REFORMA CURRICULARA

A. Raportul dintre reforma continuturilor invatamantului si reforma curriculara in ansamblu

Aplicata in domeniul educatiei reforma este un proces socio-cultural complex cu implicatii interne si externe, traducand intr-o strategie operationala o anumita politica educationala. Datorita numarului mare de reforme din diferite tari se poate vorbi chiar de o tipologie a reformei:

v    Reforme de restructurare, generate de trecerea de la un sistem politic la altul

v    Reforme de evolutie pentru racordare dupa o perioada de inchidere-izolare

v    Reforme partiale (vizand un nivel al invatamantului sau un grup de discipline)

v    Reforme globale (angajand toate structurile si tipurile de continuturi)

v    Reforme profunde (introducand schimbari fundamentale in continuturi, structuri si calitatea relatiilor educatori-educati)

Literatura de specialitate disociaza intre mai multe concepte:

v    Transformare - o modificare evidenta in cadrul aceleiasi situatii sau in acelasi loc

v    Inovatie - schimbare in sistemul de invatamant in scopul de a-l imbunatati

v    Legea invatamantului - instrument juridic de reglementare a sistemului in ansamblu si de impunere a modificarilor propusede reforma

O reforma a invatamantului presupune atat transformare cat si inovatii in sistemul de invatamant, toate reglementate pe baza legii invatamantului.

Reforma curriculara a constat in proiectarea si implementarea unor schimbari la mai multe niveluri:

1. elaborarea noului curriculum national
2. elaborarea si furnizarea manualelor scolare alternative
3. schimbarea activitatilor din clasa

Reforma curriculara presupune un ansamblu de schimbari inovative la nivel macroeducational care asigura interdependentele necesare intre continuturile instructiv-educative, strategiile de predare-invatare si strategiile de evaluare a activitatii educationale.

B. Principiile reformei curriculum-ului

Conform lui G. Vaideanu, pricipiile ce trebuiesc urmate in realizarea reformei curriculare sunt :

v    integrarea reformei curriculare in reformele globale ale societatii

v    reforma trebuie sa reflecte obiectivele globale de dezvoltare a societatii

v    structurile necesare reformei curriculare depasesc cadrul sistemului de educatie-ele presupun schimbari si la nivelul structurilor celorlalte subsisteme ale societatii

v    reforma curriculara nu devine realitate sociala si pedagogica decat daca reuseste sa transforme, cu timpul, practica educationala (relatiile didactice, relatia dintre scoala si familie, climatul educational al scolii)

v    reforma trebuie conceputa ca reprezentand o activitate continua si perfectibila

v    reforma trebuie sa fie conceputa in interdependenta cu realizarea educatiei permanente

Noul Plan Cadru de invatamant are la baza urmatoarele principii :

v    principiul descongestionarii

v    principiul egalitatii sanselor

v    principiul descentralizarii si al flexibilizarii curriculum-ului

v    principiul selectiei si ierarhizarii culturale (ariie curriculare reprezinta domenii ale cunoasterii care ofera o viziune multi si/sau interdisciplinara asupra disciplinelor de studiu ; in tara noastra acestea sunt: "limba si comunicare", "matematica si stiintele naturii", "om si societate", "arte", "educatie fizica si sport", "tehnologii" si "consiliere si orientare"

v    principiul functionalitatii

v    principiul coerentei

v    principiul racordarii la social

C. Tendinte actuale ale reformarii curriculumului

a. Inovatii in organizarea continuturilor

• abordarea interdisciplinara

v    monodisciplinaritatea: forma traditionala de instruire (dezavantaj: poate dezvolta o imagine unidimensionala a realitatii

v    perspectiva pluridisciplinara: abordarea acelorasi teme la mai multe discipline autonome

(dezavantaj: riscul simplificarii excesive, lipsade rigoare si profunzime)

v    perspectiva interdisciplinara: intrepatrunderea intre doua sau mai multe discipline pe domenii comune

v    perspectiva transdisciplinara-nu se focalizeaza pe materii ci pe demersurile intelectuale, afective, psihomotorii ale elevului (disciplinele nu sunt valorificate ca scop in sine ci ca furnizoare de situatii de formare a unor competente si capacitati de ordin superior)

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

• Organizarea modulara a continuturilor

Modulul didactic reprezinta un ansamblu de elemente educationale specifice ce poate fi parcurs independent de restul sistemului din care face parte, ansamblu care procura cunostinte sau abilitati precise.

Modulul cuprinde trei parti: sistemul de intrare (vizeaza diagnosticul cunostintelor si lacunelor initiale, prezentarea obiectivelor si a continuturilor), corpul modulului (contine mai multe submodule ce corespund unor capitole sau obiective), si sistemul de iesire (contine propuneri de imbunatatire a cunoasterii si sugestii pentru alegerea modulului urmator)

Organizarea modulara poate fi privita ca fiind la confluenta dintre educatia scolara si educatia permanenta, dintre strategiile globale si cele diferentiate

• Predarea integrata a cunostintelor

Predarea integrata a continuturilor prezinta conceptele si principiile astfel incat sa evidentieze unitatea gandirii stiintifice.

Termenul "curriculum integrat" sugereaza corelarea continuturilor in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea, in functie de care sunt alese apoi toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ. Abordarea holistica a disciplinelor de invatamant asigura o cunoastere coerenta a realitatii formand la elevi o imagine coerenta si realista asupra cunoasterii.

Adaptarea curriculumului la curriculum integrat se realizeaza prin:

v    o combinatie tematica si transpunerea acesteia intr-un program de studiu coerent

v    identificarea altor sursede informatii decat cele din mediul scolar

v    flexibilizarea orarului si a formelor de realizare a procesului de predare invatare

Moduri de realizare a curriculumului integrat:

integrarea ramificata - presupune existenta unei teme centrale, care este analizata fie din perspectiva domeniilor de cunoastere cuprinse in programa fie din perspectiva domeniilor pe care le atinge

integrarea liniara - urmareste o singura finalitate (oportuna atunci cand se urmareste dezvoltarea unor comportamente, atitudini, care necesita mai mult timp)

integrarea prin infuzie - este specifica cu prioritate scolilor cu profil bine delimitat (ex: predarea unei discipline optionale in limba engleza intr-o scoala cu predare in limba engleza)

b. Alternative educationale

Reprezinta expresia libertatii si democratiei in domeniul invatamantului, aparand ca o pluralitate de orientari, de proiecte pedagogice.

Invatamantul alternativ presupune existenta unor institutiin scolare pe langa sistemul de invatamant oficial organizat de stat, care ofera o noua varianta de instruire si educare propunand alte continuturi, strategii educationale si forme de evaluare.

Avantaje ale invatamantului alternativ:

v    Dezvolta grija fata de copil pentru formarea sa armonioasa

v    Promoveaza practici pedagogice care se dezvolta plecand de la nevoile copilului, dorintele si posibilitatile sale

v    Vizeaza valorificarea ritmului de dezvoltare, a sensibilitatii, autonomiei si inclinatiilor naturale ale copilului

v    Pun accentul pe problema personalitatii fiecaruia dintre educati.

Principalele diferente dintre invatamantul traditional si cel alternativ sunt cuprinse in tabelul urmator:

La noi in tara functioneaza sase alternative educationale: Step by Step, Waldorf, Pedagogia Montessori, Planul Jena, Pedagogia Freinet, Pedagogia curativa.

Alternativa educationala Step by Step

Promoveaza ca principii specifice:

v    Clasa centrata pe copil

v    Individualizarea educatiei

v    Predarea orientativa dupa nevoile si interesele copilului

v    Invatarea organizata in centre de activitate

v    Metode de predare-invatare-evaluare ce respecta personalitatea copilului

v    Implicarea familiei si a comunitatii in instruirea copiilor

Aceasta alternativa aplica curriculum-ul national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si integreaza standardele si cele mai bune practici internationale din domeniul educatiei prescolare si scolare.

Caracteristici ale metodei Montessori

Gruparea copiilor de varste diferite. Copiii sunt grupati pe varste si abilitati neomogene, in serii de trei sau sase ani: 0-3, 3-6, 6-12 (uneori 6-9 si 9-12), 12-15, 15-18;

Exista o interactiune constanta, o permanenta rezolvare de probleme, predare de la copil la copil si o socializare permanenta;

Copiii lucreaza in conformitate cu propriile lor abilitati si nu se plictisesc niciodata

Mediul special pregatit este amenajat in functie de aria curriculara, iar copiii sunt liberi sa se deplaseze prin clasa in loc sa stea in banci;

Nu exista limita in ceea ce privese timpul in care copilul poate lucra cu un anume material. In fiecare perioada a zilei, toate ariile curriculare-matematica, limba, stiintele, istoria, geografia, desenul, muzica, etc., pot fi studiate la toate nivelurile;

Metoda de predare - Preda predand, nu corectand;

Nu exista lucrari de control care sa se inapoieze cu corecturi in rosu. Se respecta munca si efortul copilului asa cum sunt;

Profesorul, printr-o observare extensiva si prin inregistrarea observatiilor, planifica proiecte individuale prin care fiecare copil sa-si dezvolte capacitatea de a invata ce-i trebuie pentru a-si imbunatati performantele. Raportul profesor-copii: de la 1:1 la 1:30+. Cu exceptia grupelor pentru varstele de 0-3 ani (in care marimea grupului e dictata de regulile Ministerului Sanatatii), raportul este de un profesor Montessori si un supraveghetor (asistent) la 30+ copii. Profesorul este instruit sa predea individual, nu sa tina cursuri unui grup mai mare sau mai mic, si sa supravegheze peste 30 de copii care desfasoara o gama foarte larga de sarcini. El este pregatit in probleme fundamentale de matematica, limba, stiinte si arte, si in calauzirea cercetarii si explorarii copilului, concentrandu-i interesul si emotiile asupra temei. Profesorul nu stabileste teme, nu dicteaza ce trebuie sa se studieze sau sa se citeasca si nici nu stabileste limite privind profunzimea interesului copilului.

Particularitatile invatamantului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii:  

v    Importanta ritmului (ritmul orei, al zilei, al lunii)

v    Invatarea in epoci (materiile cognitive sunt studiate in epoci; o clasa studiaza, de exemplu fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamani. Intr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind deosebit de eficienta)

v    Scoala fara manuale (Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la intarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa in comunicarea cu elevii.

Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din cat mai multe surse in studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce in cadrul procesului de invatamant noi informatii sau materiale aparute in domeniul respectiv, si are posibilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei.

Formarea unei pareri cat mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobandesc elevii astfel scolarizati.

v    Caietele si instrumentele de scris: copilul scrie de la inceput pe caietul fara liniatura, intrucat liniatura este folosita cu scopul de a ingradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului

v    Si in legatura cu instrumentele de scris in scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, in special in primele clase: astfel, in clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, in clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo), in clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi incep sa scrie cu stiloul.

v    Ponderea deosebita a cursurilor practice si artistice: Scoala Waldorf isi propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui copil ceea ce i se potriveste, insa intervenind si cu preocupai in acele domenii spre care acesta nu are inclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete.

v    O scoala fara note: astfel, orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participand in mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor intreaba cand nu au inteles si ies cu curaj la tabla.

v    Conducerea clasei de catre invatator, dincolo de clasa a IV-a: activitatea de indrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care isi asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare

c . Specificul reformei actuale a invatamantului liceal (profesional si tehnic) in Romania

Invatamantul profesional si tehnic urmareste:

v    adaptarea retelei scolare si a ofertei de formare profesionala la cerintele pietei muncii si la optiunile elevilor

v    egalitatea de sanse rural/urban prin ameliorarea infrastructurii  scolare de cazare, a asigurarii transportului scolar, dezvoltarea activitatii de consiliere si orientare profesionala, oferirea de burse si sprijin elevilor din medii dezavantajate, promovarea educatiei incluzive

v    cresterea nivelului mediu de calificare a fortei de munca prin formare initiala si continua, consolidarea structurii de formare profesionala in contextul concurential al competitivitatii

Invatamantul profesional si tehnic este structurat pe cicluri curriculare care urmaresc obiective specifice:

v    ciclul de observare si orientare (clasele a  VIII-a si a IX-a): orientare in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale

v    ciclul de aprofundare (clasele a X-a si a XI-a): adancirea studiului in profilul si specializarea aleasa, precum si o pregatire generala din celelalte arii curiculare

v    ciclul de specializare (clasele a XII-a si a XIII-a)pregatirea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitarsi/sau pe piata muncii

Disciplinele din cadrul ariei curriculare Tehnologii apar in ciclul primar in planurile cadru incepand cu clasa a III-a ca disciplina distincta: Educatie tehnologica

Ciclul secundar de invatamant cuprinde:

- invatamantul secundar inferior: gimnaziu (cl. V-VIII)

ciclul inf. al liceului sau scoala de arte si meserii (cl. IX-X)

- invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului (clasele XI-XII/XIII), precedat de anul de completare

Filiera tehnologica:

v    liceu-ruta directa clasele X-XII-finalizat cu examen de bacalaureat

v    liceu-ruta progresiva prin scoala de arte si meserii clasele X-XIII-finalizat prin examen de certificare a competentelor si bacalaureat

v    scoala de arte si meserii/scoala profesionala-clasele X-XI-finalizat prin examen de certificare a competentelor

v    -scoli postliceale si scoli de maistri (ca urmare a solicitarii agentilor economici)