Proiectarea si managementul programelor educationale - curs pentru modulul compact

TEMA 1

ABORDARI CONCEPTUALE

Educatia este, metaforic, apanajul unei societati; practic, este un grup de ideologii, exprimate la un moment dat de clasele conducatoare, in privinta instructiei copiilor si tinerilor si aplicate prin programe specifice. Educatia este strans legata de ideea de guvernanta, care, in stadiul actual al stiintelor administrative, este un domeniu de cercetare care priveste formele de coordonare, dirijare si indrumare a sectoarelor, grupurilor si societatii, dincolo de organele si organismele clasice de guvernare. In continutul termenului se pot gasi inflexiuni medievale; astfel, gubernantia facea trimitere la ideile legate de conducere, dirijare si indrumare: in domeniul politicilor publice, problema guvernantei este legata de cea a guvernarii; ea se configureaza odata cu diagnosticarea unei incapacitati a guvernelor de a raspunde la problemele care le sunt supuse atentiei si de a se adapta noilor forme de organizare sociala, economica si politica. A guverna inseamna sa iei decizii, sa rezolvi conflicte, sa generezi bunuri publice, sa coordonezi comportamente private, sa reglementezi pietele, sa organizezi alegerile, sa extragi resurse, sa influentezi cheltuielile. In societatile europene, problema guvernantei era transata, in sensul ca statul era insarcinat cu, pe de o parte, conducerea societatii si, pe de alta parte, cu agregarea diferitelor interese pentru definirea interesului general. Legat de guvernanta, in spiritul nevoilor actuale de subordonare a actiunilor politice intereselor cetatenilor, a aparut si s-a fundamentat notiunea de buna guvernare, care inseamna pluralitatea de finalitati care decurg din jocul pietei si al actorilor ei. Buna guvernare a devenit un drept, prin care cetatenilor li se garanteaza o conducere in interesul lor, implicarea lor in solutionarea problemelor. Intrebarile legate de buna guvernare au luat adeseori forma reflectiilor asupra principiilor care stau la baza regimurilor politice si asupra capacitatii elitelor de a constrange prin mecanismul reprezentarii. Legitimitatea actiunii publice este una din fatetele analizei puterii din perspectiva rezultatelor sale; in cazul legitimarii prin inputuri, optiunile politice sunt oportune, daca ele reflecta vointa poporului, sprijinindu-se pe mandatul care a fost incredintat la alegeri; electorii se apleaca asupra unui partid cand acesta prezinta un scenariu politic care corespunde nevoilor particulare; in cazul legitimarii prin outputuri, acestea sunt valide cu conditia sa favorizeze bunastarea colectiva .

Concretizarea educatiei prin programe educationale se realizeaza ca efect al politicilor publice, considerate fenomene sociale si politice specifice, fundamentate empiric si construite analitic. Conceptul de politica publica desemneaza interventiile unei autoritati investite cu putere publica si legitimitate guvernamentala asupra unui domeniu specific al societatii sau teritorial. Politicile publice vehiculeaza continuturi care se traduc prin prestatii si genereaza efecte, mobilizand activitati si procese de munca si desfasurandu-se prin intermediul relatiilor cu alti actori sociali, colectivi sau individuali. Stiintele sociale manifesta o preocupare pentru precizia termenilor, respectiv ce reprezinta autoritatea publica, care este sectorul de interventie, in ce moment, ce vizeaza, luand in considerare doar faptele observabile. Politicile publice sunt tot ceea ce actorii guvernamentali decid sa faca sau sa nu faca, in exercitarea puterii lor. De aceea, deciziile referitoare la programele educationale sunt efectul scontat al scenariilor politicilor de acest fel.

Pentru explicitarea aspectelor legate de tema de fata, se impune delimitarea conceptelor functionale.

Programele educationale reprezinta formele prin care se asigura operationalizarea politicilor specifice elaborate de guverne si de state. Din punct de vedere terminologic, programele educationale sunt modalitati prin care se construiesc si se definitiveaza idealurile umane ale societatii. Acestea sunt cuprinse in structurile legislative, ca servicii oferite de piata educationala partenerilor , sub forma institutionalizata, sau ca segmente formative cu tematica si obiective desprinse din nevoia de corelare a cerintelor pietei muncii cu standardele de formare specifice. In acest sens, programele educationale sunt :

1. Institutionalizate. In aceasta categorie integram formulele legiferate, cuprinse sub denumiri ca invatamant preprimar, primar, liceal, superior, care urmaresc formarea competentelor specifice. Programele educationale din aceasta categorie implica drept actori cadrele didactice, elevii sau studentii, parintii ori tutorii, autoritatile statului cu atributii in domeniu. Spre deosebire de alte tipuri de programe, cele institutionalizate sunt elaborate de specialisti cu consulatarea tuturor factorilor implicati si sunt functionale pe etrmen lung. Asa se explica fundamentarea lor prin legi sau alte documente normative tipice. In cadrul acestor tipuri de programe, implicarea statului este esentiala; aceasta merge de la finantarea efectiva a lor( pentru programele desfasurate ca efect al politicilor specifice sau la initiativa institutiilor scolare publice), pana la monitorizarea si evaluarea lor riguroasa, pe baza unor metodologii nationale, realizate prin institutiile de control sau prin Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar sau Superior. Programele institutionalizate actuale decurg din activitatile de modernizarea curriculumului national, bazat pe competente, urmand toate fazele elaborarii unui curriculum, intr-un mod stiintific.

Pentru realizarea acestei activitati complexe dar necesare reconfigurarii sistemului educational romanesc, a fost infiintat Consiliul pentru Curriculum, organism consultativ al MECTS, al carui rol este acela de a orienta procesul de proiectare, implementare si evaluare a curriculumului national. Compus din 20 de experti ai domeniului educational, consiliul elaboreaza un cadru de referinta curricular, document care detaliaza competentele elevului in functie de fiecare ciclu si program de scolarizare pe care-l traverseaza. Proiectarea mecanismelor de monitorizare a implementarii Curriculumului National si de valorificare a feed-back-ului obtinut este o perspectiva de politica educationala in curs de elaborare.

2.Neinstitutionalizate. In aceasta categorie integram programele concepute ca extensii ale curriculei, vizand operationalizarea unor principii si obiective desprinse din politicile nationale in domeniul educatiei; de exemplu, Educatie ecologica, Educatia pentru cariera, integrarea in UE, Educatia viitorilor parinti, de stimulare a interesului pentru sport, Educatia incluziva, Invatare pe tot parcursul vietii etc.). De asemenea, includem aici si programele externe, sustinute prin strategiile europene in domeniu( Erasmus Mundus, Socrates, Comenius) sau prin documente europene sau internationale la care Romania este parte sau a aderat( Life learn lerning, Europass, SEI). Monitorizarea, acreditarea si evaluarea acestora se realizeaza prin organisme specializate, precum CNFP, CNFPA, sau pe baza competentelor formate.

Cartea de vizita actuala a termenilor

In practica mai noua, termenul program acopera si proiectele dezvoltate pe baza ofertelor diferitelor institutii, care sunt supape ale intrarii fondurilor europene pe piata educationala din Romania. Cele mai multe dintre acestea sunt dedicate formarii resurselor umane din invatamant si educatie sau formarii unor priceperi, deprinderi sau abilitati necesare in raporturile specifice cu populatie dezavantajata, cu grupurile sociale marginalizate. Acestea sunt aprobate si monitorizate de autoritatea de management a proiectelor si se declina dupa deschiderea axelor competitionale.

Proiectarea este, in acceptia mai noua, activitatea de planificare a demersurilor teoretice si practice referitoare la desfasurarea programelor educationale. In sens traditional si logic, proiectarea este o actiune care implica in realizare asumarea politicilor educationale existente, referitoare la programele educationale pe termen scurt, mediu si lung, precum si conceperea scenariilor de implementare optima a acestora.In functie de tipul progrmului, se instituie si structura si obiectivele proiectarii.

Astfel, pentru programele institutionalizate, reprezentand acele forme de educatie manifestate ca servicii publice , prestate de specialistii in educatie in beneficiul elevilor si studentilor, proiectarea este o activitate care presupune angrenarea unor categorii ample de specialisti de la nivel national, care stabilesc directiile de dezvoltare, obiectivele, mijloacele de realizare a acestora, monitorizarea si evaluarea lor.

Pentru programele educationale desfasurate ca alternative ale celor curriculare sau extracurricular, proiectarea se desfasoara de specialisti in domeniu, care fac parte din echipa de proiect; proiectarea trebuie sa urmareasca pirghiile prin care se vor atinge obiectivele si scopurile specifice, intr-un interval de timp riguros delimitat si cu resursele evaluate.

Managementul este conceptul prin care se individualizeaza formele de conducere a programelor educationale. In mod traditional si in raport cu tipurile de programe educationale se reveleaza structurile manageriale ale acestora. Astfel, pentru programele institutionalizate, managementul este asigurat de personalul de conducere, cu atributii de director, director adjunct, inspector scolar eageneral, inspectori de specialitate.

Proiectul este un demers temporar indreptat spre a crea un produs sau un serviciu nou. Acesta trebuie sa -si indeplineasca scopurile si obiectivele enuntate intr-o perioada limitata de timp si cu resurse finaciare si umane limitate. Deoarece ele nu vizeaza activitati curente, de rutina, ci unele noi, inedite, exista totdeauna un risc de a da gres, care trebuie asumat, mai ales ca, fiind vorba de responsabilitati noi, cei implicati in proiect au putina experienta in rezolvarea provocarilor specifice. Pentru reusita unui proiect este nevoie de o planificare si o organizare specifice, fiecare dezvoltandu-si cultura proprie, propriul sistem de reguli si valori. Orice sarcina care se poate defini in termini de obiective, resurse, activitati si rezultate poate fi realizata cu ajutorul tehnicilor managementului de proiect.

Proiectele si programele educationale respecta in desfasurare principiile dupa care functioneaza sistemul; astfel, invatamantul superior se bazeaza pe urmatoarele

principii:

a) principiul autonomiei universitare;

b) principiul libertatii academice;

c) principiul raspunderii publice;

d) principiul asigurarii calitatii;

e) principiul echitatii;

f) principiul eficientei manageriale si financiare;

g) principiul transparentei;

h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului

academic;

i) principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice;

j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, a cadrelor

didactice si a cercetatorilor;

k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor;

l) principiul centrarii educatiei pe student.

Din acestea deducem ca in toate foremle de invatamant, nu sunt admise discriminari pe criterii de varsta, nationalitate, etnie, sex, origine sociala, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare, cu exceptia masurilor afirmative prevazute de lege. De asemenea, in sistemul national de invatamant, in institutiile de invatamant superior publice, invatamantul este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, si cu taxa, pentru cifra propusa de Senate si aprobate de minister. In institutiile de invatamant superior privat, invatamantul este cu taxa. Institutiile de invatamant superior au autonomie in stabilirea cuantumului taxelor, care este decis de Senatul universitar potrivit legii, si au obligatia sa il comunice tuturor celor

interesati.

Calificarile dobandite de absolventii programelor de studii sunt atestate prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate. Diplomele corespunzatoare programelor de studii universitare sunt inscrisuri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate, pentru programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. In acest din urma caz trebuie sa existe o alta specializare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizata. Nerespectarea acestei prevederi constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale si se pedepseste conform legii penale.

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este autoritatea publica prin care se deruleaza programele educationale din Romania si este abilitat sa urmareasca, sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale in domeniul invatamantului superior si sa aplice, daca este cazul, sanctiuni. De asemenea,Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului exercita un control a posteriori impreuna cu autoritatile abilitate asupra actelor prin care institutiile de invatamant superior exercita autonomia universitara.

Institutiile de invatamant superior au patrimoniu propriu pe care il gestioneaza conform legii. Institutiile de invatamant superior publice si private se infiinteaza prin lege, la propunerea Guvernului. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior publice apartine Guvernului. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior particular si confesional apartine unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundatii, asociatii, unui cult religios sau unui alt furnizor de educatie, denumit fondator.

Autonomia universitara si libertatea academica sunt garantate prin lege. Institutiile de invatamant superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase. Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa-si stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima in Carta universitatii, aprobata de Senatul universitar, in concordanta stricta cu legislatia in vigoare. Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderii publice. In institutiile de invatamant superior este asigurata libertatea cercetarii in ceea ce priveste stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor. In institutiile de invatamant superior este interzisa periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiintifice si artistice. Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invatamant.

Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale,

atributiile, modul de constituire, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, cu avizul consultativ al fondatorilor si aprobata de Senatul universitar.

Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior de

stat sau particulara:

a) sa respecte legislatia in vigoare, Carta proprie si politicile nationale si europene in

domeniul invatamantului superior;

b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si

evaluarea calitatii in invatamantul superior;

c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara, cuprinse in codul de etica si

deontologie profesionala aprobat de Senatul universitar;

d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta cheltuirii banului public;

e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in

vigoare;

f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic, didactic auxiliar si de

cercetare, precum si drepturile si libertatile studentilor.

In cazul universitatilor confesionale, raspunderea publica presupune respectarea

statutului si a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv.

In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 116, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aplica in termen de maximum 3 luni una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

a) sesizeaza Senatul universitar;

b) revoca rectorul, prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si

Sportului, in baza constatarii Consiliului de Etica si Management Universitar, cu consultarea Senatului universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data emiterii ordinului de revocare, Senatul universitar are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universitatea si care devine ordonator de credite pana la confirmarea unui nou rector de catre ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. In termen de 3 luni de la emiterea ordinului de revocare, Senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale in vigoare si trimite spre confirmare ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului numele noului rector;

c) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice;

d) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de desfiintare a institutiei de

invatamant superior in cauza.

Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute se face de catre Consiliul de Etica si Management Universitar din care fac parte 3 reprezentanti numiti de catre Consiliul National al Rectorilor, 3 reprezentanti numiti de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului si cate un reprezentant numit de catre ARACIS, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS), CNCSIS, federatiile sindicale reprezentative din invatamantul superior si federatiile nationale ale studentilor.

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura protectia intereselor, a drepturilor si a libertatilor personalului si studentilor din institutiile de invatamant superior sanctionate.

Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, caselor studentilor, precum si dotarile aferente, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze. Fac exceptie de la acestea spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara invatamantul confesional, precum si spatiile care apartin Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii, in care se desfasoara invatamant de specialitate. De asemenea, spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si prin Carta universitara.

Comunitatea universitara este constituita din studenti, personal didactic de predare si cercetare, personal didactic auxiliar si personal nedidactic care are contract de munca cu universitatea. Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferit calitatea de membru al comunitatii universitare prin hotarare a Senatului universitar. Membrii comunitatii universitare au drepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara. Aceasta prezinta optiunile majore ale comunitatii universitare si se aplica in tot spatiul universitar. Carta universitara trebuie sa se refere in mod expres la:

a) modalitatile de desemnare si revocare a mandatelor structurilor si organismelor de

conducere ale universitatii si a oricarui membru al acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare;

b) situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, incluzand prevederea ca in

aceeasi facultate nu pot ocupa simultan functii de conducere, la oricare nivel, soti, afini si rude pana la gradul III, inclusiv;

c) in invatamantul superior particular si confesional situatiile de conflict de interese

si incompatibilitati se stabilesc prin Carta universitara;

d) conditiile si modul de desfasurare a concursurilor de selectie a personalului

didactic, de cercetare, didactic auxiliar si tehnico-administrativ;

e) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitatii;

f) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea in mod independent a

destinatiei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate;

g) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile publice si cu alti operatori

economici in vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare;

h) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de invatamant

superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale;

i) modalitatile in care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare educatiei si cercetarii stiintifice;

j) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare internationala ale institutiei

de invatamant superior, incheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si

internationale;

k) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si

sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si cu organizatiile

studentesti legal constituite;

l) orice alte aspecte socotite relevante de catre Senatul universitar, ce corespund

legislatiei in vigoare.

Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre Senatul universitar, numai

dupa dezbaterea cu comunitatea academica, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Carta universitara nu poate contine prevederi contrare legislatiei in vigoare. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului

Probleme de evaluare si examinare. Prezentarea situatiei actuale( anul scolar 2009-2010). Statistica.

Performanta sistemului de invatamant romanesc, ca a oricarui alt sistem de invatamant, este influentata in mod decisiv de rezultatele evaluarii. Modul in care este organizat sistemul de evaluare si examinare, precum si functionarea acestuia isi pun amprenta asupra valorizarii activitatii de predare-invatare pe parcursul anului scolar.

Sistemul de organizare a evaluarii de la clasa a VIII-a si a examenului de bacalaureat (supuse unor schimbari aleatorii dupa 1989) nu a confirmat. Rezultatele obtinute au conditionat accesul la nivelul superior dar nu au reflectat corect calitatea pregatirii elevilor, implicit calitatea sistemului de invatamant.

Organizarea acestor concursuri a avut ca element central interesul elevului, cadrele didactice intelegand importanta desfasurarii probelor in cele mai bune conditii pentru copii. Astfel, probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale (martie - iunie 2010) s-au desfasurat conform graficului stabilit pentru bacalaureat. Din totalul de 210.273 participanti, 199.643 au dat proba de competente lingvistice la limba romana (112.877 au obtinut nivelul experimentat), 9105 au dat proba de competente lingvistice in limba materna (6.611 au obtinut nivelul experimentat), 194.329 au dat proba de competente la limba moderna (procente semnificative au obtinut nivelul B2 la producerea mesajelor orale si interactiune orala, la intelegerea textului scris si a textului audiat) si 205.191 au dat proba de competente digitale (78.179 au obtinut nivelul experimentat).

Din punctul de vedere al asigurarii unor resurse umane care sa garanteze desfasurarea unui proces de invatamant modern, MECTS a previzionta ocuparea posturilor vacante prin concurs national, prin candidati foarte bine prtegatiti; astfel, la concursul din 2010 s-au inscris 49.205 de candidati, prezentandu-se 39.649 (80,58%). Rezultatele finale au fost:

candidati cu note sub 5: 7.874 (22,62%);

candidati cu note intre 5 si 6,99: 13.741 (38,66%);

candidati cu note intre 7 si 9,99: 13.451 (38,61%);

candidati cu nota 10: 46 (0,13%)

Din totalul de 13.497 de candidati care au obtinut note intre 7 si 10 la concursul din 14 iulie au fost repartizati 3.728 de candidati (27,62%), din care 1.639 in mediul urban si 2.089 in mediul rural (au fost ocupate deci 65,08% din 5.728 de posturi vacante titularizabile).

In anul scolar 2009-2010, a continuat racordarea sistemului national de evaluare la standardele internationale prin organizarea, de catre Centrul National PISA Romania, in luna decembrie 2009, la Bucuresti, a Conferintei managerilor de proiect PISA 2009, privind participarea Romaniei la Programul International OECD PISA 2012.

Asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar

La solicitarea unitatilor de invatamant preuniversitar, respectiv a ministerului, au fost desfasurate, conform legii, activitati de evaluare externa in vederea autorizarii, acreditarii, respectiv activitati de evaluare periodica a calitatii educatiei, pentru unitati de invatamant preuniversitar de stat si particular. S-au constituit, in anul scolar 2009/2010, 364 de echipe de colaboratori externi, care au evaluat un numar de 479 de unitati de invatamant preuniversitar, in baza a 44 de hotarari de evaluare externa.

In perioada 10.11.2009-20.11.2009, s-au derulat primele evaluari externe ale calitatii educatiei (evaluari periodice), pe baza anumitor descriptori din Standardele de referinta si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar (H.G. nr.1534/2008). Aceste evaluari au fost realizate la solicitarea postului de televiziune Realitatea TV, in cadrul proiectului "10 pentru Romania", pentru a desemna "Cel mai bun liceu din tara". In acest sens, postul de televiziune Realitatea TV a comunicat MECTS aspectele pe care dorea sa le evalueze, respectiv: viata scolara (progresul in dotarea cu resurse, implicarea beneficiarilor, satisfactia beneficiarilor) si rezultatele scolii, precum si lista celor zece unitati de invatamant, selectate in colaborare cu inspectoratele scolare.

Lista acestor unitati este: Colegiul National Emanoil Gojdu, Oradea; Colegiul National Sfantul Sava, Bucuresti; Colegiul National Gheorghe Vranceanu, Bacau; Colegiul National Liviu Rebreanu, Bistrita; Liceul International de Informatica, Bucuresti; Colegiul National Emil Racovita, Cluj-Napoca; Colegiul National Costache Negruzzi, Iasi; Colegiul National Vasile Alecsandri, Galati; Colegiul National Horea, Closca si Crisan, Alba-Iulia. Castigatorul titlului de "Cel mai bun liceu din tara" a fost Colegiul National Mircea cel Batran, Constanta.

Au fost revizuite si optimizate instrumentele folosite de expertii in calitate ai ministerului si de colaboratorii sai externi in procesul de autorizare/ acreditare/ evaluare periodica. In mai 2010, au fost publicate primele rezultate privind Harta riscului educational din Romania. Aceasta baza de date permite o evaluare a contributiei concrete a fiecarei unitati scolare la zestrea de cunostinte, deprinderi si competente a indivizilor si comunitatii. Chiar daca multe scoli functioneaza in comunitati in care actioneaza factori de risc (saracia, somajul, nivelul scazut de educatie, lipsa de resurse materiale etc.), acestea depun eforturi similare sau chiar mai mari decat scolile din comunitati favorizate. Astfel, pentru a putea masura ,,valoarea adaugata", este necesara o estimare corecta a conditiilor de intrare, exprimate in ,,factori de risc".

PROGRAME

Programe educational-sociale si programe educationale pentru grupuri dezavantajate

MECTS implementeaza o paleta larga de programe sociale si programe pentru grupuri dezavantajate cu scopul de a atinge obiectivul asumat: un invatamant echitabil.

In ciuda scaderii indicatorilor macro-economici, MECTS a reusit sa asigure conditiile pentru derularea in continuare a programelor sociale de tipul: Bani de liceu, Rechizite scolare, Euro 200, Cornul si laptele etc., precum si monitorizarea acestora.

In 2009-2010 au beneficiat de programele sociale specifice:

125.262 elevi (Bani de liceu) - buget alocat: 187.141,43 mii lei

24.143 elevi (Euro 200) - buget alocat: 20.331.240 lei

672.964 elevi (Rechizite școlare) - buget alocat: 14.896.130 lei

Pentru anul scolar 2010-2011, MECTS a alocat deja un buget de 18 milioane de lei care permite unui numar de 670.000 de copii sa beneficieze de rechizite gratuite.

Pentru a putea raspunde cat mai prompt nevoilor grupurilor dezavantajate, MECTS a monitorizat si evaluat implementarea strategiilor judetene pentru imbunatatirea accesului la educatie, atat la nivel judetean, cat si la nivel national. Astfel, in lunile ianuarie-februarie 2010, s-au derulat vizite de monitorizare in 5 judete. In cadrul aceluiasi program, Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, in luna martie 2010 a fost definitivat si prezentat, la conferinta finala PHARE 2006, Studiul de impact privind rezultatele acestor proiecte.

MECTS, prin programul A doua sansa, si-a propus recuperarea tinerilor din comunitatile defavorizate, care nu au putut utiliza prima sansa oferita de sistemul educational formal, prin sprijinirea acestora in completarea educatiei de baza astfel incat sa isi poata sustine examenul de capacitate si sa se pregateasca in paralel pentru o meserie corespunzatoare. Pentru perioada de raportare, se remarca organizarea programului A doua sansa in toate judetele intr-un numar de 267 scoli si pentru 8.342 cursanti (3.553 in invatamantul primar si 4.789 in cel secundar inferior). Desfasurarea si dezvoltarea programului A doua sansa a impus revizuirea sa, propunerile specifice fiind transmise spre analiza in teritoriu (ianuarie-martie 2010).

Un pas inainte a fost facut de MECTS, prin extinderea programului Scoala de dupa scoala ce are ca obiectiv central prelungirea activitatilor cu elevii dupa orele de curs, asigurand, timp de 8 ore, conditii de invatare, recreere, sport, supraveghere si protectia propriilor elevi. In vederea monitorizarii programului, au fost solicitate date inspectoratelor scolare pe baza carora s-a elaborat un studiu privind oportunitatea acestuia (mai 2010).

Acordarea de locuri distincte pentru anul 2010/2011, la admitere pentru elevii romi, in clasa a IX-a de liceu constituie o punere in practica a unui alt principiu de baza al statului de drept: discriminarea pozitiva. Integrarea completa in societatea actuala a acestei etnii nu poate fi realizata decat prin politici afirmative care sa incurajeze participarea la educatie a copiilor/tinerilor romi (mult mai receptivi la valorile sociale actuale). In contextul Deceniului de Incluziune a Romilor (2005-2015), al Strategiei guvernamentale privind imbunatatirea situatiei romilor si a politicilor MECTS, s-au derulat activitati, programe/proiecte menite sa incurajeze participarea la educatie a copiilor/tinerilor romi, prin: acordarea de locuri distincte la admitere pentru adolescentii romi, in clasa a IX-a de liceu - in urma campaniei au fost admisi 2.800 de elevi romi pe locuri distincte; acordarea de locuri distincte tinerilor romi la admiterea in facultati - 492 astfel de locuri au fost acordate si ocupate de tinerii romi in anul universitar 2009-2010, iar pentru Admiterea 2010-2011 s-au acordat si ocupat 555 locuri; prezervarea limbii, istoriei si culturii romani prin asigurarea predarii acestora si in limba romani si prin desfasurarea de concursuri scolare conexe.

In anul scolar 2009-2010, pentru cultivarea in demersul educational a non-discriminarii si non-segregarii romilor, au fost pregatite 100 de cadre didactice prin programul O scoala fara discriminare. MECTS mai participa, in calitate de partener, la proiecte cu finantare externa care promoveaza egalitatea de sanse in educatie, care vizeaza interculturalitatea si diversitatea in educatie.

Proiectul Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice prin activitati de mentorat promoveaza principiul garantarii accesului la un invatamant de calitate pentru elevii din localitatile defavorizate prin asigurarea dezvoltarii profesionale continue a cadrelor didactice din invatamantul obligatoriu (clasele I-IX). In realizarea acestui scop s-a reusit dezvoltarea curriculum-ului de formare si a modulelor destinate programului de dezvoltare profesionala, selectia mentorilor si formarea initiala a mentorilor - formarea a aproximativ 12.257 cadre didactice, pana in prezent.

In proiectul Sprijinirea sistemului educational special prin portal educational dedicat care are ca obiectiv dezvoltarea si stimularea sistemului educational special pentru a facilita copiilor cu cerinte educative speciale (celor cu deficiente mentale in particular) o intelegere mai buna a mediului si a societatii in care se dezvolta, cat si pentru a asigura integrarea acestora si participarea activa si responsabila la viata sociala, s-au obtinut urmatoarele rezultate: dezvoltarea unui portal e-learning si a 250 de lectii educationale multimedia, destinate invatamantului special; dotarea cu echipamente (servere si aplicatiile software necesare) a Centrului de Date din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si a 140 de scoli speciale cu 5 statii de lucru, notebook-uri, videoproiectoare si ecrane de proiectie, imprimante multifunctionale.

Tot legat de situatia grupurilor dezavantajate si de educatia timpurie, se remarca o initiativa aparte a ministerului in a promova, incepand din 2010 construirea de gradinițe speciale in 24 de judete cu mari comunitati de romi, ceea ce reprezinta un alt pas mare facut inainte pentru integrarea deplina a grupurilor marginalizate.

Optimizarea retelei scolare

In scopul asigurarii utilizarii cu maxima eficienta a resurselor umane, materiale si financiare, dupa consultarea cu autoritatile locale si cu reprezentantii partenerilor sociali, a fost reorganizata reteaua scolara, astfel incat in anul scolar 2010-2011, numarul unitatilor de invatamant cu personalitate juridica s-a redus fata de anul scolar precedent, ceea ce a condus la:

comasarea claselor paralele cu efective sub media prevazuta de lege, fara a depasi numarul maxim de elevi la clasa impus de legislatia in vigoare;

cresterea raportului elev/profesor, care in sistemul nostru de invatamant era mai mic decat media europeana;

reducerea invatamantului simultan;

diminuarea numarului de scoli cu numar de elevi sub media prevazuta de lege.

asigurarea transportului școlar prin continuarea achiziționarii de microbuze in valoare de 92.243.952 lei. Pentru anul bugetar 2010 valoarea achiziției se ridica la suma de 84.540.000 lei.

Ca urmare a aplicarii procedurilor de recrutare si de selectie a personalului didactic prevazute de Metodologia de miscare a personalului didactic in invatamantul preuniversitar, precum si a masurilor de optimizare a retelei scolare, la inceputul anului scolar 2010-2011, numarul de norme didactice ocupate de suplinitori fara studii corespunzatoare postului a scazut fata de anii scolari precedenti:

In vederea optimizarii activitatii si a eficientizarii cheltuielilor bugetare au fost reorganizate inspectoratele scolare și unitațile cu finanțare directa MECTS pentru a fi apte in a raspunde oportunitatilor si necesitatilor actuale. Reorganizarea inspectoratelor scolare impune minimizarea aparatului administrativ si crearea compartimentelor pentru: descentralizare, retea scolara si resurse umane; curriculum si inspectie scolara.

Asigurarea cu personal didactic calificat

Functionarea in parametrii normali a sistemului de invatamant este conditionata de existenta resursei umane foarte bine pregatita, corect selectata si bine rasplatita. Din pacate, in Romania, niciunul dintre cele trei deziderate nu a fost atins in ultimii douazeci de ani.

Masurile luate de MECTS pentru asigurarea cu personal didactic calificat au fost:

crearea cadrului metodologic in vederea desfasurarii actiunilor de mobilitate a personalului didactic;

cresterea procentului de personal didactic calificat;

fluidizarea miscarii personalului didactic in scopul asigurarii incadrarii unitatilor de invatamant cu personal didactic stabil;

motivarea personalului didactic si didactic auxiliar.

Anul 2009-2010 a servit ca exemplu pentru fundamentarea politicilor de personal pentru urmatorul an scolar. Masurile luate au facut ca anul scolar 2010-2011 sa fie cel mai bine pregatit din ultimii ani. Ponderea personalului didactic calificat in invatamantul preuniversitar a crescut de la 96,67% la 97,83%. A fost vizata și rationalizarea retelei scolare prin comasarea unitatilor de invatamant, gruparea claselor in cadrul aceleiasi unitati de invatamant sau la alte scoli pentru a forma clase cu efective organizate conform legii.

Necesitatea cresterii oportunitatilor educationale a condus la restructurarea a unui numar de 1.527 clase cu efective mici de elevi in care se practica predarea simultana si reducerea cu 1.653 a numarului de clase paralele cu efective mici de elevi, determinand si rationalizarea numarului de posturi din invatamantul preuniversitar de stat cu 5,01%, respectiv 17.337 din care 5,61% posturi didactice și 6,07% posturi nedidactice.

In acest moment, numarul de norme ocupate de cadre didactice din sistemul de invatamant preuniversitar fara studii corespunzatoare postului a scazut drastic cu un procent de 45% fața de 2009 (din peste 5.700 de cadre didactice necalificate in sistem au mai ramas aproximativ 2.800). De asemenea, numarul de norme ocupate de cadre didactice pensionare este mai mic cu 32,5% fața de anul trecut. Profesorii care nu au primit catedre, la 13 septembrie 2010, reprezinta 0,5% din numarul total de profesori, comparativ cu 10% in anii trecuți.

Necesitatea formarii initiale si continue a cadrelor didactice a determinat MECTS sa identifice noi surse de finantare pentru aceste activitati. A fost actualizata metodologia de formare initiala a cadrelor didactice prin departamentele de pregatire a personalului didactic (DPPD) si validata prin ordin de ministru. Au fost aprobate specializarile de nivel universitar pentru absolventii liceelor pedagogice ceea ce le confera acestora dreptul de a ocupa functiile didactice de profesor in invatamantul prescolar si profesor in invatamantul primar.

Eseu: PROIECT DIDACTIC GRUPA: mijlocie Elemente de activitate casnica, covrigei mari si mici Proiect: Importanta jocului didactic in integrarea copiilor cu ces

Un aspect al motivarii personalului didactic, acordarea gradatiei de merit, a fost modificat prin elaborarea unei noi metodologii in anul 2010. Obtinerea gradatiei de merit pentru personalul didactic de predare din invatamantul preuniversitar va fi conditionata de elaborarea unui raport de activitate/portofoliu personal care se realizeaza in baza unui proiect de activitate propus si implementat de cadrul didactic in ultimii patru ani scolari.

Reabilitarea infrastructurii scolare

Acțiunile intreprinse de MECTS in ceea ce priveste reabilitarea infrastructurii scolare au plecat de la o analiza riguroasa a felului in care au fost alocate si cheltuite fondurile pana acum.

Nefinalizarea investitiilor demarate anterior a fost determinata de alocarea nejudicioasa a fondurilor publice. Este necesara finalizarea tuturor obiectivelor incepute dar, pentru ca banii publici nu pot fi cheltuiti iresponsabil, vor fi finalizate scolile viabile, nu cele care ulterior raman fara copii.

Proiectul privind Reabilitarea Infrastructurii Scolare a continuat in anul scolar 2009-2010 cu reabilitarea, modernizarea si mobilarea a aproximativ 1.400 de scoli din invatamantul preuniversitar pentru restabilirea sigurantei in exploatare a cladirilor scolare si a conditiilor igienico-sanitare si de confort, precum si eliminarea dezavantajelor educationale ale elevilor care ocupa asemenea scoli.

Au fost finalizate si dotate cu mobilier:

862 unitati scolare:

In mediul urban: 266

In mediul rural: 596

Camine studentesti finalizate: 16

Unitati scolare in executie: 39

Unitati scolare pregatite pentru executie: 400

Prin proiectul Reforma educatiei timpurii in Romania au fost executate lucrari de reabilitare, consolidare, extindere, reparatii capitale, constructii noi si dotare cu mobilier a 750 gradinite. Au fost urmarite mai multe obiective:

construirea de cladiri noi pentru gradinitele care sunt in prezent amplasate in imobile care fac obiectul retrocedarii;

consolidarea gradinitelor afectate de deteriorari ale structurii de baza;

reabilitarea gradinitelor lipsite de resurse, inclusiv extinderea spatiului existent;

realizarea unor lucrari minore de reabilitare (electricitate, zugraveli s.a.);

asigurarea utilitatilor de baza (sisteme de incalzire si de curent electric, salubrizare) si mobilier;

realizarea proiectelor tip pentru gradinitele noi ce vor fi construite, respectiv gradinite cu 2, 3 si 4 grupe pentru program normal;

realizarea documentatiilor pentru demararea procedurilor de adaptare la teren a acestor proiecte tip si pregatirea documentatiile tehnice pentru finalizarea serviciilor de proiectare si demararea lucrarilor de executie in anul 2010;

demararea procedurilor de achizitie pentru servicii de proiectare pentru 499 gradinite (constructii noi).

Lucrari complexe de infrastructura scolara au fost realizate si prin Proiectul privind incluziunea sociala - Partea II - Programul de educatie prescolara incluziva. Au fost vizate gradinite din comunitati cu procent ridicat de populatie roma, urmarindu-se:

realizarea studiilor de fezabilitate pentru executia a 19 gradinite noi si pentru reabilitarea a 8 gradinite;

lansarea procedurii de achizitie a lucrarilor de executie pentru un numar de 19 unitati de invatamant prescolar localizate in diferite judete ale tarii, finalizata prin incheierea de contracte;

lansarea procedurii de achizitie a lucrarilor de executie pentru un numar de 8 unitati de invatamant prescolar localizate in diferite judete ale tarii, urmand a fi finalizata la inceputul lunii octombrie 2010.

Pentru viitor, conducerea MECTS si-a impus ca principiu trimiterea unui reprezentat al ministerului ce va evalua la fata locului daca respectiva unitate scolara necesita intrarea intr-un program de reabilitare. Problemele privind reabilitarea si autorizarea scolilor depind intr-o mare masura si de implicarea autoritaților locale si de solutiile pe care acestea le gasesc. Ministerul doreste sa sprijine aceste comunitati, dar este si datoria primarilor sa se ocupe de aceste lucruri.

Eforturile intreprinse au permis ca anul școlar 2010-2011 sa fie unul dintre cei mai bine pregatiti din ultimii ani. Peste 90,5% dintre copii au inceput scoala in unitati autorizate sau in curs de autorizare in cel mai scurt timp. Prin HG nr. 655/2010 și HG nr. 417/2010 au fost deja alocati, pe criterii de necesitate, 150 milioane de lei, respectiv 31 de milioane pentru lucrari la scoli in stadiu final de finisare.

Invatamantul profesional si tehnic

Una dintre problemele majore ale sistemului de invatamant de dupa 1990, resimtita de intreg sectorul economic al Romaniei, a constituit-o lipsa corelarii ofertei de formare profesionala initiala in raport cu cererea de forta de munca. Pentru a remedia acest fenomen, MECTS a adaptat oferta de formare profesionala prin IPT( Invatamantul Profesional si tehnic) pentru anul scolar 2010-2011 la recomandarile formulate in PRAI(Programul Regional de Actiunein Invatamant) si PLAI( Planul Local deActiune in Invatamant) si validata de catre CLDPS, a revizuit metodologia de actualizare a Studiului previzional privind nevoile de formare profesionala la orizontul anului 2013 si in perspectiva anului 2010, a colectat date din surse statistice oficiale si administrative necesare monitorizarii si actualizarii PRAI si PLAI si a revizuit metodologiile de monitorizare si actualizare a documentelor de planificare strategica in IPT.

Recredibilizarea sistemului de invatamant depinde intr-o mare masura si de implicarea stakeholderilor in procesul de luare a deciziilor, iar dezvoltarea parteneriatului social in invatamantul profesional si tehnic la nivel regional si local are in vedere acest scop, conducand la cresterea gradului de descentralizare a deciziilor privind IPT.

Scoala trebuie sa stimuleze inventivitatea. Actionand pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor, MECTS a promovat si utilizat metoda interactiva de invatare "firma de exercitiu", care a avut ca rezultate: inregistrarea la Centrala naTionala ROCT a unui numar de 970 "firme de exercitiu - FE"; pregatirea si desfasurarea competitiei Business Plan la nivel local (328 FE), regional (80 FE), national (8 FE); participari ale FE la targuri internationale ale FE unde s-au obtinut 26 de premii internationale (48 FE); organizarea a 15 targuri regionale si locale; 133 de cereri de evaluare a activitatii firmelor de exercitiu-depuse la ROCT, in vederea obtinerii certificatului Marca de Calitate; organizarea de seminarii in 3 judete pentru diseminarea conceptului firma de exercitiu.

In baza principiului egalitatii de sanse si a alocarii rationale a resurselor, MECTS a reabilitat infrastructura si a imbunatatit dotarile unitatilor de invatamant din mediul rural si zone dezavantajate. In cadrul acestei activitati s-a monitorizat livrarea si instalarea celor 76.252 echipamente pentru pregatirea specializata in 150 unitati de invatamant profesional si tehnic, organizandu-se vizite in toate cele 150 de unitati de invatamant pentru a analiza modul in care sunt utilizate echipamentele cu care au fost dotate atelierele si laboratoarele.

Programe privind minoritatile

Pilonii pe care se fundamenteaza politicile privind minoritatile sunt: accesul egal la educatie, discriminarea pozitiva, conservarea identitatii si multiculturalismului.

MECTS promoveaza, prin masurile si actiunile pe care le realizeaza, accesul egal la educatie in toate ciclurile de invatamant in institutii de sine statatoare sau multiculturale pentru minoritatile nationale. S-a continuat sprijinirea studiului limbii materne pentru cele 16 din 20 minoritati nationale (albanezi, armeni, bulgari, cehi, croati, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, romi, rusi lipoveni, ruteni, sarbi, slovaci, tatari, turci, ucraineni), care invata in cele 3 forme de studiu consacrate.

Urmarind obiectivele conservarii patrimoniului cultural al etniilor, MECTS a sprijinit, acolo unde s-a solicitat, predarea in limba materna romani, la nivelul invatamantului prescolar, printr-o abordare bilingva (romani-romana sau romani-maghiara, in functie de dorinta parintilor si de traditia scolara locala). 10 gradinite au functionat cu acest statut in anul scolar 2009-2010. De asemenea, predarea integrala in limba romani la nivelul invatamantului primar a fost asigurata la 12 clase.

In aceeasi directie, MECTS a actionat si prin prezervarea limbii, istoriei si culturii romani in demersul didactic, prin asigurarea predarii, in continuare, a 3-4 ore/saptamana de limba materna romani, la clasele I-XII, respectiv 1 ora/saptamana de istoria si traditiile romilor, la clasa a VI-a si a VII-a (peste 31.000 de elevi romi beneficiaza de aceasta masura in acest an scolar). Din numarul de elevi romi care frecventeaza scoala si isi asuma identitatea roma (anual, intre 240.000 - 260.000), aprox. 11-12% au studiat ore de limba si istoria romilor. 430 de elevi romi au studiat integral in limba materna romani.

Unul dintre efectele politicii de promovare a limbii romani in scoli a fost reprezentat de participarea a 74 de elevi concurenti si a 30 de profesori - insotitori la Olimpiada nationala scolara de limba romani si a Concursului national scolar de istoria si traditiile romilor.

La nivelul invatamantului superior, la finalul anul universitar 2009 - 2010, au absolvit 15 tineri romi, la sectia de limba si literatura romani din cadrul Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti.

Pentru garantarea unui invatamant de calitate, MECTS a investit in dezvoltarea retelei de resurse umane rome prin asigurarea posturilor si a finantarii aferente pentru reteaua de inspectori scolari pentru problemele educationale ale romilor (42 de inspectori in anul scolar 2009-2010, din care 16 de etnie roma), de asemenea, continuand formarea de mediatori scolari romi (de catre MECTS si partenerii - UNICEF, Divers) - 130 de noi mediatori scolari au fost formati in anul scolar 2009-2010 (din cei 800 de mediatori scolari romi pregatiti in ultimii 5 ani). In anul scolar 2009-2010 au functionat in sistem 460 de mediatori scolari (din care 420 romi). S-a continuat formarea initiala, la distanta, de profesori pentru PIPP (pedagogia invatamantului primar si prescolar), la CREDIS - Universitatea din Bucuresti si la UBB Cluj Napoca (curriculum nuantat rom, 3-4 discipline optionale); la finele anului universitar 2009 - 2010 au existat 150 de absolventi romi si neromi ai modulului rom. Formare initiala, intensiva, s-a realizat in cadrul Cursurilor de vara de limba si metodica predarii limbii romani, a potentialilor profesori de limba si istoria romilor (programul a fost derulat in 2009 cu finantare din partea UNICEF, cu formarea a 55 de noi profesori romi pentru anul scolar 2009-2010).

MECTS a furnizat finantarea pentru realizarea obiectivelor politicii in domeniu si pentru posturile de profesori de limba si istoria romilor, de educatorii si invatatorii care predau in limba romani (430 de cadre didactice rome din 40 de judete).

In mai 2010, Secretariatul de Stat pentru invatamant in limbile minoritatilor, relatia cu parlamentul si sindicatele si MECTS au semnat un protocol de colaborare pentru derularea stagiilor de formare, intre 15 iunie - 15 decembrie 2010 (126 cadre didactice formatoare, care lucreaza cu elevi romi).

MECTS recunoaste rolul promovarii diversitatii culturale si a interculturalitatii in sistemul de invatamant, ca urmare a initiat in anul scolar 2009 - 2010 editiile a III-a si a IV-a ale Concursului national scolar "Diversitatea" (in parteneriat cu organizatia "Divers" si cu concursul inspectorilor pentru scolarizarea romilor), cu participarea a cate 8.000 de elevi (in fazele de masa, locala, interjudeteana si nationala) din randul minoritatilor.

MECTS a sprijinit prin cursuri de formare continua cadrele didactice din randul minoritatilor croata si sarba, acreditandu-se cursul de formare, cadrele didactice obtinand credite transferabile. De asemenea, si pentru cadrele didactice din randul minoritatii ruse s-au asigurat cursuri de formare continua. MECTS are in vedere imbunatatirea Protocolului interministerial dintre Romania si Federatia Rusa privind institutiile de perfectionare a cadrelor didactice invitate la cursuri de specialitate in Federatia Rusa. In perioada 3-9 august 2010, MECTS a organizat seminarul "Limbile slave - instrument de relationare cu sine si lumea."

Cadrele didactice pentru invatamantul cu predare in limba germana au beneficiat in anul 2010 de cursuri de formare continua, astfel MECTS a derulat 89 de seminare in limba germana (12 - pentru educatori, 16 - invatatori, 8 - pentru profesori de diferite discipline predate in limba germana, 53 - pentru profesorii de limba germana). Aceasta categorie de cadre didactice au putut participa in anul 2010 si la doua seminarii cu tematica caile clasice de invatare in clasele primare: jocul.

In activitatea de monitorizare, ministerul a constatat exemplara aplicare a curriculumului si a conditiilor de pregatire pentru Diploma de Limba Germana 2, C1, sustinuta preponderent de absolventii scolilor cu limba de predare germana. Pentru a asigura un invatamant in limba germana de calitate s-au promovat in 2010 participarea la activitatile initiate de ambasada R. F. Germania si intruniri ale comisiei mixte interguvernamentale romano-germane.

Pe fagasul impulsionarii derularii de actiuni bilaterale, s-a desfasurat cea de a doua sedinta de lucru a comisiei mixte de experti romano-ucraineni pentru elaborarea manualelor scolare noi de limba si literatura ucraineana pentru etnicii ucraineni din Romania (clasele I - XII, in 21-22 aprilie 2010, la Solotvino - Ucraina).

Elevii de etnie maghiara au putut participa in anul 2010 la diferite concursuri destinate acestora: concursul de limba si cultura maghiara ,,Aranka György", concursul de literatura maghiara ,,Hermeszkedő", concursul national de matematica ,,Brentyó Mihály".

Formarea initiala si continua a personalului didactic

Programele de perfectionare si formare continua se subscriu strategiei guvernamentale focalizata pe asigurarea calitatii, descentralizarii sistemului preuniversitar si sunt in concordanta cu politicile UE in domeniul formarii si dezvoltarii cadrelor didactice si a formatorilor, fiind relevante in raport cu obiectivele documentelor programatice nationale si europene.

In anul 2009, au fost inscrise 53.597 (20%) de cadre didactice in programul de perfectionare prin grade didactice, 36.132 (14%) cadre didactice au fost planificate pentru perfectionare periodica prin programe acreditate ale Centrului National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar (CNFP), in vederea obtinerii celor 90 de credite obligatorii la 5 ani, 40.751 (16%) cadre didactice au optat pentru stagiile de formare din oferta Caselor Corpului Didactic (CCD), avizata de minister. 14 programe prioritare ale ministerului au fost propuse pentru derulare in anul 2009. Astfel, 112.760 de cadre didactice acumulasera deja intre 30 si 90 de credite obligatorii in ultimii 5 ani. Rata participarii cadrelor didactice la formarea profesionala continua este de 95%, iar frecventa este respectiv de 3,5 cursuri/cadru didactic intr-o perioada de 5 ani.

MECTS a avizat programe de formare continua, din categoriile: cursuri in domeniul didacticii disciplinei, simpozioane si conferinte nationale/internationale, organizate la solicitarea ISJ, CCD, institutii de invatamant superior si alti parteneri.

Au fost acreditate 58 programe de formare continua, dintre care 5 programe pentru personalul de conducere, indrumare si control, 6 programe pentru profesori, 4 programe pentru educatoare, invatatori, institutori, 43 de programe pentru personal didactic si didactic auxiliar.

S-au echivalat creditele obtinute prin parcurgerea stagiilor din cadrul unor programe internationale de tip PHARE, Socrates, Leonardo, Grundtvig pentru 35 de stagii de formare si 92 de burse individuale.

Toate programele nationale implementate in sistemul romanesc de invatamant in 2009 - 2010 au avut importante componente de formare (Programul pentru Invatamant Rural, Programul Phare TVET, Programul Phare Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate, Programul Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala etc.). Acestea au oferit programe de formare cu o oferta unica (proiectata la nivel central) pentru categoriile specifice de personal didactic vizate prin proiecte; nu au existat insa posibilitati multiple de adaptare a ofertelor de formare la nevoile locale ale cadrelor didactice.

Programe pentru educatia timpurie

MECTS considera ca sistemul national de invatamant are obligatia sa asigure copiilor o educatie adecvata incepand de la varsta prescolara, varsta pe care toti psihologii o considera esentiala in dezvoltarea ulterioara a unei fiinte umane. Obiectivele propuse sunt conditionate de formarea corespunzatoare a resursei umane, elaborarea curriculumului specific si crearea cadrului de implementare a programelor de educatie timpurie la nivel national.

Programul integrat de formare continua prin activitati de mentorat (din cadrul Proiectului pentru Reforma Educatiei Timpurii - PRET) se desfasoara la nivel national (simultan in toate judetele tarii), si vizeaza imbunatatirea competentelor intregului personal care lucreaza in sistemul de educatie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.

In cadrul Proiectului, in anul scolar 2009-2010, au fost infiintate la nivel national 325 de Centre de Resurse pentru Educatie si Dezvoltare (CRED) in 325 localitati urbane din Romania. Aceste centre au ca scop complementarea serviciilor oferite de gradinita, adresandu-se in special copiilor mai mici de 7 ani si familiilor acestora din localitatea respectiva, precum si din cele limitrofe. Centrele de Resurse pentru Educatie si Dezvoltare, fac parte din sistemul public de educatie timpurie si ofera servicii gratuite. In cadrul PRET, CRED au fost dotate in cursul anului scolar 2009-2010 cu echipamente audio-video si mobilier pentru desfasurarea activitatilor specifice.

Totodata, a fost format un corp de experti cu rol in pregatirea personalului CRED in livrarea serviciilor destinate copiilor, familiilor si comunitatii si un ghid de organizare, functionare si implementare a serviciilor CRED.

In Proiectul pentru Educatie Timpurie Incluziva - PETI, MECTS urmareste asigurarea echitatii in educatie, astfel incat copiii care apartin unor grupuri dezavantajate, vulnerabile sa aiba acces la o educatie timpurie de calitate.

Acceptarea diversitatii si incluziunea sociala sunt doua deziderate ale unei societati democratice. Toate documentele europene privind educatia timpurie promoveaza educatia de calitate centrata pe copil, dezvoltarea globala a acestuia (in toate domeniile de dezvoltare), respectarea drepturilor copilului, promovarea incluziunii sociale si respectarea diversitatii, asigurarea de servicii de calitate tuturor copiilor, indiferent de mediul de provenienta, sex, religie, etnie, statut socio-economic. Ca urmare, MECTS a decis, in anul 2010, in cadrul proiectului PETI sa achizitioneze jucarii - doua seturi de papusi: unul de papusi de diferite rase si unul de papusi cu diferite dizabilitati -, in valoare de 1.600.000 lei, ca materiale educationale destinate tuturor gradinitelor din tara pentru copiii cu varste cuprinse intre 3 si 6 - 7 ani.

S-a realizat curriculumul pentru educatia timpurie a copiilor cu varsta cuprinsa intre nastere si 3 ani și ghidul de aplicare a curriculum-ului, in perspectiva eforturilor deja existente de introducere in legislatia educatiei a serviciilor de educatie destinate copiilor mai mici de 3 ani. Alta activitate in cadrul Proiectului pentru Educatiei Timpurie Incluziva care a inceput in anul 2009 si s-a finalizat la inceputul anului 2010, vizeaza elaborarea unui instrument de evaluare a nivelului de dezvoltare a copilului la finalizarea gradinitei, care va insoti copilul la intrarea acestuia in clasa pregatitoare.

Dezvoltarea conceptului de educatie timpurie si crearea cadrului de implementare a programelor de educatie timpurie la nivel national, s-a realizat prin:

formarea a 25 de persoane-formatori pentru educatie timpurie incluziva și debutul formarilor pentru educatie timpurie incluziva in judete;

definitivarea termenilor de referinta necesari lansarii licitatiei pentru dotarea centrelor de resurse pentru parinti in 10 comunitati dezavantajate din mediul rural (aprilie 2010) si s-a lansat licitatia (iunie a.c.);

elaborarea si postarea pe site-ul MECTS, pentru dezbatere publica, a proiectelor de strategii: Strategie integrata in domeniul educatiei parentale; 2. Strategie nationala in domeniul educatiei timpurii; 3. Strategie nationala pentru Invatamantul privind Persoanele cu Cerinte Educationale Speciale. Cele trei strategii au fost definitivate in luna martie 2010.

elaborarea unui nou curriculum pentru educatia timpurie; noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copiilor si pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare;

dezvoltarea profesionala a tuturor resurselor umane din cadrul gradinitei (manageri, cadre didactice, asistente medicale, administratori si alte tipuri de personal de asistenta) si din cadrul echipei de implementare a proiectului. Ca urmare a acestei actiuni au fost formate pana in prezent 20.949 cadre didactice, 2.315 manageri, 10.802 personal nedidactic;

elaborarea OMECTS nr. 3850/17.05.2010 pentru aprobarea Standardelor privind materialele de predare-invatare in educatia timpurie si a Normativului de dotare minimala pentru serviciile de educatie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.

Descentralizarea si autonomia in sistemul preuniversitar

Descentralizarea in sine nu trebuie sa fie o finalitate, ci un mijloc de crestere a calitatii actului de invatamant, a calitatii modului in care sunt conduse scolile. Dupa o perioada de tergiversare, a fost conceput si implementat instrumentul fundamental al descentralizarii financiare a invatamantului preuniversitar - formula de calcul a finantarii per elev.

Aplicarea practica a formulei de finantare conduce la stabilirea costului standard per elev, care in anul scolar 2009-2010 s-a situat la 2.857 de lei in cazul scolilor din mediul urban si 3.494 de lei in cazul scolilor din mediul rural.

Cele mai importante acte normative elaborate privind introducerea finantarii per elev si reglementarea managementului la nivel de scoala au fost:

HG nr. 1618/2009 ce introduce finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, pe baza standardelor de cost pe elev/prescolar. Standardele de cost pe elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invatamant, filiera, profil, specializare/domeniu, in functie de numarul de elevi, de limba de predare, de alti indicatori specifici de invatamant si de mediul urban/rural si

OMECTS nr. 4714/23.08.2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 4925/2005 al ministrului educatiei si cercetarii privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar prin care se reglementeaza structura Consiliului de Administratie (CA) al unitatii de invatamant si posibilitatea de a participa la sedintele CA.

Dezvoltarea cadrului de implementare a procesului de descentralizare specific domeniului educational, s-a realizat prin:

Elaborarea actelor normative privind reglementarea mobilitatii personalului didactic in invatamantul preuniversitar in anii scolar 2009-2010 si 2010-2011;

Asigurarea finantarii pentru activitatile de perfectionare desfasurate la nivel local: elaborarea OMECTS 3601/14.04.2010 privind repartizarea bugetului destinat perfectionarii/formarii continue pe anul 2010;

Dezbateri publice la nivel local cu implicarea inspectoratelor scolare pentru continuarea procesului de descentralizare in domeniul educatiei, pe baza proiectului Legii Educatiei Nationale si Invatarea pe Tot Parcursul Vietii si in acord cu calendarul de activitati aprobate prin Memorandumul cu tema: Asumarea de catre Guvern a calendarului de activitati privind derularea procesului de descentralizare;

Calitate si excelenta in invatamantul superior

Obiectivul general al MECTS pentru invatamantul superior este cresterea numarului de studenti in universitati cat mai bune. In acest sens, pentru anul universitar 2010-2011 cifra de scolarizare pentru invatamantul superior public a fost stabilita de MECTS la 105.614, cifra fundamentata pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati. Se remarca o diferenta fata de anii anteriori: 105.600 (dintre care 62.600 studii universitare de licenta - anul I, 35.000 studii universitare de masterat, rezidentiat 4.500 si 3.500 de locuri la doctorat) pentru anul universitar 2009-2010, respectiv 102.931 in anul universitar 2008-2009. Cresterea numarului de studenti si implicit de absolventi ai invatamantului superior reprezinta un obiectiv asumat ca urmare a Strategiei Europa 2020.

Admiterea in ciclul de studii universitare de licenta, de masterat si de doctorat a fost regandita dupa incheierea perioadei de tranzitie la sistemul Bologna prin elaborarea criteriilor generale de organizare si desfasurare, ceea ce confera sistemului de invatamant superior romanesc o mai mare stabilitate si predictibilitate. In ceea ce priveste admiterea la facultate pentru anul 2010-2011, MECTS a creat toate premisele necesare pentru ca absolventii de liceu care au promovat Bacalaureatul sa se poate inscrie la studii superioare, modificand calendarul desfasurarii Bacalaureatului (in ceea ce priveste desfasurarea probelor de competente) si stabilind ca termen limita pentru concursul de admitere, inceperea anului universitar, respectiv 1 octombrie 2010. In virtutea autonomiei universitare, senatele universitatilor au fost singurele care au decis asupra calendarului inscrierii la propriile facultati.

Stabilitatea institutionala a sistemului de invatamant superior s-a realizat si prin modernizarea nomenclatorului domeniilor, structurii institutiilor de invatamant superior si a specializarilor/programelor de studii universitare de licenta dar si a programelor de studii universitare de masterat acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, organizate de acestea, pe baza avizului favorabil al ARACIS. In cadrul acestui proces mai larg de revizuire si elaborare a unor documente necesare universitatilor pentru implementarea procesului Bologna, un grup de lucru (20 secretari sefi din universitati) a elaborat "Suplimentul la diploma" si a revizuit modelul "Diplomei de master".

Calitatea invatamantului superior a preocupat in cel mai inalt grad conducerea MECTS. O parte dintre universitati, de stat sau private, au fost supuse demersurilor legale ale evaluarii externe (in cadrul unui proces care va continua), pornindu-se de la principiul ca universitatile trebuie sa fie de calitate si ca in toate cazurile trebuie aplicata legea.

Evaluarea de catre ARACIS a universitatilor acreditate (evaluari externe ale calitatii educatiei) sau autorizate provizoriu in vederea acreditarii, incepand cu anul 2009, a condus la urmatoarea situatie:

Totodata, un sistem de invatamant superior performant este unul care anticipeaza piata muncii la nivel global. Agentiilor de evaluare li s-a cerut sa foloseasca criterii de output (statisticile privind numarul de absolventi care se angajeaza in domeniul in care s-au pregatit, de exemplu) si nu criterii nerelevante, ca de exemplu numarul de granturi depuse. Din punct de vedere administrativ, MECTS a propus Guvernului comasarea secretariatului tehnic al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor cu Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Privat pentru eficientizarea actului administrativ si evitarea paralelismului institutional in domeniul formarii profesionale (fapt realizat prin hotarare de guvern).

Un mare pas inainte il reprezinta demararea realizarii, in conformitate cu Cadrul European al Calificarilor, a Cadrului si Registrului National al Calificarilor. S-a realizat descrierea calificarilor de nivel licenta din invatamantul superior (250 de calificari, pe baza rezultatelor invatarii, dintre care 51 de calificari au fost validate in 10 consortii avand in total 432 membri, reprezentand cadre didactice, angajatori si studenti).

A fost realizat (in proportie de 90% devenind functionala si aplicatia informatica) Registrul National al Calificarilor din Invatamantul Superior (RNCIS). Prin aceasta baza de date nationala ce cuprinde descrierea tuturor calificarilor acordate de institutiile de invatamant superior din Romania se identifica, se inregistreaza si se asigura consultarea permanenta si actualizarea periodica a calificarilor din invatamantul superior. Pentru asigurarea unei bune utilizari a instrumentelor CNCIS au fost instruiti 126 de experti pe termen scurt si 361 de reprezentanti din mediul universitar si reprezentanti ai mediului economic si social.

Asigurarea calitatii nu poate fi realizata fara implicarea studentilor, valorificarea potentialului creativ al corpului profesoral de exceptie din Romania si promovarea excelentei. Conducerea MECTS are in vedere stimularea tinerilor, promovand in cadrul intalnirilor cu reprezentantii studentilor logica antreprenoriatului si nu a asistanatului. Preocuparile pentru tabere, pentru drepturi in general trebuie completate cu interesul pentru optimizarea procesului de invatamant si implicare sociala.

MECTS a adoptat cu reprezentantii studentilor din Romania o pozitie comuna privind lupta impotriva coruptiei din universitati si lupta impotriva mitei pentru locurile la camin. Nu se va mai permite "spaga de pe net', studentii ajungand sa cumpere aproape orice. Una dintre solutiile pentru eliminarea imposturii academice, asumata de MECTS, este reprezentarea studentilor in structurile de conducere din universitati in proportie de 25 %. Ca urmare, studentii trebuie sa faca parte cu drepturi depline din comunitatile academice, noul statut conferindu-le si obligatii.

Referitor la transparenta decizionala referitoare la acordarea titlurilor stiintifice si didactice, pentru a raspunde sesizarilor si propunerilor societatii civile, MECTS a desemnat o noua comisie de atestare a titlurilor si diplomelor universitare care, prin comisiile de specialitate, va stabili baze de date internationale reprezentative pentru fiecare domeniu specific, in baza criteriilor generale de aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlului de profesor universitar si de conferentiar universitar.

Prin infiintarea Agentiei de Credite si Burse de Studii , se urmareste o mai buna gestionare a fondurilor de burse si initierea mecanismelor de creditare pentru studenti. Acordurile din martie 2010 dintre MECTS si reprezentantii celor mai importante asociatii studentesti din Romania au facut referire si la revigorarea activitatii agentiei. Au fost organizate concursurile nationale pentru acordarea burselor de studii in strainatate (studii de licenta, masterat, doctorat, postdoctorale, postuniversitare, cercetare), urmarindu-se stimularea excelentei in invatamantul superior de stat si privat. In cursul anului universitar 2009-2010 s-au desfasurat concursurile pentru acordarea burselor in strainatate aferente anului universitar 2010/2011. In urma acestora, vor beneficia de burse un numar de 138 de persoane, vor continua studiile un numar de 25 de bursieri din promotiile anterioare, cuantumul total al acestor burse fiind de 2.445.716 lei, din care se acopera atat burse in valuta, cat si transportul international. Nu numai studentii au fost sustinuti cu burse, ci si cadrele didactice titulare in invatamantul preuniversitar si universitar de stat. Incurajand accesul egal la educatie, Agentia a promovat participarea candidatilor indiferent de provenienta sociala, etnie sau religie.

Una dintre prioritatile anului 2009/2010 a constituit-o crearea unui cadru legislativ necesar desfasurarii activitatii de creditare a studentilor. In acest sens, s-au purtat discutii cu reprezentantii Bancii Mondiale iar angajatii ACBS au beneficiat de formare din partea acestora. Au avut loc negocieri in acest sens cu partenerii sociali (asociatii reprezentative ale studentilor si Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti). S-a constituit un grup de lucru care a purtat negocieri cu reprezentanti ai bancilor din Romania, cu reprezentanti ai MECTS si ai Ministerului Finanțelor Publice. Acestea s-au concretizat intr-un proiect de Norme Metodologice privind constituirea fondului de creditare, cuantumul si conditiile de acordare si rambursare a creditelor.

Educatie continua. Specializari noi. Calificari

In cadrul Proiectului pentru Invatamantul Rural (Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externa) componenta Oportunitati de dezvoltare a carierei cadrelor didactice din mediul rural care a avut ca scop sprijinirea cadrelor didactice din invatamantul primar si secundar din mediul rural in vederea imbunatatirii calificarilor acestora, au finalizat cursurile sistemului de invatamant deschis un numar de 266 de studenti, dupa cum urmeaza: la Universitatea din Bucuresti, 47 de studenti la specializarile Biologie si Geografie; la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, 122 de studenti la specializarile Biologie, Geografie si Litere; la Universitatea Babes - Bolyai din Cluj Napoca, 74 de studenti la specializarile Biologie, Engleza, Geografie si Istorie; la Universitatea Politehnica din Timisoara, 14 studenti la specializarea Educatie Tehnologica; la Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti, 9 studenti la specializarea Tehnologia Informatiei.

Activitatile desfasurate sub auspiciile Consiliului Europei vizeaza domenii cum ar fi: democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, tehnologiile de informare si comunicare, educatia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul, sanatatea etc. Programul de formare continua a profesorilor ofera posibilitatea personalului didactic (profesori, directori, inspectori, consilieri, formatori) sa participe la stagii nationale de formare continua de scurta durata (3 - 5 zile organizate de tarile membre) precum si la seminarii europene organizate de Consiliul Europei la Donaueschingen.

S-a elaborat proiectul Strategiei nationale de invatare permanenta, prin realizarea careia se valorifica schimbul si transferul de bune practici in parteneriat cu institutii de profil din Franta si Germania.

MECTS implementeaza programul Uniunii Europene - Lifelong Learning ca un instrument de stimulare a participarii persoanelor de orice varsta la educatia permanenta, prin oferirea de granturi pentru mobilitate transnationala cu scop de invatare, in cadrul programelor sectoriale Comenius, Erasmus, Grundtvig, Leonardo da Vinci. Numai in perioada ianuarie-iunie 2010, au fost selectati sa participe la mobilitati transnationale in tari ale UE sau Turcia:

890 cadre didactice din invatamantul preuniversitar (din 2000 de candidaturi) - burse Comenius si 45 de factori de decizie din invatamantul preuniversitar sau domeniul VET (din 175 candidaturi) - Vizite de studiu;

148 cadre didactice din invatamantul profesional si tehnic (din 800 candidati); 208 persoane aflate pe piata fortei de munca (angajati sau someri) din 450 candidati si 975 elevi din domeniul invatamantului profesional si tehnic (din 1800 candidati) - participanti in Programul Leonardo da Vinci;

56 de formatori in domeniul educatiei adultilor-din 120 candidati - Programul Grundtvig;

4000 studenti (din 8200 candidati) si 1000 cadre didactice din invatamantul superior (din 1500 candidati) - Programul Erasmus.

In perioada ianuarie-iunie 2010 au efectuat mobilitatile cu scop de invatare: 386 cadre didactice (Comenius); 683 elevi, muncitori, profesori (Leonardo da Vinci); 25 formatori pentru educatia adultilor (Grundtvig); 2235 studenti, 456 cadre didactice din invatamantului superior (Erasmus); 85 factori de decizie.

Dimensiunea europeana a educatiei

Relatii internationale

In domeniile politicii externe, al afacerilor europene si al relatiilor cu romanii de pretutindeni, MECTS a promovat masuri si actiuni dupa cum urmeaza:

a)      Promovarea relatiilor cu comunitatile romanesti de pretutindeni

In anul scolar 2008-2009, in baza legislatiei privind scolarizarea cetatenilor de origine etnica romana din Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina si Ungaria, precum si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate in invatamantul de stat din Romania, au fost admisi la studii in invatamantul preuniversitar, in calitate de bursieri ai statului roman, un numar de 509 tineri, etnici romani, dintre care: 506 din Republica Moldova, 2 din Ucraina si 1 din Serbia. Statul roman a asigurat pentru etnicii romani subventionarea studiilor in invatamantul universitar de stat, precum si un numar de burse de studii, dupa cum urmeaza: studii de licenta: 1.583, din care: 1.299 cu bursa; studii de master: 332, din care: 203 cu bursa; studii de specializare(rezidentiat): 42 cu bursa; studii de doctorat: 49, din care 42 cu bursa. Totalul locurilor subventionate cu/fara bursa, pentru anul scolar/academic 2008-2009 a fost de 2.006.

Pentru anul scolar/universitar 2009 - 2010 au fost alocate pentru etnicii romani burse, astfel: invatamant preuniversitar - 1.250 locuri din care 950 cu bursa si 300 fara taxe fara bursa; studii de licenta - 1.536 din care 1250 cu bursa si 286 fara taxe fara bursa, studii de masterat si rezidentiat - 480 din care 250 cu bursa si 230 fara taxe fara bursa, studii de doctorat 60 din care 40 cu bursa si 20 fara taxe fara bursa.

In baza legislatiei specifice adoptate in 2010, MECTS a alocat locuri cu bursa si scutire de taxe scolare cetatenilor de origine etnica romana din Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina si Ungaria: invatamant preuniversitar - 1.800 locuri, din care 1.030 cu bursa, 770 fara bursa; studii universitare de licenta - 3.520, din care 1.900 cu bursa si 1.620 fara bursa; studii universitare de masterat - 793, din care 363 cu bursa, 430 fara bursa; studii universitare de rezidentiat - 142 cu bursa; studii universitare de doctorat - 95, din care 75 cu bursa, 20 fara bursa.

Totodata, prin H.G. nr. 731/2010 s-au acordat locuri tinerilor de origine romana din Republica Moldova in invatamantul preuniversitar si universitar in cadrul extensiunilor Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi si Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati, dupa cum urmeaza: studii universitare de licenta - 550 de locuri si studii universitare de masterat - 200 de locuri.

b)      Scolarizarea cetatenilor straini in Romania

Pentru anul academic 2009 - 2010 au fost procesate si eliberate, pentru cetateni straini din state-terte, un numar de 1679 scrisori de acceptare la studii, dintre care: 505 din Tunisia, 217 pentru cetateni din Maroc, 172 pentru cetateni din Israel, 145 pentru cetateni din Turcia.

MECTS a continuat in 2009/2010 eforturile de promovare a limbii culturii si civilizatiei romanesti prin:

implementarea Proiectului privind predarea cursului de Limba, cultura si civilizatie romaneasca (LCCR) in unitati de invatamant din state membre ale Uniunii Europene, prin introducerea in oferta educationala a noi unitati de invatamant din state membre ale Uniunii Europene, in format de doua ore pe saptamana;

extinderea actualei retele de lectorate in universitati din state membre ale UE, precum si din alte state prin infiintarea de noi lectorate, dupa cum urmeaza: Belgia, Universitatea Libera din Bruxelles, Canada (Universitatea York din Toronto), Italia (Universitatea din Calabria), Macedonia transformarea lectoratului in catedra prin trimiterea, incepand cu anul academic 2010 - 2011 a doi lectori de limba romana,

negocierea si semnarea unor documente bilaterale de cooperare in domeniul educatiei, dintre care 3 documente interministeriale (Croatia, Marea Britanie si Republica Moldova) si 7 guvernamentale (Israel, Bulgaria, Mongolia, Iordania, Luxemburg, Vietnam, precum si a Protocolul de amendare a Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si titlurilor stiintifice),

asigurarea reprezentarii si sustinerii pozitiei Romaniei in cadrul Consiliului pentru Educatie si a Comitetului pentru Educatie, precum si in cadrul grupurilor de lucru ale Comisiei Europene;

reinnoirea pozitiei de presedinte detinute de Romania in cadrul conducerii Task Force Dezvoltarea Capitalului Uman (TF BHC) al Consiliului de Cooperare Regionala (RCC) pentru inca un mandat de doi ani (iunie 2010- iunie 2012);

continuarea participarii la activitatile organizate in cadrul ERI SEE (The Education Reform Initiative of South Eastern Europe);

semnarea Acordului CEEPUS III, care asigura continuarea schimburilor academice in cadrul acestei inițiative de cooperare regional;

preluarea de catre Romania, incepand cu data de 1 iulie 2010 pentru o perioada de doi ani, a coordonarii Secretariatului Procesului Bologna, urmand sa asigure buna desfasurare a programului de lucru a Procesului Bologna pana la 1 iulie 2012 si sa organizeze urmatoarea conferinta a ministrilor pentru invațamant superior, care va avea loc la Bucuresti in 26-27 aprilie 2012, precum si cel de al treilea Bologna Policy Forum. Evenimentul a fost marcat printr-o ceremonie oficiala derulata la București in data de 5 iulie a.c., cu acest prilej fiind lansat si site-ul oficial al Procesului Bologna, care poate fi accesat la adresa https://www.ehea.info/

Eficientizare si rationalizare institutionala

Pentru atingerea unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, in acord cu angajamentele Romaniei asumate in fata Comisiei Europene, Fondului Monetar International, Bancii Mondiale, au fost necesare masuri de restructurare referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, in sensul diminuarii cheltuielilor curente de administrare, de conducere spre o economie mai puternica si mai flexibila.

Rationalizarea cheltuielilor bugetare s-a realizat avand in vedere situatia economica actuala din Romania si tinand cont de prioritatile de reforma ale Guvernului privind administratia publica astfel incat sa se puna accent pe eficientizarea activitatii administrative. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a aplicat masuri de reorganizare a institutiilor din subordine pentru sporirea eficientei, cresterea oportunitatilor si pentru incadrarea in sarcinile financiare stabilite.

Astfel, masuri privind prioritizarea cheltuielilor in sectorul public, reducerea cheltuielilor de mica prioritate si directionarea resurselor catre programe importante pentru dezvoltare, rationalizarea unitatilor si agentiilor din subordine, introducerea planificarii strategice la nivelul ministerului sunt actiuni care au devenit componente strategice.

In baza Hotararii de Guvern nr. 81/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 86 din 9 februarie 2010, prin care se reglementeaza organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, modificata prin H. G. nr. 859/2010, s-a trecut la reducerea numarului secretarilor de stat din aparatul propriu, reducerea de posturi din structura proprie si din cea a institutiilor din subordine/coordonare, finantate integral de la bugetul de stat sau din venituri propriisi subventii acordate de la bugetul de stat.

Astfel, prin aplicarea H.G. nr. 859/2010, s-a estimat o scadere a cheltuielilor anuale in medie cu 57 milioane lei fata de cheltuielile anterioare, ca medie pe 5 ani. Masurile de punere in aplicare a prezentei hotarari au vizat:

Reducerea a 43 posturi din aparatul ministerial cu un salariu mediu de 2.500 lei (fara contributii la bugetul de stat);

Reducerea a 712 posturi cu un salariu mediu de 1.211 lei (fara contributii la bugetul de stat) din unitatile subordonate MECTS - posturi finantate din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat;

Reducerea a 2.150 posturi cu un salariu mediu de 2.150 lei (fara contributii la bugetul de stat) - posturi finantate integral de la bugetul de stat.

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta nr. 74/30 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 448 din 1 iulie 2010 privind modificarea unor acte normative din domeniul educatiei si cercetarii, s-au aplicat urmatoarele masuri de eficientizare a aparatului MECTS:

A fost comasat secretariatul tehnic al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) cu Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Privat, pentru eficientizarea actului administrativ si evitarea paralelismului institutional; numarul total de posturi aprobat in urma acestei comasari este 70, salarizarea realizandu-se in conformitate cu dispozitiile legale pentru institutiile publice centrale;

S-a infiintat Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, ca urmare a comasarii prin fuziune dintre Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare, Centrul National de Management Programe si Agentia Manageriala de Cercetare Stiintifica, Inovare si Transfer Tehnologic - Politehnica (AMCSIT - Politehnica), cu un numar total de 120 de posturi, finantate din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat;

Modificarile ce decurg din prevederile OUG nr. 74/2010 au fost introduse in structura bugetului de stat si in volumul si structura bugetului Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si bugetului Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

Urgenta adoptarii acestor masuri este determinata de necesitatea eficientizarii activitatii institutiilor aflate in subordinea/ coordonarea MECTS precum si a capacitatii administrative a ministerului, precum si de necesitatea rationalizarii cheltuielilor bugetare, in contextul crizei economico-financiare. Neaplicarea masurilor cu impact asupra finantarii sistemului de invatamant, ar putea avea efecte negative asupra bugetului educatiei si asupra capacitatii sistemului de a-si spori eficienta.

Stabilizarea si eficientizarea actului managerial si cresterea ponderii, in anul scolar 2010-2011, a personalului didactic din inspectoratele scolare la 60,03% din intregul personal.

Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare (AARNIEC) este prima institutie din Romania care opereaza un serviciu CSIRT (Computer Security Incident Response Team), acreditat si conectat cu toate retelele pentru educatie si cercetare din Europa. Implementarea acestui serviciu a fost posibila doar datorita caracterului academic al retelei, costurile implicate fiind speciale pentru domeniul academic si de cercetare.

AARNIEC opereaza de la 1 iulie 2010 serviciul de certificare acreditat si va emite certificate gratuite pentru toti utilizatorii retelei RoEduNet. Acest serviciu este disponibil numai pentru retele academice si de cercetare si poate fi folosit pentru orice tip de tranzactie cu exceptia tranzactiilor financiare. De asemenea, opereaza sistemul national de autentificare si partajare a retelelor wireless EduROAM in proiectul european de asigurare a mobilitatii membrilor comunitatii academice si de cercetare (practic se asigura accesul in orice retea pentru educatie si cercetare din Europa pentru orice persoana din mediul academic din Romania).

Incepand cu 15 septembrie a fost modernizata reteaua de videoconferinta si de acces a inspectoratelor scolare judetene prin instalarea unor echipamente de comutare cu viteze de calitate superioara de pana la 1 Gbps si instalarea terminalelor de videoconferinta in format HD care asigura sistemul de comunicare cu MECTS.

Sunt in curs de finalizare: modernizarea retelei optice RoEduNet2 pentru a suporta capacitati de 100 Gbps, astfel AARNIEC fiind prima retea din Europa care va implementa pe tronsonul Bucuresti-Iasi o capacitate de 100 Gbps; achizitionarea de echipamente de comutare pentru transportul datelor la viteze de 100 Gbps pe legatura Bucuresti - Iasi care in 2011 vor fi folosite si pe tronsonul Bucuresti - Cluj si Iasi - Cluj. AARNIEC va deveni cache pentru Google si YouTube ceea ce inseamna ca traficul pe legatura internationala va fi redus cu aproximativ 500 Mbps deoarece se va accesa continutul direct din Romania. AARNIEC va putea furniza, de asemenea, si altor institutii publice conectate la alte retele, acces la continut, reducand foarte mult traficul extern platit de catre acestea.

TEMA 2

La nivelul legislatiei actuale, programele educationale institutionalizate prin scoli, gradinite, facultati sunt stabilite principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania, care sunt:

a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza fara

discriminare;

b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la

standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale;

c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare

personala si social-economice;

d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate

educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre

actorii implicati direct in proces;

f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant

raspund public de performantele lor;

g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani si a

dialogului intercultural

h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si valorilor

culturale ale poporului roman

i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand

minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;

j) principiul asigurarii egalitatii de sanse;

k) principiul autonomiei universitare;

l) principiul libertatii academice;

m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si

a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;

n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, dogme

religioase si doctrine politice;

o) principiul incluziunii sociale;

p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia;

q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor;

r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate prin practicarea miscarii fizice si

a activitatilor sportive;

s) principiul organizarii invatamantului confesional in consens cu perspectivele

ecumenice si irenice internationale si in conformitate cu prevederile legii.

Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca

finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare pentru:

a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata,

conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii;

b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate;

c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei

economii durabile;

d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe

cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural;

e) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului,

al demnitatii si al tolerantei;

f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice si

a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural.

In Romania invatamantul este serviciu de utilitate publica si se

desfasoara, in conditiile legii, in limba romana, in limbile minoritatilor nationale si in

limbi de circulatie internationala. In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil. Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani. In acest sens, planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. Autoritatile administratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita insusirea limbii romane.

In sistemul national de invatamant, documentele scolare si universitare oficiale,

nominalizate prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se

intocmesc numai in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare. Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii.

De asemeena, guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc

romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate și poate sustine atat lectorate in universitati din strainatate, cat si cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca.

In privinta programelor dedicate persanelor cu nevoi speciale, este o evidenta in realitatea romaneasca acutala ca statul sustine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu aceste probleme, precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale.

De asemenea, statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile legii. In acelasi timp, statul acorda premii, burse, locuri in tabere si altele asemenea elevilor si

studentilor cu performante scolare si universitare, precum si rezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive.

Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studiu pot primi si burse

pentru performante scolare si universitare, din partea statului si a altor factori interesati, care sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor. Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale, invatamantul special si special integrat fiind parte componenta a sistemului national de invatamant preuniversitar. Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata, adaptata si de asistenta educationala, sociala si medicala complexa, destinata persoanelor cu cerinte educationale speciale. In vederea respectarii drepturilor constitutionale la educatei, elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si masa gratuite in internatele scolare.

Pe noile dimensiuni ale educatiei europene, invatarea pe tot parcursul vietii trebuie sa fie un drept garantat de lege. Aceasta include totalitatea activitatilor de invatare

realizate de fiecare persoana, incepand cu educatia timpurie, in scopul dobandirii de cunostinte,formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de aptitudini semnificative din perspectiva personala, civica, sociala si/sau ocupationala.

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului proiecteaza,

fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea asociatiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritatilor Nationale, sindicatelor reprezentative din invatamant, asociatiilor reprezentative ale elevilor, asociatiilor reprezentative ale studentilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/ federatii ale furnizorilor de servicii sociale. Avand in vedere ca, in ultimii ani, s-a dezvoltat in Romania, o formula extensiva de institutii de invatamant particular, ca alternativa la celalalt, statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat prin masuri specifice, cuprinse in hotarari ale Guvernului si in ordine ale ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in asa fel incat toate sa constituie sistemul national de invitamant.

In privinta invatamantului religios, cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic specific, in cadrul invatamantului public in universitatile de stat existente, ca facultati cu dubla subordonare, destinat pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii invatamantului liceal, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial. Infiintarea, organizarea si functionarea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii.

Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesional prin

infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invatamant privat, conform

prevederilor actualelor legi.

Sistemul national de invatamant preuniversitar este propus spre restructurare, prin legea care, momentan, se afla in etapa angajarii raspunderii; in viziunea aceasta, invitimantul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatia timpurie (0 - 6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0 - 3 ani) si

invatamantul prescolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;

b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;

c) invatamantul secundar, care cuprinde:

- invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

- invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII,

cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;

d) invatamantul tertiar non-universitar, care cuprinde invatamantul postliceal.

Invatamantul preuniversitar se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite

de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul

National al Calificarilor. Invatamantul general obligatoriu este propus a fi format din invatamantul primar si cel secundar inferior iar invatamantul profesional va cuprinde clasele a X-a si a XI-a din invatamantul liceal, filiera tehnologica si, dupa caz, vocationala, urmate de un stagiu de pregatire practica. Invatamantul tehnic include clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantul liceal, filiera tehnologica.

(4) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesional,

invatamant tehnic si invatamant postliceal.

Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant

de zi, seral, cu frecventa redusa si, pentru copiii cu cerinte educationale speciale, nedeplasabili, invașamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta medicala.

Invatamantul obligatoriu este, si dupa legea in vigoare, si dupa legea propusa spre angajarea raspunderii, invatamant de zi. In mod exceptional, pentru

persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei, invatamantul obligatoriu se poate organiza si in alte forme de invatamant, in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Un aspect nou al polticilor actuale este educatia anteprescolara, care se organizeaza in crese si, dupa caz, in gradinite si in centre de zi. Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara, continutul educativ, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei anteprescolare se face de catre autoritatile administratiei publice locale, impreuna cu inspectoratele scolare, cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare. Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie

anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului, finantarea din resurse publice poatindu-se acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acreditati, publici sau privati. Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizeaza in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii. Statul va sprijini educatia timpurie, ca parte componenta a invatarii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane de cresa. Acestea vor fi acordate in scop educational, din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Invatamantul postliceal se organizeaza numai pentru calificari profesionale inscrise in Registrul national al calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii,

Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. Avcesta face parte din invatamantul profesional si tehnic si este partial subventionat de stat. De asemenea, trebuie precizat ca toate scolile de maistri sunt considerate scoli postliceale. Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesionala. Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat, organizat in conformitate cu prevederile legii, se finanteaza prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale bugetelor locale. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru invatamantul postliceal, in parteneriat public-privat. Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unei metodologii

elaborate de unitatea de invatamant, prin consultarea factorilor interesati. Reglementarile spun ca au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in baza deciziilor Senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta.

Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant, cat si in centre de excelenta. Centrele de excelenta sunt infiintate prin

ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Coordonarea actiunilor amintite este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata, infiintat prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei,Cercetarii, Tineretului si Sportului. Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru

sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigura de unitatile de

invatamant si de inspectoratele scolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza, indiferent de varsta, de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii, de grupare pe abilitati, de imbogatire a

curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de invatare.

Programul "Scoala dupa scoala"este un element de noutate, cuprins in noul act normativ, necesar pentru instructia, educatia si supravegherea elevilor ai caror parinti nu se pot ocupa de ei, in ritmurile pe care le presupun noile programe, cerinte si obiective. Astfel, unitatile de invatamant, prin decizia consiliului de administratie, pot

sa-si extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs, prin acest gen de programe, numite "Scoala dupa scoala", termen obtinut prin traducerea sintagmei after school, functionala de mult timp in state semnatare ale tartatului de la Lisabona si cele care au aderat la procesul Bologna. In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parinti, prin programul "Scoala dupa scoala", se ofera activitati educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii, precum si activitati de invatare remediala. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale cu competente in domeniu. Programele "Scoala dupa scoala" se vor organiza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si elevii din

grupurile dezavantajate, potrivit legii.

Alternativele educationale

In sistemul de invatamant preuniversitar, pot fi initiate si organizate

alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale, se face

potrivit legii. Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie

organizatorica si functionala, in conformitate cu specificul alternativei. La toate formele de invatamant alternativ in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman.

Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educationale au

dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele școlare si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizatiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national.

Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiului nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei in vigoare. Criteriile, standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le

indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant de stat. Unitatile private de invatamant sunt unitati libere, deschise, autonome atat din punct de vedere organizatoric, cat si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie. Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform legislatiei in vigoare. Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernului. Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional, in conditiile legii, respectand in intregime drepturile acestuia. Patrimoniul unitatilor de invatamant particular si confesional preuniversitar este proprietatea privata a fondatorilor. Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenta. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfasoara activitatea

TEMA 3

PROGRAMELE CU FINANTARE EUROPEANA

SOCRATES

Europa Unita a viitorului pretinde o calitate preeminenta a resurselor umane care joaca rolul esential in asigurarea succesului in contextul modernizarii economiei si cresterii concurentei internationale. Mai mult ca orice alta etapa istorica, educatia si formarea profesionala reprezinta suportul crucial pentru dezvoltare si competivitate. De altfel, autoimpunerea societatii informatizate si a conceptului de educatie pe tot parcursul vietii, educatia continua, au reliefat necesitattea unei adaptari rapide a calificarilor, competentelor si managementului educational.

Pentru a raspunde acestor provocari, Comisia Europeana, in baza Tratatului de la Maastrich asupra Uniunii Europene, a emis o serie de initiative in favoarea cooperarii europene in educatie, formare profesionala si tineret. Astfel s-au nascut programele comunitare SOCRATES- pentru educatie, LEONARDO da VINCI -pentru formare profesionala si TINERI PENTRU EUROPA.

"integrare europeana", "Cooperare europeana" si "Dimensiune europeana" constituie pentru Romania obiectivele fundamentale ale dezvoltarii economic, sociale si culturale. Aceste concepte au la baza un deziderat comun, acela de crestere a calitatii in toate domeniile. Ca tara care doreste sa adere la Uniunea Europeana, Romania s-a angajat in derularea programelor lansate de forurile europene.

PROGRAMUL SOCRATES a fost lansat in 1995, pe baza unei Decizii comune a Parlamentului si a Consiliului European, avand drept tel promovarea dimensiunii europene si ameliorarea calitatii in educatie, prin incurajarea cooperarii intre institutii active in educatie din tarile participante.

Beneficiarii acestui program pot fi oameni de toate varstele de pe intregul continent, care au astfel ocazia sa invete in orice etapa a vietii.

PROGRAMUL SOCRATES are ca baza legala Art. 149 si Art.150 din TRATATUL UNIUNII EUROPENE, articole care prevad contributia Comunitatii Europene la "dezvoltarea unei educatii de calitate" prin intermediul unor variate actiuni ce vor fi realizate in cooperarea cu Statele Membre. Tratatul prevede un angajament de a promova educatia permanenta pentru toti cetatenii Uniunii Europene.

In 1995, Romania a fost acceptata de Uniunea Europeana cu statut de tara asociata. In baza protocolului Aditional de Asociere, Romania a devenit asociata la programele comunitare SOCRATES,LEONARDO da VINCI si TINERI PENTRU EUROPA. Guvernul Romaniei a decis ca autoritatea nationala sub care va derula Programul SOCRATES sa fie Ministerul Educatiei. Anul 1996 a fost anul masurilor pregatitoare, iar din anul 1997 Romania participa efectiv la program, cu proiecte finantate.

Prima faza a Programului, s-a desfasurat in perioada 1995-1999 si a oferit scolilor posibilitatea de a participa la activitati si parteneriate europene care au favorizat importante schimburi de informatii si de promovare a experientelor si de buna practica.

Faza a doua a Programului, se desfasoara in perioada 200-2006 si se bazeaza pe aspectele care s-au bucurat de succes in prima faza a programului, pe imbunatatrea altor actiuni existente in SOCRATES I , precum si pe introducerea mai multor noutati in ceea ce priveste fiecare componenta in parte.

Aceata faza a Programului SOCRATES al Uniunii Europene an domeniul educatiei a inceput in ianuarie 2000 si se va incheia la 31 decembrie 2006.

Decizia nr.253/200/EC adoptata de Parlamentul European si Consiliul European din 24.01.2000 privind a doua faza a programului comunitar de actiune in educatie, SOCRATES II.

Obiectivele programului

Pentru a contribui la dezvoltarea unei educatii de calitate si pentru a incuraja formarea continua, in conformitate cu responsabilitatile tuturor statelor membre, obiectivele programului Socrates sunt :

a)      intarirea dimensiunii europene in educatie la toate nivelurile si facilitatea accesului transnational largit la resursele educative in Europa, simultan cu promovarea oportunitatilor egale in toate sectoarele educatiei.

b)     Promovarea ameliorari cantitative si calitative a cunoasterii limbilor tarilor Uniunii Europene, in special a limbilor mai putin vorbite si predate , in vederea asigurarii unei intelegeri si solidaritati sporite intre popoarele Uniunii Europene, si ci scopul promovarii dimensiunii interculturale a educatiei

c)      Promovarea cooperarii si mobilitatii in domeniul educatiei, in particular prin :

-stimularea mobilitatilor intre institutiile de invatamant

-incurajarea invatamantului deschis si la distanta

-favorizarea unei mai bune recunoasteri a diplomelor si a perioadelor de studiu

-dezvoltarea schimburilor de informatii si inlaturarea tuturor obstacolelor in acest domeniu

d) incurajarea inovarii in elaborarea materialelor pedagogice si didactice, incluzand, daca este cazul, utilizarea noilor tehnologii, si explorarea aspectelor de interes comun an politici educationale.

Aceste obiective generale strategice, la care au derat cele 30 de tari participante la Programul SOCRATES II sut sustinute prin acorduri semnate de catre Ministerul Educatiei si Agentiile Nationale SOCRATES,

Consiliul European intrunit la Lisabona in martie 2000 a plasat dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere in topul agendei de politica publica a Uniunii Europene. Astfel, SOCRATES II, fiind programul comunitar in domeniul educatiei, este chemat sa contribuie din plin la atingerea acestui obiectiv politic.

In primul rand, programul reprezinta un factor important in implementarea initiativei Comisiei Europene denumite "eLearning", al carui scop este de a raspunde an mod concret provocarilor lansate de societatea bazata pe cunoastere si informatie prin :

un efort in vederea echiparii institutiilor de educatie cu infrastructura necesara mediului de invatare electronic

masuri pentru a oferi profesorilor si managerilor din educatie formarea necesara

dezvoltarea continuturilor si serviciilor corespunzatoare

O a doua inisiativa a Comisiei Europene este "Memorandum-ul pentru cetatenie activa si invatare pe tot parcursul vietii", adoptat in noiembrie 2000. El lanseaza o larga dezbatere asupra educatiei continue, axata pe cateva mesaje-cheie :

-noi abilitati de baza pentru toti

-mai multe investitii in resurse umane

-inovare in predare/invatare

-revalorizarea educatiei

-recunoasterea abilitatilor si copetentelor obtinute prin educatia nonformala si informala

Incepand cu septembrie 2000 conform Deciziei nr. 3/2000 a Consiliului de Asociere Romania -Uniunea Europeana, s-a hotarat participarea Romaniei in aceasta a doua faza a programului SOCRATES care a inceput in Romania prin lansarea oficiala la Bucuresti, in ziua de 11 iunie 2000 in prezenta reprezentantilor Directiei Generale Educatie si Cultura a Comisiei Europene.

Obiectivele majore concrete ale programului SOCRATES II :

a)      promovarea unei "Europe a Cunoasterii " printr-o ampla cooperare europeana in domeniul educatiei si formarii, bazata pe forme de educatie formala si informala, desfasurata pe durata vietii.

b)     Asigurarea egalitatii sanselor in educatie si formare

c)      Dezvoltarea noilor tehnologii de predare si invatare, bazata pe extinderea metodelor moderne informatice si de comunicare. Acest obiectiv este detaliat conceptual si metodologic prin programul de "eLearning", cu subtitlul "Educatia de maine"(Designing Tomorrow s Education)

d)     Promovarea cunoasterii limbilor europene si a dimensiunii interculturale in educatie .

Participarea la program este concretizata in cazul fiecarei tari prin Planuri anuale de activitati, in care sunt inscrise actiunile concrete ce urmeaza a fi derulate.

Structura programului SOCRATES este foarte complexa, organizata pe opt actiuni , care acopera, ca arie de interes, intreg domeniul educational , in toate formele sale:

-COMENIUS -invatamant preuniversitar

-ERASMUS -invatamant universitar

-GRUNDTVIG -educatia adultilor

-LINGUA -predarea si invatarea limbilor comunitare

-MINERVA -invatamant deschis si la distanta

-OBSERVARE SI INOVARE

-ARION - adresat pregatirii specialistilor in domeniul educatiei

-EURZDICE-diseminarea informatiei asupra sistemelor si politicilor educasionale

-ACTIUNI COMUNE

-MASURI ACOMPANIATOARE

Din punct de vedere metodologic, activitatile desfasurate in cadrul Programului SOCRATES II se deosebesc comparativ cu SOCRATES I , prin cresterea numarului de activitati fata de cele centralizate . Urmare directa a descentralizata unui numar mare de actiuni SOCRATES este cresterea substantiala a numarului de proiecte gestionate de Agentiile Nationale si a capacitatii de absorbtie a fondurilor alocate.

Activitatile de monitorizare si control financiar desfasurate la nivel national au crescut foarte mult, comparative cu SOCRATES I.

A crescut de asemenea numarul activitatilor de informare si consultanta desfasurate de Agentia Nationala SOCRATES pentru aplicatiile de proiecte care au vizat cresterea cantitativa si calitativa a participarii persoanelor si institutiilor in proiecte, inclusive o distributie geografica echilibrata pe teritooriul tarii a participarii in proiecte.

Prioritatile politice ale anului 2003, adoptate de Comisia Europeana :

-economie bazata pe principiile sustenabilitatii si solidaritatii mutuale

-stabilirea si securitatea

-pregatirea pentru exindere

Se regasesc in activitati derulate in cadrul programului SOCRATES II .

Extinderea este puternic sustinuta de program, dat fiind faptul ca tarile candidate participa la el inca din 1996.

In ceea ce priveste implementarea Programului SOCRATES in Romania, obiectivul central al acestuia il constituie realizarea de proiecte de cooperare care contibuie la succesul reformei in educatie, reforma ale carei principale orientari sunt :

-reforma de sistem

-reforma structurala

-reforma mentalitatii

Reforma de sistem are ca obiective generale prelungirea invatamantului obligatoriu , precum si integrarea invatamantului special in fluxul educational normal.

In aceste privinte poate contribui la atingerea acestor scopuri pein actiunile sale de incurajare a cooperarii si schimbului de informatii in ceea ce priveste sistemele si politicile educationale europene. In decizia de infiintare a Programului este stipulate ca obiectiv si imbunatatirea educatiei copiilor cu nevoi speciale si integrarea acestora in fluxul educasional normal . Sprijinul pentru proiectele care dezvolta tehnici de predare diferentiate, pentru utilizarea pedagogica a TIC, precum si penru dezvoltarea de module alternative de educatie permanenta constituie o politica comunitara ce vine in intampinarea unei necesitati nationale de reforma.

In ceea ce priveste reforma structurala si a mentalitatilor, obiectivele principale sunt acelea ale:

-reformei curriculare si compatibilizarea cu sistemele europene

-reformei evaluarii si examinarii

-descentralizarii, managementului scolar si autonomiei institutiei

-flexibilizarii programului in conditiile pastrarii egalitatii sanselor

-dezvoltarii profesionale a personalului didactic in sensul asumarii de noi responsabilitati si deprinderii abilitatilor necesare

-educatiei permanente

-implementarii TIC in educatie

Obiectivele reformei educationale romanesti se potrivesc cu scopurile stipulate in Programul SOCRATES . Din punct de vedere normatic, directiile reformei sunt in concordanta cu obiectivele actiunilor din programul comunitar SOCRATES .

COMENIUS

Comenius este prima din cele opt componente ale Programului SOCRATES. Aceasta actiune a preluat o data cu numele cunoscutului pedagog Amos Comenius si ideile generoase ale gandirii sale. El era u aparator inversunat al drepturilor omului si un militant pentru pace si intelegerea intre natiuni, si era convins de faptul ca doar educatia ii poate permite omului sa se dezvolte si sa traiasca in armonie cu el insusi si cu lumea .

Actiunea incurajeaza cooperarea transnationala intre scolile din invatamantul preuniversitar si contribuie la amelioararea evolutiei profesionale a personalului didactic .

Obiectivele COMENIUS sunt :

-consolidarea dimensiunii europene a educatiei scolare

-imbunatatirea calitatii invatamantului

-incurajarea si favorizarea invatarii limbilor straine

-promovarea constiintei interculturale realizate prin :

Promovarea cooperarii transnationale si a schimburilor intre scoli si institutii de formare profesionala

Incurajarea inovatiilor in elaborarea de metode si materiale didactice

Elaborarea si diseminarea meodelor de lupt a impotriva excluderii si a esecului sscolar, promovand integrarea elevilor cu nevoi speciale specifice, precum si egalitatea sanselor in toate domeniile sistemului educational

COMENIUS cntribuie la promovarea invatarii limbilor straine in sistemele scolare europene prin masuri transnationale menite sa:

-amelioreze calitatea invatarii limbilor europene cu limbi straine

-amelioreze competentele pedagogice ale profesorilor de limbi straine

-amelioreze competentele lingvistice ale profesorilor care predau limbi straine mai putin raspandite

-creasca diversitatea limbilor straine predate

-motiveze profesorii si elevii pentru a vorbi cat mai multe limbi straine si sa imbunatateasca gradul de cunoastere a acestora.

De asemenea, contribuie la sensibilizarea fatp de celelalte culturi prin activitati transnationale fata de alte culturi :

-creasca sensibilitatea fata de alte culturi

-desfasoare activitati pedagogice interculturale in cadrul educatiei scolare

-amelioreze competentele profesorilor in materie de educatie interculturala

-sustina lupta impotriva rasismului si xenofobiei

-promoveaza educatia in randul copiilor de lucratori migranti, itineranti si rromi.

Comenius- Actiunea 1. Parteneriate scolare

Comisia Europeana incurajeaza constituirea de parteneriate multilaterale intre institutiile scolare din diferite tari participante la Programul Socrates. La aceste parteneriate se pot asocia si alte organisme similare active in domeniul educational, cum ar fi institutele de formare a profesorilor, institutii si autoritati publice locale, firme sau centre culturale, precum si organizatii ale parintilor si elevilor.

In cadrul acestei acțiuni sunt finanțate urmatoarele tipuri de proiecte: proiecte școlare, proiecte de dezvoltare școlara, proicet lingvistice.

In invațamantul preuniversitar, deschiderea școlilor romanești catre Europa prin proiecte de cooperare aduce beneficii consistente și de durata, in urmatoarele domenii: imbunatațirea managementului de curriculum, fie prin crearea de noi obiecte opționale, ca produse finale ale unor proiecte transnaționale, fie prin necesitatea abordarii transcurriculare atemei proiectului respectiv; inițierea lucrului in echipa și mai ales in echiape mixte, profesori-elevi și schimbarea culturii organizaționale din școli, de la cultura pioramidal-ierarhica spre una a rețelei de echipe; imbunatațirea predarii și invațari limbilor straine; accelerarea utilizarii noilor tehnologii de com,unicare, in special a intrenetului, in comunicarea dintre parteneri și in realizarea produselor finale așe apropiectului, un casting important pentru elevi, dar mai ales penrtu profesori; imbunatațirea managementulyuik educaționale in general, prin compararea soluțiilor gasite de parteneri la problem comune aparute in sisteme educaționale diferite; impulsionarea elevilor și profesorilor spre mobilitatea transnaționala-reala sau virtuala; cultivarea dialogului, a toleranței, a respectului pentru diversitate și opinii diferite; redefinirea identitații proprii, prin exercitarea unui parteneriat de pe pozițioi egale cu școli din UE.

Deoarece proiectele Comenius sunt transnaționale, ele trebuie aprobate atat la nivel național, cat și european. De aceea, procedura de selecție a candidaturilor consta in selecția realizata național de fiecare Agenție Naționala, urmata de o procedura de consultare de la nivel european. In cazul imn care candidatura este acceptata, Agenția trimite instituției de invațamant contractul prin care acesta se angajeaza sa indeplineasca activitațile descrise in formularul de candidatura și respecta cerințele contractuale și de raportare. Sportul financiar este compus din doua parți: suma fixa pentru acopaerirea costurilor eligibile ale proiectului șiu suma variabila pentru acoperirea costurilor eligibile referitoare la mobilitațile transnaționale.

Raportarea este una din responsabilitațile școlilor care deruleaza proiecte, fiind parte din activitațile acestuia.In cazul in care proiectușl școlar sau proiectul de dezvoltare școlara a fost planificat pe 3 ani, este necesara reinnoirea acestuia in fiecare an. Procedura de inaintare este aceeași ca pentru primul an de proiect, cu deosebirea ca formularul nu mai este insoțit de Planul Comenius, ci de un Document de Impact, in care se menționeaza impactul pe care proiectul l-a avut pana in momentul redactarii asupra elevilor, instituției, comunitații, informații cu privire la evaluarea și diseminarea proiectiului, evcentualel obstacoile intamplinate.

Managementul de proiect se refera la modul cel mai eficace de implemntare a unor schimbari, fiind o mixtura de atitutdini, abordari și tehnici folosite in vederea atingerii unor scopuri. Acesta are ca scop ]ndeplinirea obiectivelor proiectului cuu ]ntrebuin'area optim[ a mijloacelor disponibile ]n limitele constrngerilor impuse de resursele existente. }n cazul proiectelro Comenius, se impune asigurarea crearii tuturor rezultatelor asteptate si produselor finale, Totalitatea sarcinilor care rebuie ]ndeplinite pentru a realiza obiectivele proiectului constituie anvergura acestuia< resursele proiectului, personalul si echipamnetele necesare pentru atingerea scopului inseamna cheltuieli si de aceea sunt dependente de bugetul proiectului; calendarul indica timpul si secventialitatea diferitelor sarcini, precum si duirata totala a proiectului.

Sarcinile unui management de proiect

planificarea proiectului. Planul acestui aeste inclus in formularul de aplicatie, dar o planificare mult mai amanuntita este realiata pe parcursul derularii acestuia. Scopurile generale si obiectivele trebuie sa fie transpuse in rezultate asteptate si produse finale, secventele importante care conduc la nrealizarea produselor trebuie ordonate dinh timp, sub forma unui plan de activitati, toate acestea trebuind sa se bazeze pe disponibilitatea bugetului si a resurselor.

Organizarea proiectului. Diferitele roluri si respibnsabilitati trebuie distribuite corespunzator cu punctele forte si experienta fiecarui membru al echipei.

constructia si conducerea unei echipe. O echipa motivata in care toti membrii sunt implicati in mod egal si se pot relationa unii cu altii este un factor cheie al reusitei proiectului. Acetsa este motivul pentru care este nevoie de alocarea unui timp suficient pentru cultura d eporiect pozitiva, in care este indicat sa fie cuprins si un sistem de rezolvare a conflictelro.

Organizarea si conducerea reuniunilor de proiect. Reuniunile transnationale au un rol important in proiect, de aceea acestea trebuie sa tina seamade dimensiunea interculturala a cooperarii europene iar comunicarea in perioada dintre intruniri necesita o polanificare riguroasa.

monitorizarea si evaluarea proiectului. Deoarece calitatea este obiectivul esential, monitorizarea permanenta a progresului muncii si evaluarea atat a procesului, cat si a produselor sunt indispensabile.

Gestionarea bugetului proiectului. Incarcatura administrativa a activitatilor, in special managementul financiar, nu trebuie minimaliozata. Introducerea unui sistem clar si transparent de raportare duce la econoimisirea de timp considerabil si energie.

Comenius2. Formarea personalului din invatamant

Actiunea Comenius 2 isi propune sa sprijine proiectele europene si activitatile de mobilitate specializate penrtu mobilitati, sa incurajeze institutiile de formare din diverse tari participante sa colaboreze intre ele, sa extinda oferta de oportunitati de formare pentru domeniile de inetres, sa faciliteze accesul la acest tip de formare in alte tari europene pentru personalul din invatamnat.

Prin activitatile din structura Comenius 2., cadrelor didactice si altor persoane care activeaza in invatamant ,li se4 ofera prilejul de a dobandi competennte, cunostinte si aptitudini necesare pentru a presta in educatie o munca de calitate, un invatamant care raspunde nevoilor tuturor elevilor, abordeaza intr-o maniera creativa problemele cu care se confrunta comunitatile educationale din UE, promoveaza cunostinte despre si are deschidere fata de alte culturi europene, plaseaza disciplinele predate in scoala in contextul larg al patrimoniului filosofic, cultural , social si economic european.

Comenius 2 abordeaz 3 aspecte corelate ale educatiei in Europa: imbunatatirea calitatii procesului de predare si invatare si implmentarea dimensiunii europene in educatia scolara, promovarea calitatii in predarea limbilor UE, promovarea educatiei interculturale in invatamantul scolar din Europa.

Comenius 3 . Retele tematice

Comenius 3 incurajeaza formarea de retele tematice ale proiectelor Comenius 1 pe subiecte de inetres comun, avnd ca obiectiv promovarea cooperarii europene si inovatiei in educatia scolara in diverse domenii tematice. Aceste retele constituie o platforma pentru a asista persoanele si institutiile implicate in cativitatea de cooperare, un forum pentru reflectii si cooperare in identificarea si promovarea inovatiei si bunei practici in aria tematica respectiva.

T E M E

PENTRU REFERATELE CARE VOR FI PREDATE PANA LA

Fiecare cursant va redacta un singur referat

Continutul functional al procesului managerial

Proiectarea si managementul de proiect la nivelul organizatiei scolare

Metodologia proiectarii programelor educationale

Evaluarea programelor educationale

Modele de proiecte de dezvoltare institutionala

Programe educationale pentru copii cu dificultati de invatare

Bibliografie

Androniceanu, A(coord), Managementul proiectelor cu finantare externa. 2004. Bucuresti, Editura Universitara

Botnas, I., Tratat de pedagogie, Ed.BIC ALL, Bucuresti, 2001

Ghergut Alois - Management general si strategie in educatie - (2007) - Ed. Polirom.

Ghergut, A., Ceobanu, C., Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educationale,

losifescu, S, (coord), Manual de management educational pentru directorii de unitati scolare, Bucuresti, 2000, Ed. Pro Gnosis

Jinga Ioan, Managementul invatamantului (2000) - Ed.Corint -EDP.

Joita, E., Management scolar. Elemente de tehnologie manageriala, Craiova, 2000, Ed Gheorghe Cartu Alexandru

Maciuc, I., Formarea formatorilor. Modele alternative si programe modulare, EDP, Bucuresti, 1998

Manolescu Marin, Evaluarea scolara (2005) - Meteor press- Buc.

Nedelcu Anca, E. Palade, Pentru o scoala bine generata (2008), Ed. Corint.

Noveanu E, D. Potolea, (ed)., Stiintele educatiei. Dictionar enciclopedic. vol.L II (2007; 2008) , Ed. Sigma.

Opran, Constantin, Managementul proiectului, 2002, Bucuresti, Ed. Universitara

Potolea, D., Evaluarea programelor sociale si educationale-Note de curs, 2005, Universitatea din Bucuresti

Radoi Mireille, Evaluarea politicilor publice, (2005). Ed. Tritonic

Stoica Adrian, Evaluarea progresului scolar educational (2003), Ed. Humanitas

Voiculescu, F., Analiza resurse-nevoi si managemnetul strategic in invatamant, 2004, Bucuresti, Ed. Aramis