei cai de acces apropiate si lungimea traseului parcurs de utilajele de transport;

-realizarea investitiei necesita volum mare de terasamente, terenul fiind plan;

-existenta in zona a unor linii de inalta tensiune si a unor sonde care ar implica realizarea haldei din 2-3 incinte de capacitate mica.

Din analiza celor cinci variante propuse in studiul de prefezabilitate,varianta III (halda de cenusa CET Pitesti - comuna Albota) ar avea un impact estimat minim asupra mediului, fapt confirmat si de acordurile de principiu ale Inspectoratului de Protectia Mediului(fosta APM Pitesti (nr.2208/13.12.1993) si OCOT Arges (nr.2343/13.12.1993).

Pentru acceptarea acestui amplasament de catre RENEL este necesar sprijinul organelor locale si centrale de decizie, datorita problemelor legate de lucrarile de investitii deja realizate si de eventuala punere in functiune a unor agregate pe carbune ale CET Pitesti.

Pentru viitorii 10-15 ani depozitarea va ramane pentru Romania principala metoda de reintegrare in mediu a deseurilor cu conditia aplicarii celor mai moderne solutii de realizare a haldelor.

De aceea prin alegerea unui amplasament optim si prin respectarea tehnologiei de realizare a unei halde controlate se va reduce semnificativ impactul datorat depozitarii deseurilor orasenesti asupra mediului inconjurator in zona Pitesti.

2.6.4. Poluarea fonica in perspectiva etapei 2000-2001

Sistematizarea cailor rutiere conform diagramei de trafic pentru anii 2000-2001 va permite reorientarea unor fluxuri pe artere ocolitoare sau pe artere care inca nu sunt finalizate.Cu toate acestea cresterea numarului de autovehicule ca si amplificarea traficului turistic la sfarsit de saptamana poate sa duca totusi la depasirea nivelurilor admisibile pentru zgomote.

Aceste depasiri prevazute la sfarsit de saptamana pot apare pe tronsoane:

-Str. Negru Voda

-Str, I.C. Bratianu

-Str. Florariei

Despre traficul feroviar ca si despre cel aviatic propus nu avem suficiente date pentru a putea analiza nivelul fonic generat de acestea.

2.7. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra calitatii mediului

Dezvoltarea in perspectiva anilor 2000 a orasului Pitesti se prezinta sintetic prin urmatoarele:

-cresterea populatiei de la 180.000 locuitori in 1992 la 190.000 locuitori in 2000 si apoi la 201.000 locuitori in 2010.

-cresterea suprafetei teritoriului intravilan propus la 2125 ha la 2520 ha.

-cresterea fondului de locuinte si a zonelor de amplasare a acestora.

-cresterea numarului de autovehicule si a intensitatii traficului.

-cresterea moderata a cerintei de apa datorita in special cresterii populatiei.

-dezvoltarea retelei hidroedilitare si a capacitatilor de tratare a apei potabile si de epurare a apelor uzate menajere si industriale.

-sporirea suprafetelor zonelor verzi de la 15,6% din suprafata intravilanului in 1994 la 16,6% in etapa 2000.

2.7.1. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra factorului de mediu ,,apa,,

Avand in vedere ca raul Arges este folosit ca sursa de apa potabila si industriala si pentru alte folosinte amonte si aval de orasul Pitesti, debitul captat nu trebuie sa depaseasca limita admisa prin acordul de gospodarire a apelor,Q=2,64mc/s, debit care va asigura si cerinta de apa pentru viitor.

Fata de zonele propuse a fi dezvoltate, se poate afirma ca alimentarea lor cu apa nu constituie o problema, resursele existente din suprafata si subteran putand asigura cerintele de apa potabila si industriala necesare.

Se precizeaza ca cerintele de apa nu pot fi stabilite in concordanta cu schemele cadru de amenajare complexa a bazinului hidrografic Arges care se elaboreaza de catre Aquaproiect SA Bucuresti.

Pentru a ne imbunatati calitatea apei subterane se vor lua masuri pentru depozitarea materialelor care pot sa impurifice panza freatica(SC ROTAN SA(fosta Fabrica de Tananti), SC ROLAST SA(fost Combinat de Articole Tehnice din Cauciuc), SC ARPECHIM SA(fost Combinat Petrochimic).

De asemenea trebuiesc desfiintate toate racordurile de ape uzate facute la canalizarea pluviala pentru a nu se polua in continuare apele lacului Pitesti(prin intermediul statiei de pompare intermediare).

In afara de aceste recomandari cu caracter general nu se pot face inca recomandari pentru una sau alta din zonele de extindere ale orasului deoarece lipsesc elementele cantitative privind costurile.

Avand in vedere cresterea debitului si a cantitatilor de impurificatori care vor intra in statia de epurare este absolut necesar executarea lucrarilor de investitii pentru completarea capacitatii de epurare la nivelul cerut de dezvoltarea orasului.

2.7.2. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra factorului de mediu ,,aer,,

Principalele surse industriale de poluare ale atmosferei in orasul Pitesti sunt cele doua centrale termice:CET Nord, CET Sud, SC ROTAN SA (fosta Fabrica de Tananti), SA ROLAST SA(fost Combinat de Articole Tehnice de Cauciuc) , SC ALPROM SA(fost Combinat de Prelucrare a Lemnului)SC ARPECHIM SA(fost Combinatul Chimic Pitesti).

Cu exceptia celor doua CET-uri, asupra dezvoltarii carora se pot face prognoze , in cazul dezvoltarii industriale a orasului Pitesti nu exista o strategie recunoscuta.

A doua categorie de surse sunt cele mobile. Traficul are o influenta importanta asupra calitatii aerului in Pitesti in special din cauza modului de dezvoltare a orasului(pe directia N-S) si a vanturilor dominante.

Se pot constata diverse depasiri ale valorii normelor sanitare la SO2 in diverse zone ale orasului:

In zona nordica a orasului, pe zone restranse  in jurul CET Nord, precum si in sudul orasului, in apropierea platformei combinatului.

In ceea ce priveste poluarea cu NO2 aceasta depaseste normele admise in zona industriala nordica si sudica.

Nu se inregistreaza depasiri ale normelor pentru pulberi in suspensie, dar valorile cele mai mari se semnaleaza tot in zona industriala nordica.Concentratiile de CO se situeaza si ele sub normele sanitare, dar cele mai mari valori se intalnesc in vecinatatea Combinatului Chimic.

Trebuie remarcat faptul ca cel putin in cazul CET-urilor, considerarea functionarii lor la capacitate maxima a insemnat valori ale concentratiilor la diversi poluanti de 3-4 ori mai mari decat in cazul functionarii la capacitate medie.

Al doilea element care concura la opinia ca noile zone intravilane propuse pentru dezvoltare nu vor fi afectate semnificativ de poluarea provenita din surse industriale, este pozitia lor.

Majoritatea zonelor propuse pentru dezvoltare se afla in partea vestica si sud-vestica a orasului, unde poluarea este redusa.

Se poate spune ca majoritatea zonelor propuse pentru dezvoltare in etapa 2000-2001 nu vor avea de suferit din cauza poluarii atmosferei provocate de sursele industriale.

Situatia se schimba insa, cand peste fondul constituit din sursele industriale adaugam aportul traficului (CO si NO2).

Traficul actual genereaza depasiri ale normei sanitare in special in partea sudica , la intrarea in orasul Pitesti.

Cresterea traficului in viitor va duce la cresterea nivelului concentratiilor de CO si NO2.

In concluzie ,zonele propuse pentru dezvoltare sunt afectate din punct de vedere al calitatii aerului, mai mult din cauza traficului decat din cauza surselor industriale.Rezulta ca sunt in continuare necesare eforturi pentru gasirea unor solutii pentru devierea unei parti din trafic, pe rute ocolitoare,care sa descongestioneze pe axa N-S.

2.7.3. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra factorului de mediu ,,sol,,

Principala sursa de poluare a solului in orasul Pitesti este gestionarea necorespunzatoare a deseurilor orasenesti si industriale.

Prin cresterea numarului de locuitori si prin dezvoltarea unor activitati industriale, se va mari si cantitatea de deseuri menajere cu aproximativ 12%.

Datorita modificarilor in nivelul de trai al populatiei si dezvoltarea unor activitati economice se estimeaza modificari in structura deseurilor menajere , prin cresterea componentilor valorificabili si implicit scaderea continutului in resturi vegetale.

Extinderea zonelor verzi si a cailor de comunicatie va conduce la cresterea deseurilor stradale cu 25%.

Mentinerea nivelului de dezvoltare industriala la nivelul actual, dar cu unele masuri de modernizare si retehnologizare va conduce la producerea unor cantitati de deseuri industriale  egala cu cele rezultate in prezent sau chiar diminuate.

Retehnologizarea si modernizarea proceselor tehnologice ar putea conduce la scaderea continutului de elemente utile din deseurile industriale.In acest fel se diminueaza si pericolul potential datorat depozitarii acestor deseuri pe sol.

Aplicarea si in perspectiva a sistemului de depozitare practicat si in prezent-va crea premizele unui impact redus al depozitarii asupra solului.

Prin realizarea haldei controlate pentru depozitarea deseurilor orasenesti-conform celor mai moderne tehnologii aplicate pe plan mondial, se va diminua semnificativ impactul depozitarii deseurilor de acest tip asupra factorului de mediu ,,sol,,.

Dezvoltarea unor noi zone de locuinte va conduce la aparitia platformelor de colectare a deseurilor  menajere si la extinderea rutelor de transport a acestora catre halda, cu implicatii directe asupra calitatii solului si indirecte asupra celorlalti factori de mediu.

Aceste efecte negative ar putea fi diminuate prin unele masuri specifice unei gestiuni moderne  a deseurilor menajere, cum ar fi:

-colectarea deseurilor menajere la sursa in recipienti de material plastic tipizati;

-colectarea selectiva din gospodariile populatiei a doua categorii de deseuri:depozitabile si valorificabile;

-amenajarea din punct de vedere ecologic a platformelor de stocare a containerelor;

-asigurarea unui transport eficient din punct de vedere economic si ecologic a deseurilor la halda , prin utilizarea unor utilaje inchise de transport de mare capacitate.

2.7.4. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra poluarii fonice

Pe baza diagnozei si prognozei traficului rutier in orasul Pitesti s-au facut in diferite puncte ale orasului calcule pentru determinarea nivelului de zgomote.

Pentru traficul actual si actuala configuratie a arterelor de circulatie , nivelul fonic admis de standarde este depasit in unele zone:

-zona I-str. IC Bratianu

-zona II-str, Florariei

-zona III-B-dul Republicii

-zonele IV si VI-B-dul Petrochimistilor

Desi sistematizarea prevazuta pentru viitor permite reorientarea unor fluxuri pe artere ocolitoare, cresterea numarului de autovehicule va genera o depasire a valorilor fonice normate.

Aceste depasiri se vor datora suprapunerii la sfarsit de saptamana a traficului legat de deplasarile turistice, peste cel urban cotidian.

2.7.5. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra zonei verzi

Dezvoltarea orasului Pitesti nu se face in detrimentul unor zone verzi , mai mult spatiile verzi vor ocupa 16,6% din suprafata intravilanului.

Multe din zonele in care se va construi partea vestica a orasului, se afla in apropierea Padurii Trivale beneficiind de un cadru natural deosebit.

Prin completarea padurii din zona de lunca a Argesului ca si plantatii de protectie sau cu rol estetic in zona sudica, de intrare in oras, se va asigura un oarecare echilibru intre masiva zona verde din vest si cea estica.

Este de mentionat ca tot in partea estica a orasului dar in afara intravilanului se afla si o mare plantatie de pomi fructiferi.

In concluzie se poate afirma ca zona verde nu va fi afectata prin dezvoltarea de perspectiva a orasului , fiind afectate doar unele terenuri agricole in partea de S-V.

Efectele poluarii mediului

Aspecte generale

Apa, aerul si solul, constituenti ai biosferei sunt cunoscuti sub denumirea de factori de mediu.In fiecare din acestia se dezvolta o fauna si o flora specifica care, pentru a putea supravitui, trebuie sa i se asugure un mediu ambiant cat mai sanatos.

Conoscand conditiile de viata, din cadrul fiecarui factor de mediu , conduce la o protectie eficienta a mediului.Pentru aceasta insa, este necesar sa se cunoasca sursele de poluare, respectiv poluantii, care ar putea prejudicia dezvoltare vietii si apoi impactul lor asupra mediului-vietii.Toate aceste cunostiinte conduc la luarea de masuri de prevenire si combatere a polarii factorilor de mediu si crearii de conditii propice vietii pe pamant.

Mediul aerian                         

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat in orasul Pitesti, deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera , se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati-tratati. De aceea, este foarte important ca poluantii sa fie captati si tratati la sol, binenteles, in afara de cazul cand exista posibilitatea inlocuirii lor cu altii mai putin sau deloc nocivi.

Sursele de poluare a mediului aerian se fac prezente prin poluantii urmatori:oxid de carbon, dioxid de carbon, oxid azotos, amoniac, particule in suspensie.

A.Oxidul de carbon(CO)

Este un gaz invizibil si fara miros, rezultat , in principal, prin arderea incompleta a diversilor carburanti.Sursa principala de poluare in orasul Pitesti are ca provenienta motoarele autovehiculelor. Emisiile puternice de CO apar atunci cand carburantul este incomplet ars.

Privind masurile de ameliorare, acestea prevad utilizarea benzinii cu plumb, adica prezenta asa numitilor catalizatori catalitici.

In privinta emisiilor de CO, concentratiile maxime admisibile sunt:

-media de scurta durata(30 minute)-6 mg/mc;

-media pentru 24 ore-2,0 mg/mc.

B.Dioxidul de sulf(SO2)

Rezulta in urma arderii carburantilor iar cantitati importante in aer conduc la amplificarea efectului bolilor respiratorii cronice.SO2 este usor transportat pe distante mari, chiar pana la sute de km, datorita in special, fixarii lui pe particule de praf, purtate usor de vant.

In prezent, evitarea efectelor negative ale emisiilor da SO2 sunt realizate in orasul Pitesti printr-un control atent al acestora.O prima masura pentru protectia mediului consta in spalarea prealabila a sulfului din combustibili. O solutie provizorie, in scopul micsorarii concentratiei de SO2 in aprpoierea sursei de poluare, ar fi construirea de cosuri inalte, prin care sunt evacuate emisiile de SO2. Dar solutia radicala, de ameliorare a calitatii mediului, consta in instalarea de scrubere imediat in vecinatatea punctului de colectare a emisiilor.

C. Oxizii de azot(Nox)

In orasul Pitesti, autovehiculele sunt responsabile, in proportie de 50 de poluarea cu No2.Sursele stabile sunt responsabile de restul poluarii.

Emisiile de Nox in aerul Pitestiului prejudiciaza sanatatea umana prin afectiuni ale plamanilor si cailor respiratorii.

Reducerea emisiilor de NO2, in orasul Pitesti, de la autovehicule, se realizeaza in conditii similare cu cele de CO, respectiv cu ajutorul convertizoarelor catalitice.

Reducerea cantitatii de carburanti folositi, schimbarea unor procese tehnologice industriale ar putea rezolva micsorarea polarii cu oxizi de azot.

Hidrogenul sulfurat(H2S)

Hidrogenul sulfurat, este in principal, intalnit in industria petrochimica si de rafinare a petrolului in orasul Pitesti, dar este prezent si in fabricile de coloranti, celuloza.

Hidrogenul sulfurat este un toxic puternic.Respirat, in concentratie mare, poate provoca moartea, prin formarea unor combinatii cu HB si prin paralizia centrului nervos care comanda respiratia.In concentratie mica este mai putin periculos, organismul uman fiind capabil de descarcarea unor cantitati limitate de H2S, absorbite in unitatea de timp.

Ameliorarea mediului poate fi facuta numai prin retinerea H2S si a sulfurilor solubile. In industria petrochimica din orasul Pitesti, se foloseste striparea-proces prin care un compus dizolvat este indepartat prin actiunea unui gaz numit ,,antrenant,,.

Amoniacul(NH3)

Una din sursele principale de poluare cu NH3 apare chiar in timpul fabricarii acestuia.O alta sursa de poluare cu NH3 poate apare in timpul proceselor de utilizare al acestora in scopul producerii acidului azotic.

Emisiile de amoniac existente in aer produc sufocarea.Nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia trebuie redusa printr-un control riguros asupra procesului de productie.

Substante toxice aeropurtate

Aceste substante sunt antrenate usor de vant si ajung in atmosfera direct sau indirect prin intermediul fumului captat si evacuat prin cosurile inalte ale unor industrii. Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice, prin instalare.

Prin unele substante toxice aeropurtate , in orasul Pitesti, s-au luat masuri de diminuare a nocivitatii acestora:in cazul plumbului prin folosirea de benzina fara plumb.

Mediul hidrologic

Poluarea apei in orasul Pitesti, in masura mai mare sau mai mica, este greu de evitat. Sursele de poluare ,,punctiforme provenite din fabrici, care sunt evacuate in emisari prin guri de descarcare, reprezinta numai 35 din totalul surselor de poluare, in timp ce cele ,, nepunctiforme" lipsite de guri de descarcare, cca. 65 . Daca pentru sursele de poluare punctiforme-controlate-se pot lua masuri de epurare a lor, aceasta nu este posibil in cazul surselor de poluare nepunctiforme.

In ceea ce privesc substantele organice de origine naturala trebuie aratat ca acestea consuma oxigenul din apa atat pentru dezvoltare, cat si dupa moarte.

Hidrogenul sulfurat influenteaza negativ calitatea apei receptorului, respectiv fauna si flora, prin consumul oxigenului dizolvat din apa emisarului si prin toxicitatea lui specifica.

Detergentii se plaseaza la suprafata apei sub forma de spuma, care impiedica aotuepurarea emisarilor si dezvoltarea normala a proceselor de epurare din statiile de epurare.

Substantele cu aciditate pronuntata, odata ajunse in receptori, pot avea ca efect distrugerea florei si faunei, degradarea constructiilor hidrotehnice si impiedicarea folosirii apei pentru agrement.

Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa si dezvoltarea normala a fotosintezei. Apa colorata nu poate fi folosita pentru agrement, sport.

Microorganismele ajunse in apa receptorilor, fie ca se dezvolta necorespunzator, fie ca deregleaza dezvoltarea altora sau a organismelor.Microorganismele provenite de la tabacarii, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale sunt puternic vatamatoare.

Masurile principale de prevenire a poluarii apelor de suprafata constau din epurarea apelor uzate menajere si industriale care, daca ar ajunge neepurate in emisar, ar putea degrada calitatea apei acestuia, facandu-o chiar de neutralizat.

Masurile de combaterea a poluarii apelor de suprafata sunt inscrise in asa -numitele planuri de interventie, la baza carora stau datele , analizele furnizate de Departamentul de Monitoring.

Masurile de combatere a eutrofizarii au un caracter categoric, conducand la reducerea evacuarii de ape uzate in emisar.

Masurile de prevenire a poluarii apelor subterane se refera la acele actiuni intreprinse asupra:

-canalelor de ape uzate;

-rezervoare subterane;

-depozite de reziduri.

Canalele de ape uzate, degradate, fac ca poluantii sa ajunga usor in apa subterana freatica.De aceea, atat conductele cat si canalele trebuie sa fie de buna calitate.Coroziunea conductelor este una din cauzele curente ale degradarii conductelor.

Rezervoarele subterane, pentru inmagazinarea lichidelor poluante, trebuie astfel construite incat sa nu se piarda deloc lichid.

Depozitele de reziduri constituie surse importante de poluare, datorita continutului lor in substante organice , chimice, detergenti.De aceea se impun:evitarea amplasarii acestor depozite in apropierea surselor subterane de apa potabila;amplasarea depozitelor de reziduri in afara albiei majore a cursurilor de apa.

Apa potabila in orasul Pitesti, terbuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate fizice, chimice, bacteriologice.Sunt insa o serie de poluanticare, desi erau inexistenti la o sursa sau la iesirea din statia de tratare a apei, sunt prezenti la robinetul de apa potabila din locuintele pitestenilor.

Polantii care au intervenit intre statia de tratare a apei si robinet sunt conductele de plumb.Impactul asupra mediului este foarte greu deoarece ingerarea de plumb poate avea ca efect impiedicarea formarii sangelui, afectiuni ale plamanilor, greutate mica.

Prevenirea poluarii se realizeaza prin evitarea folosirii conductelor de plumb utilizate in alimentarea cu apa;amplasarea captarilor de apa in zonele cunoscute ca poluate.

In privinta combaterii poluarii este necesar:

-sa se inlocuiasca treptat conductele de plumb;

-sa se dezafecteze sursele de alimentare cu apa cand se constata ca apa este potabila.

Mediul edafic

Solul din orasul Pitesti este un bogat dar fragil ecosistem.El este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu aceeasi atentie ca si apa si aerul.

Una dintre cele mai frecvente surse de poluare a solului este irigarea cu ape uzate insuficient epurate.Apele uzate chiar dupa tratarea lor biologica nu sunt apte pentru asigurarea cu apa buna a irigatiilor.

In cea mai mare parte, apele uzate industriale trebuie interzise de la irigarea solului, in special trebuie evitate apele uzate di industria chimica, petochimica-folosirea lor provocand salinizarea solului.

Emisiile nocive, rezultatul proceselor industriale si circulatiei auto din orasul Pitesti polueaza in modul cel mai grav solul.

Emisiile de SO2 si NO2 provin, in general, din surse stationare:centrale termoelectrice, rafinarii de petrol.Emisiile de NO2 provin si din surse mobile in proportie de 50 . Ploile antreneaza aceste emisii si dau nastere la ploi acide, care prejudiciaza solul.

Rezervoarele ingropate de la statiile peco din orasul Pitesti, prin degradarea peretilor prezinta scurgeri nocive care ajung in apa freatica, o degradeaza si o fac improprie altor folosinte.

Irigarea cu ape uzate are ca rezultat diminuarea productivitatii agricole.Impacturi similare sunt obtinute pe seama pesticidelor, rezidurilor menajere si industriei.Descompunerea substantelor organice precum si activitatea microorganismelor conduc la degradarea accentuata a solului si culturilor. Se mentioneaza ca substantele organice degradate creeaza adapost si conditii optime de dezvoltare , in aceasta, a unor vectori transmitatori de boli infecto-contagioase:insecte, soareci, muste.Aceste vietuitoare pot contamina usor diversi germeni, pe care ii pot transporta apoi in locuinte.

3.5. Efectele poluarii asupra plantelor si animalelor

3.5.1. Efectele poluarii asupra florei spontane in orasul Pitesti

Flora, in prezent, este foarte afectata de poluarea prezenta in orasul Pitesti. Astfel, praful rezultat din unele operatii industriale, desi relativ nu este nociv,lezeaza vegetatia ierboasa si lemnoasa.Depus pe frunte sau pe organele de reproducere se solidifica in prezenta umiditatii relative crescande, formand o crusta care lezeaza tesuturile, inhiba cresterea pentru ca impiedica respiratia plantei si impiedica polenizarea.

Efectele oxizilor de azot asupra vegetatiei nu sunt cunoscute intr-o masura suficienta.Concentratiile de NO2 de peste 25 ppm. Provoaca leziuni necrotice acute ale frunzelor. Acste leziuni caracteristice pentru fiecare planta nu sunt specifice numai pentru NO2 deoarece pot fi cauzate si de alte substante toxice.

Se considera ca vegetatia nu este afectata in cazul unei expuneri la concentratii scazute de NO2 perioade indelungate de timp. Totusi, la concentratii de 0,25 ppm. Si chiar mai mici care au actionat timp de 8 luni a produs o cadere accentuata a frunzelor si o reducere a producsiei de fructe.

La plante apar leziuni vizibile in cazul unor expuneri de o ora la concentratii de 10-15 ppm NO2, la o expunere de 8-12 ori la o concentratie de 2,3-3,5ppm. NO2, de 28 ore la o concentratie de 1 ppm NO2.

Unele plante sunt mai sensibile la actiunea SO2 decat oamenii si animalele.Aceasta actiune se manifesta prin decolorarea frunzelor, lezarea tesuturilor, oprirea cresterii plantelor.

Compusii sulfului ataca plantele si legumele ca: telina, secara, sfecla de zahar, merii, perii, brazii si foarte multe flori.

La plante , dioxidul de sulf provoaca in principal necroze internervurale de culoarea fildesului sau rosie bruna in functie de specii.Acestea apar foarte repede dupa trecerea valului de aer poluat cu SO2.

Culturile furajere sunt foarte sensibile la actiunea SO2, pierderea acestora fiind in functie de stadiile de dezvoltare.Actiunea SO2 asupra unor plante ierboase tinere nu va atinge decat varfurile acestora  dar cand poluarea intervine in momentul cositului, furajele rezultate vor fi de proasta calitate, fara a-si pierde valoarea alimentara.Aceasta poluare nu va avea nici o influenta asupra recoltelor urmatoare.

Fitotoxicitatea SO2 este cu atat mai mare cu cat valul de poluare survine atunci cand planta este mai aproape de maxima activitatii fotosintetice sau cand umiditatea relativa a aerului este mai apropiata de 100

Prezenta toxicului de fluor in aer are efecte drastice pentru plante.Frunzele isi pierd culoarea verde, se necrozeaza iar partile de tesut necrozat sunt brune, net delimitate de partea sanatoasa a frunzei. Adesea frunzele cad.

Pericolul substantelor-gudroane, negru de fum, activate de radiatiile ultraviolete ale soarelui, consta in modificari patologice la plante.Este deosebit de caracteristic aspectul bronzat al partii superioare a frunzelor, cu reflexe de arama batuta.Frunzele devin casante , se farama usor.

Crezolii depreciaza gustul fructelor si vinului, iar negrul de fum murdareste cu un praf negru, lipicios suprafata fructelor si legumelor.

Putem preciza sensibilitatea unor plante la diferiti poluanti:

-NH3(amoniu)-floarea soarelui;

-Cl(clorul)-porumb;

-H2S(hidrogenul sulfurat)-fasole, trifoi.

3.5.2. Efectele poluarii din ecosistemele forestiere

Padurea in orasul Pitesti ocupa un loc de frunte si este foarte importanta din punct de vedere ecologic: protejeaza si stabilizeaza solul si climatul local si regimul hidrologic; controleaza eficienta ciclului nutrientilor intre sol si vegetatie; este habitatul a numeroase specii de plante si animale.

Degradarea padurii se datoreaza unor surse de poluare naturale si antropogene.

Sursele principale sunt: seceta, furtunile, focul, etc. Dintre sursele de poluare antropice trebuie mentionate: depunerile de acid, acidifierea solului, oxizii de sulf si azot din atmosfera, schimbarile climatice.

Sursele de poluare mentionate mai sus conduc la uscarea padurii. Poluantii pot actiona direct asupra frunzelor si indirect prin schimbari in proprietatile fizico-chimice ale solului.

Dar putem spune , ca in orasul Pitesti, SO2 din atmosfera nu a provocat niciodata moartea arborilor, arbustilor sau a celorlalte plante verzi, chiar dupa mai multe desfrunziri in cursul aceluiasi sezon. In acest caz se constata o anume slabire a plantei care nu are o dezvoltare complexa.

In masura in care, acest lucru nu se mentine permanent la nivelul fitotoxic, arborii si arbustii au facultatea de a vegeta, constatandu-se o incetinire momentana a activitatii respiratorii si a fotosintezei.

Masurile pentru redresarea padurilor au in vedere, in primul rand, utilizarea resurselor forestiere sub limita puterii naturale de crestere, extinderea suprafetelor impadurite, buna gospodarire a acestora si combaterea fenomenelor de polare.

Efectele poluarii asupra animalelor

Prezenta apelor uzate epurate ajunse in apa au un impact puternic asupra acesteia.Astfel, datorita nemiscibilitatii cu apa, titeiul se ridica la suprafata si formeaza o pelicula uleioasa care opreste difuzia aerului atmosferic, actionand asupra faunei. Acoperirea cu un film gros de titei care impiedica respiratia acestora, blocheaza total respiratia animalelor.

Asupra protozoarelor, hidrocarburile actioneaza initial prin parazitarea lor iar dupa o ora ele mor.Hidrocarburile patrund si in lanturile de alimentare, daunand, pe aceasta cale, florei si faunei, si in plus au si tendinta de acumulare in acestea.

Hidrogenul sulfurat influenteaza negativ fauna, prin consumul oxigenului dizolvat din apa si prin toxicitatea lui specifica.Si prezenta toxicului de fluor in aer are efecte drastice pentru animale.

Prezenta substantelor-gudroane, fenoli, crezoli-in aer, activate de radiatiile ultraviolete ale soarelui, consta in provocarea de tumori la animale.

Ploile acide prejudiciaza fauna piscicola din lacurile orasului Pitesti.Astfel, apele poluate cu nitrati sunt toxice pentru animalele domestice. La animalele tinere s-a constatat in mod sigur aparitia unor forme destul de severe de anemii.

Consumarea de catre animale a furajelor contaminate cu fluor duce la imbolnavirea acestora.Limita de toleranta pentru fluorul din furaje a fost fixata la 30ppm.

Aspecte privind efectele poluarii asupra omului si a locuintelor

A.Efectele poluarii asupra omului

Orice constituent al mediului orasului Pitesti, in cele din urma, exercita o influenta asupra sanatatii umane-buna sau rea.

Poluantii asfixianti

-sunt rezultatul emisiilor in aer a monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat,etc.Dintre toti acestia, cel mai periculos este monoxidul de carbon , rezultat al unei arderi incomplete al carburantilor folositi in sursele mobile si stationare , al fumului de tigara.

Impactul asfixiant al monoxidului de carbon poate fi acut si cronic.

Efectele acute sunt in functie de capacitatea de formare in sange a hemoglobinei si al complexului carbohemoglobina.Pana la un procent de 2 COHb in sange, nu se semnaleaza modificari fiziologice sau patologice; la procente mai mari de 10-20 apar fenomene de cefalee intensa, ameteli, iar la peste 60 COHb in sange survine moartea.

In privinta efectelor cronice, ele actioneaza in primul rand asupra aparatului cardiovascular si favorizeaza depunerea de aterom in peretele vascular, ceea ce explica partial frecventele mai mari ale arteriosclerozei la fumatori sau persoane expuse in permanenta la CO.

Poluantii iritanti

-sunt rezultatul poluarii aerului cu gaze iritante:SO2, NO2, NH3, substante oxidante.

Maladiile provocate de poluantii iritanti sunt:bronsita, enfizemul pulmonar, astmul bronsic, infectii respiratorii acute.

Impactul datorat poluantilor iritanti se manifesta asupra aparatului respirator, provocand intoxicatii acute accidentale, cu leziuni grave ale mucoasei oculare si ale cailor respiratorii sau ale membranei alveolo-capilare.Se constata o agravare a bronsitei cronice.

Bronsita cronica, provocata de poluantii iritanti, este una din bolile cele mai des intalnite in orasul Pitesti si este o boala de lunga durata care provoaca reducerea capacitatii de munca. In prezent, se considera ca boala este rezultatul factorilor exogeni care actioneaza pe teren sensibilizat ca : tabacismul, poluarea aerului, carente imunitare congenitale.

Polantii toxici specifici

Acesti poluanti actioneaza ficare asupra unor organe si sisteme ale organismului uman; cei mai frecventi intalniti in orasul Pitesti plumbul si fluorul.

Plumbul apare din gazele de esapament ale autovehiculelor care folosesc benzina cu plumb iar in atmosfera se gaseste sub forma de vapori si in special de suspensii, ajungand in organism odata cu alimentele, apa sau in timpul eliberarii din conductele de plumb.

Riscurile cele mai mari sunt datorate contaminarii cu plumb a alimentelor sau bauturilor acide iar cei mai vulnerabili , la poluarea cu plumb, sunt bolnavii cardiovasculari din orasul Pitesti.

Poluantii alergizanti

Dintre poluantii alergizanti se mentioneaza polenul, produsii volatili rezultati din anumite vegetale. Poluantii artificiali alergizanti in orasul Pitesti provin din industria chimica.

Praful acumulat pe covoare, mobila, poate fi considerat ca un alergizant, el actionand ca si ceilalti poluanti alergizanti.

Impactul acestor poluanti este reprezentat printr-o serie de boli respiratorii alergice.

Printre masurile de prevenire si combatere , respectiv profilaxie sunt:

-ventilatia, care este metoda cea mai buna pentru diminuarea numarului de germeni din aer sub forma de picaturi sau praf bacterian.

-curatenia, prin indepartarea prafului din incaperi, de pe pardoseala, obiecte, paturi, reprezinta metoda clasica si recomandabila.

-dezinfectia aerului, se face prin procedee fizice si chimice.Procedeul fizic artificial face uz de folosirea actiunii bactericide a razelor ultaviolete artificiale, in cazul unor incaperi puternic poluate. Metodele chimice de dezinfectie a aerului folosesc substante chimice de dezinfectie , respectiv substante chimice difuzate in aer sub forma de vapori.

Sursele de poluare si poluantii genereaza maladii infectioase transmise prin apa si maladii neinfectioase datorita prezentei in apa a unor substante chimice.

Maladiile infectioase transmise prin apa sunt generate de poluantii urmatori:

-bacterii care genereaza holera, febra tifoida;

-paraziti care genereaza amibioza, cea mai raspandita parazitoza de natura hidrica.

In privinta maladiilor infectioase, datorate unor substante chimice din apa se mentioneaza maladiile urmatoare , avand ca provenienta:

-substantele minerale:gusa endemica care da nastere la complicatii nervoase si endocrine; caria dentara, bolile cardiovasculare, datorate lipsei de calciu si magneziu din apa de baut.

-substantele toxice, prezente in apa, aer si sol din ce in ce mai mult, in urma industrializarii si chimizarii agricole, conduc la contractarea a diferite maladii dintre care se mentioneaza cele care conduc la intoxicarea cu nitrati.

In ceea ce privesc masurile de prevenire a poluarii, acestea, ar consta in principal in epurarea apelor uzate, astfel incat calitatea apelor de suprafata si subterane sa corespunda prevederilor STAS 4706-88 (pentru o apa de calitatea I).

Poluarea biologica

-este rezultata ca urmare a depunerii pe sol a rezidurilor de orice fel continand totdeauna o cantitate incomensurabila de germeni patogeni. In sol, aceasta constituie o flora microbiana permanenta, germenii patogeni ajungand la om pe doua cai:om-sol-om si animal-sol-om.

Contaminarea om-sol-om este caracteristica germenilor de provenienta intestinala ca bacilul tific si bacili paratifici.

Contaminarea animal-sol-om are un numar mult mai mare de germeni, ca de exemplu bacilul tetanic.

Rezistenta pe sol a acestor paraziti, eliminati de organismul uman sub forma de oua, este foarte mare , de ordinul un an. Conditiile de dezvoltare sunt indeplinite, in special, in gradinile de zarzavat in orasul Pitesti, de aceea transmiterea acestor parazitoze se face prin intermediul legumelor si zarzavaturilor consumate, nespalate bine.

Poluarea chimica

-este datorata pesticidelor, deversarii si evacuarii pe sol a rezidurilor solide si lichide nmenajere, stradale si industriale.

Poluarea chimica ramane in sol un timp destul de scurt, datorita posibilitatilor nelimitate ale solului de a degrada substanta organica. Procesele care degradeaza substantele organice sunt asemanatoare cu cele ce se produc in apa, insa se dezvolta mult mai rapid, datorita numarului mare de germeni din sol.

Poluarea industriala este constituita din substante anorganice, dar in cantitate foarte mica, provenite din procesele industriale.

Poluarea chimica periculoasa este cea cu produsi chimici folositi in agricultura. Aceasta poluare este una din cele mai controversate probleme de sanatate. Aceste substante ajunse pe sol se inmagazineaza in parte in sol de unde ajung in plante si in corpul omului, dand nastere la numeroase maladii periculoase. De exemplu, concentratiile crescute de nitrasi din ingraseminte, gasite in morcovi, ceapa, sunt daunatoare hranei copiilor sensibili la cantitati mari de nitrati.

Efectele poluarii asupra locuintelor

Pentru o buna desfasurare si repauzului, locuinta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii umane. Bunastarea, conditiile umane si nivelul de viata al populatiei rezulta din conditiile de locuit, alimentatie si imbracaminte.

Din punct de vedere al amplasarii si constructiv, locuintele din orasul Pitesti, ca si la nivel general, ar trebui amplasate in zone nepoluate; asezate pe un teren bun de fundatie si ferit de inundatii; orientate catre rasarit; materialul sa nu fie poluant.Numarul de camere trebuie sa corespunda cu numarul de locuitori iar anexele unui apartament-bucataria si baia trebuie sa fie amplasate cat mai departe una de alta.Ele trbuie prevazute cu ventilatie naturala si artificiala.

Din punct de vedere al mediului , instalatia  de incalzire trebuie sa existe pentru ca reprezinta ambianta termica sau microclimat, adica complexul de factori fizici ai mediului care influenteaza schimbul de caldura intren organism si mediu.Factorii componenti ai microclimatului sunt:

-temperatura, care trebuie sa fie cuprinsa intre 18-22 C, vara admitandu-se si 26 C;

-umiditatea aerului, 35-65

-miscarea aerului in incapere nu va depasi 0,1-0,3 m/s;

-temperatura interioara a peretilor trebuie sa nu difere cu mai mult de 4 C.

Ventilarea incaperilor unei locuinte devine necesara in urma vicierii aerului din acesta.Vicierea aerului in locuri inchise aglomerate poate avea uneori impacturi foarte grave.Astfel, la inceput, cand vicierea nu este prea mare, se constata aparitia unor tulburari ale functionarii normale a organismului uman, respectiv transpiratie si senzatia de caldura sufocanta, apoi cefalee, vertijuri,greata, voma, somnolenta si chiar moarte.

Iluminatul locuintei-natural si artificial-este o deosebita problema care se ia in calcul.Iluminatul natural se sprijina pe lumina zilei si a Soarelui. Pentru un iluminat natural este necesar sa se respecte urmatoarele precizari:o distanta convenabila intre cladiri, unghiul de patrundere a radiatiilor luminoase, etc.De o deosebita importanta in privinta iluminatului natural este insorirea locuintei.O buna insorire depinde de conditiile de patrundere cat mai directa a radiatiilor solare ultraviolete.Efectele benefice ale acesto radiatii in dezvoltarea normala a organismului, a copiilor in general sunt: prevenirea rahitismului, dezinfectia aerului, etc. S-a constatat ca insorirea este bine sa patrunda in casa cel putin 1,5 ore pe zi, in zilele cele mai scurte din an.

4.Educatia ecologica si sanatatea populatiei in orasul Pitesti

Omul, in spatiul arealului Pitesti, este o parte inseparabila a naturii, cu care realizeaza un tot unic si cu care se influenteaza reciproc.

In acest proces de interactiune, omul modifica peisajul natural atat in sens pozitiv, dar si negativ.De-a lungul timpului, omul in acest spatiu al orasului Pitesti, a intervenit in natura si ca factor de perturbare a unor procese naturale deosebit de importante contribuind la modificarea profunda a echilibrului biologic.

Omul a iesit de sub actiunea legilor luptei pentru existenta cu alte specii, cat si de sub actiunea competitiei biologice intraspecifice.Omul traieste astazi intr-o natura umanizata si complet transformata, o natura cu mare diversitate ecologica.

In zilele noastre, problema mediului inconjurator in orasul Pitesti, se inscrie bine in domeniul economic, degradarea naturii fiind inainte de toate rezultatul societatii industriale si urbane.

Ansamblul activitatilor umane exercita o presiune tot mai mare asupra mediului ambiant si afecteaza tot mai mult principalii factori de mediu:aer, apa, sol.

Calitatea mediului in orasul Pitesti influenteaza intr-o masura esentiala calitatea vietii biologice, psihice si spirituale stiindu-se ca numai un mediu echilibrat poate asigura dezvoltarea sanatoasa fizica si psihica a omului.

Strategia societatii umane consta in realizarea unei maxime productivitati a ecosistemelor, cu exploatarea tot mai intensa si mai extinsa a resurselor naturale, atat biologice cat si nebiologice.

Societatea umana este integrata in ecosfera si nu se poate sustrage legilor globale ale acesteia. Dar in cazul societatii umane, acest proces are trasaturi specifice:

-extragerea excesiva a resurselor din ecosistemul natural al Pitestiului datorita necunoasterii legilor de functionare a ecosistemului.Deci, utilizarea nerationala a resurselor pentru satisfacerea maximala de moment.

-crearea de ecosisteme artificiale menite sa produca cantitati necesare de bunuri materiale fara a cunoaste limitele optime sau maxime ale acestei dezvoltari.

-producerea de deseuri greu reciclabile sau nereciclabile pe cale naturala-deci tendinta de linearizare a transferului materiei.

-lipsa de autocontrol a societatii umane in ansamblu si a functiilor sale in transferul material si energetic.

Toate acestea duc la modificari profunde in natura si in echilibrul ecologic alterandu-se treptat mediul de viata al tuturor vietuitoarelor.

Protectia mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului natural si antropic Pitesti, utilizarea rationala a resurselor naturale , reprezinta o conditie obligatorie a dezvoltarii economice al societatii umane.

Pentru realizarea unei eficiente protectii a mediului trebuie ca in aceasta regiune sa se elaboreze reforme juridice ale mediului, care sa se bazeze pe urmatoarele principii ecologice:

-investigarea la sursa a problemelor mediului;

-evaluarea riscurilor ecologice;

-alegerea variantelor de remediere in cunostiinta de cauza;

-investitii pentru viitor.

Deci, pentru ca generatiile viitoare sa poata avea posibilitatea unei existante sanatoase, oamenii din orasul Pitesti trebuie informati si educati in sensul protectiei mediului inconjurator.

Educatia ecologica are un caracter de urgenta. Cu cat educatia ecologica este profunda, cu atat mai repede vom reusi sa stopam degradarea ecosferei, sa formam la toti oamenii o conduita ecologica necesara in prezent si viitor.

Se cunoaste faptul ca, inca de la aparitia sa in arealul orasului Pitesti, omul a fost supus unor agenti diferiti apartinand mediului inconjurator.Printre acstia un loc deosebit l-au ocupat microorganismele patogene care in conditiile ecologice specifice acelor timpuri produceau omului grave imbolnaviri, unele cu manifestari epidemice.

Epidemiologia, ca si ecologia umana, urmareste sa cunoasca fenomenele morbide ce pot perturba echilibrele din cadrul ecosistemului uman Pitesti privit ca un sistem de structuri determinate de relatii, avand o unitate de contrarii, o unitate conditionata, temporara, relativa.

Influentele negative asupra sanatatii omului, generate de locuintele insalubre, supra aglomerate, alimentatia deficitara, consumul de apa poluata, conditii igienico-sanitare precare, nivelul deficitar al culturii generale si sanitare, conditii de munca producatoare de noxe, suprasolicitarii fizice si intelectuale, interventia unor calamitati sociale si a unor interese, sunt dovezi concludente ale felului in care perturbarile in echilibrul ecologic al relatiilor omului cu mediul sau de viata si de munca, constituie cauze majore ale afectarii sanatatii populatiei.

O problema cu implicatii multiple de care se preocupa ecologia umana o constituie caracteristicile habitatului urban Pitesti.

Spatiul de locuit si cel de utilitate publica constituie un socio-mediu in care oamenii intra in relatii complexe, cu influente variate asupra activitatii si calitatii vietii acestora.

Evolutia locuintei moderne si a spatiului de utilitate publica se caracterizeaza printr-un inalt grad de artificializare si aglomerare, cu influente multiple asupra dezvoltarii fizice si intelectuale a omului.

Ca si la nivel general , si in orasul Pitesti, factorii de mediu fizici, biologici si socio-economici influenteaza in mod deosebit interrelatia dintre gazda umana si agentii imbolnavirilor.

Cand sistemul creat de agentii cauzali, gazda umana si factorii de mediu se afla in echilibru va prevala starea de sanatate.

In mare parte, noua patologie umana este generata de factorii ,,vietii moderne de relatiile ecologice intalnite in ecosistemele umane, in care omul pentru a supravietui trebuie sa se adapteze la un mediu incarcat cu elemente poluante si reziduri si in pericol de a suporta noi agresiuni din partea unei flore microbiene.

5. Aspecte legale ale raspunderii pentru daunele aduse mediului

Din punct de vedere legal, conceptul general de ,,raspundere se refera la situatiile in care o persoana fizica sau juridica produce o paguba unei alte  persoane si trebuie sa aduca compensatii pentru paguba produsa.

Responsabilitatea pentru daune aduse mediului in orasul Pitesti poate fi:

-retroactiva-reglementeaza modul de compensare a pagubelor aduse mediului in trecut;

-solitara-reglementeaza recuperarea pagubelor aduse mediului atunci cand sunt mai multi poluatori;

-multipla-reglementeaza situatia cand exista mai multi poluatori si nu se pot recupera despagubirile de la toti poluatorii.

Raspunderea are la baza teoria raspunderii pentru risc. Responsabilitatea pentru daune aduse mediului este ultima dezvoltare a conceptului de raspundere obiectiva.

Conceptele de responsabilitate pentru daunele aduse mediului furnizeaza mijloace prin care poluatorii sa fie facuti raspunzatori din punct de vedere material pentru daunele aduse mediului, sanatatii oamenilor.

In cazurile de urgenta, cand toate partile responsabile de poluare nu pot fi identificate sau exista cazuri de faliment, se va lua un sistem de compensare si raspundere multipla.

Riscul-un pericol posibil in orasul Pitesti

Crearea riscului induce aparitia raspunderii obiective.

Riscul reprezinta un pericol posibil, posibilitatea producerii unei situatii in care desfasurarea unei actiuni sa fie supusa perturbarii si chiar intreruperii ei.

In orasul Pitesti exista riscul de inundabilitate in intravilan. Acest risc poate apare in trei situatii:

-datorita colmatarii actuale a lacului Pitesti (cca. 85 din volum) dar in special a colmatarii de la coada lacului.

-datorita ruperii unor diguri in zona Podului Auto de peste Arges. Aceasta rupere poate apare din cauza faptului ca vitezele au crescut in aceasta zona prin ingustarea sectiunii, iar taluzele nu sunt peretate.

-ruperea digului L. Maracineni in cazul in care in timpul prevazutelor lucrari de amplasare a unei centrale hidroelectrice ar apare o viitura importanta.

Zonele care pot fi afectate de inundatii se afla pe malul stang al raului Arges, intre Intreprinderea de motoare electrice si acesta si pe malul drept al raului Arges in zona Podului Auto-mal lac Pitesti-Cartier Tudor Vladimirescu.

Daca in primele doua cazuri inundatiile afecteaza doar unele din zonele prezentate anterior, in cazul ruperii digului L.Maracineni sunt afectate zone aflate atat pe malul drept cat si pe cel stang al Argesului.

Un alt risc posibil, deja resimtit de orasul Pitesti, il reprezinta poluarile acide.

Aceste poluari cu efecte asupra mediului au fost cauzate de schelele petroliere.

Astfel, pe baza analizei acestor evenimente inregistrate si a consecintelor lor s-au stabilit prognoze ale riscului in orasul Pitesti.

Pe baza prognozei riscului in ecosistemul urban Pitesti se poate ajunge la controlul riscului in sensul luarii unor masuri care sa atenueze sau chiar sa anuleze posibilitatea riscului.

In concluzie, putem spune ca ecosistemul urban Pitesti are particularitati care-I confera o capacitate proprie de rezistenta si de rezolvare a riscului pentru supravietuire si dezvoltare continua.

Deci se poate vorbi si de o dezvoltare durabila in orasul Pitesti-adica o dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite prea mult sansele generatiilor viitoare de a-si satisface la randul lor aceste nevoi.

6. Strategia de protectie a mediului la nivelul orasului Pitesti

Orasul Pitesti este un oras cu problme complxe de protectia mediului, care-si gasesc corespondenta in starea de sanatate a populatiei, in activitatea economica si sociala, in biodiversitatea ecosistemelor si nu in ultimul rand in conservarea si perpetuarea mostenirilor noastre spirituale, culturale si istorice.

Situatia orasului Pitesti, in perioada de tranzitie spre economia de piata care trebuie sa abordeze si sa solutioneze numeroase probleme economice, sociale, in conditiile unor resurse sarace , a condus la necesitatea planificarii strategice a activitatii de protectia mediului in oras, pornind de la doua premise:

-intelegerea si abordarea schimbarii prin care trece Romania este necesara supravietuirii;

-resursele sunt sarace si este important a se stabili prioritati si clarifica ce este mai bine de facut.

Strategia de protectia mediului in orasul Pitesti, are ca obiective ale protectiei mediului urmatoarele:

-conservarea si imbunatatirea calitatii mediului in oras, in vederea mentinerii si imbunatatirii starii de sanatate a populatiei;

-dezvoltarea echilibrata, avandu-se in vedere echilibrul dezvoltare economica-resurse regenerabile si neregenerabile-protectia mediului inconjurator precum si redresarea factorilor de mediu afectati;

-conservarea biodiversitatii, care implica mentinerea ecosistemelor existente si refacerea celor afectate.

Tinand seama de obiectivele protectiei mediului in orasul Pitesti, s-au identificat problemele strategice care trebuiesc solutionate pentru a realiza obiectivele propuse.

Stabilirea prioritatilor de abordare a problemelor strategice identificate dupa criterii reale, a condus la elaborarea ,,Strategiei de protectia mediului in orasul Pitesti,, strategie care a fost structurata pe termen scurt, mediu si lung, si in care se reflecta strategia la nivel national, elaborata de M.A.P.P.M.

STRATEGIA PE TERMEN SCURT(1-2 ani)

Monitoringul calitatii factorilor de mediu.

Monitoringul emisiilor de poluanti.

Stabilirea factorilor de mediu cel mai puternic afectati si a zonelor puternic afectate si a prioritatilor de refacere.

Stabilirea strategiilor de protectie a mediului a principalelor surse de poluare a mediului. Elaborarea analizelor de impact.

Elaborarea planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru orasul Pitesti.

Imbunatatirea gestionarii deseurilor solide menajere si industriale la principalii producatori, elaborarea strategiilor de recuperare, refolosire si valorificare a materialelor din deseuri.

Limitarea tipurilor de ingrasaminte si pesticide utilizate , la cele cu impact minim asupra mediului.

Conservarea biodiversitatii ecosistemelor existente.

Reglementarea din punct de vedere al protectiei mediului a principalelor activitati existente sau care urmeaza sa se desfasoare pe teritoriul orasului Pitesti.

Includerea in procesul de restructurare si privatizare a masurilor de protectie a mediului.

Apararea impotriva calamitatilor naturale.

Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului Agentiei de Protectia Mediului Pitesti.

Programul de informare publica si educatie ecologica.

Asigurarea participarii publice la managementul de mediu, accesului la informatie.

STRATEGIA PE TERMEN MEDIU(5-6 ani)

Implementarea noii legislatii pentru protectia mediului la nivelul orasului Pitesti si adoptarea unor reglementari locale de protectie.

Initierea unui sistem de monitoring al expunerii populatiei la poluarea mediului, aplicabil pentru urmarirea riscurilor asupra sanatatii acesteia.

Stabilirea strategiilor de protectie a mediului pentru toate sursele de poluare din oras.

Elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului.

Continuarea imbunatatirii gestionarii deseurilor solide menajere si solutionarea gestionarii deseurilor industriale la agentii economici.

Mentinerea limitarii tipurilor de ingrasaminte utilizate.

Conservarea biodiversitatii.

Reglementarea tuturor activitatilor economico-sociale existente in oras.

Urmarirea transportului poluantilor in atmosfera si proiectarea unui sistem de planning a calitatii mediului.

Implementarea masurilor de protectie a mediului.

Programul de informare si educatie ecologica.

Asigurarea participarii publice la managementul de mediu, accesului la informatie.

STRATEGIA PE TERMEN LUNG

Monitoring automat al calitatii factorilor de mediu.

Monitoring automat al emisiilor de poluanti.

Intercorelari intre monitoringul automat, automonitoring si implementarea sistemului de planing al calitatii mediului.

Sistem de monitoring integrat pe toti factorii de mediu.

Alinierea la prevederile Conventiilor Internationale semnate de Romania.

Atingerea nivelului si conditiilor de viata din tarile cele mai avansate.