Iubita mea scoala - paginile copilariei

PAGINILE COPILARIEI

Iubita mea scoala

Scoala mea se afla in satul Somanesti, comuna Telesti, judetul Gorj. Cladirea ei are 5 clase, cancelaria si holul. In doua clase invata scolarii, in doua prescolarii iar una va fi laboratorul de informatica. Clasele sunt curate, ordonate si impodobite cu panouri si planse diverse: cu numere, literele alfabetului, partile de vorbire, lucrarile si fisele elevilor, diplomele primite la concursuri.

Florile asezate in ferestre sau pe suporturi speciale improspateaza aerul din clasa. Avem flori si in gradina din fata scolii, langa monument.

In pauze ne jucam in curtea care a fost asfaltata de curand. Ne este draga scoala noastra si o iubim mult!

Giorocianu Diana, clasa a III-a

SUNTEM IN CLASA I!

Elevii clasei I sunt silitori si cu pofta de munca. Fie ca este ora de abecedar, de matematica sau de abilitati practice, ei sunt mereu atenti, raspund frumos si realizeaza sarcinile care le primesc. Caietele lor sunt curate, ordonate si arata cat de mult iubesc ei scoala. Lucreaza in echipa si individual si obtin rezultate demne de luat in seama.

Chiar daca doamna invatatoare le spune PITICI, ia priviti ce pot face:

Din creatiile noastre

Elevii clasei a III-a

Primavara

Udrescu Bogdan

Vine iarasi primavara

Larma mare-n toata tara

Se intorc din larga zare

Mii de pasari calatoare.

Pe dealuri si pe campii

Zboara fluturi aurii

Mieluseii veseli salta

Cu copiii laolalta.

Este mare bucurie

Pe intinsa noastra glie

Oamenii ara ogorul

Cu plugul si cu tractorul.

Vestitorul primaverii

Mihai Octavian

La marginea unei paduri zapada se topea. Smocuri de iarba se zareau iar caprioarele se bucurau de noua hrana. Cel mai cunoscut simbol al primaverii, ghiocelul, se ivea si el de sub zapada.

Copiii au venit sa faca buchetele din frumoasele flori. Unii dintre ei, in joaca lor, au replantat cativa ghiocei mai aproape de casa.

Peste un an ghioceii se inmultisera iar locul era frumos ca un mic colt de rai alb in natura.

Primavara

Covrig Irinel

Ghiocei au inflorit Prin livezi si prin ograda

Primavara a venit Bate vantul calduros

Randunica cea voioasa Si Grivei e bucuros

Pe la noi a revenit. Ca e soare si-i frumos.

Analiza: Probleme de integrare a copiilor cu cerinte educative speciale Referat: Carticica anotimpurilor

Frumoasa primavara

Olaru Eliza

Iarna s-a dus iar ghioceii, brandusele si viorelele au rasarit. Pe zi ce trece razele soarelui sunt tot mai calde. Toate vietuitoarele s-au dezmortit si au revenit la viata. Fluturii si randunelele zboara de colo pana colo. Deja se zaresc si alti vestitori ai primaverii, precum berzele si alte pasari calatoare.

Copacii incep sa inmugureasca. Iarba a inverzit incet, incet. Mirosul florilor, razele calde ale soarelui, ciripitul pasarelelor ne umplu inima de bucurie . Este o atmosfera de vis atat pentru vietuitoare cat si pentru noi, oamenii.

O, primavara, cat de frumoasa esti!

ZANA PRIMAVARA

sceneta

Personaje:

Zana Primavara

Copilasul

Ghiocelul

Randunica

Soarele

Corcodusul

Decorul: scena va fi amenajata cu un covor verde care reprezinta iarba, peste care vor fi presarate flori specifice anotimpului primavara: ghiocei, zambile, lalele, viorele, etc. Peretele din spate va fi acoperit cu o panza albastra, reprezentand cerul. Se poate pune o macheta a unui copac inflorit. De asemenea un mic cuib intr-un colt, pentru randunica.

Zana Primavara: o fetita imbracata in rochita verde deschis, pe care sunt prinse floricele specifice anotimpului: ghiocei, zambile, lalele, viorele.

Copilasul: un baietel imbracat in haine subtirele, de primavara.

Ghiocelul: un copil care poarta un costumas verde iar pe cap are un clopotel alb, intocmai ca un ghiocel.

Randunica: o fetita imbracata intr-un frac negru, pe piept avand o pata alba si una rosie.

Soarele: un copilas imbracat in galben, purtand pe cap o palarie galbena cu boruri mari.

Corcodusul: un copil imbracat in costumas maro, pe brate avand mici flori albe sau rozalii si frunzulite verzi.

Apare pe scena Zana Primavara, in aplauzele spectatorilor:

Zana Primavara sunt

Si la voi eu am venit

Iarna grea sa o alung

Cu-al pasarilor ciripit.

Din somn lung eu m-am trezit

Si-am adus peste campii

Firul ierbii incoltit

Buburuze, mii si mii.

Ghiocelul: Din zapada am scos capul

Ca un clopot de argint

Omul de nea, vai, saracul!

Vad ca s-a topit!

Lunga a fost iarna asta

Mult am mai dormit .

Sa ies la lumina zilei

In sfarsit, am reusit!

Intra acum in scena randunica, batand usor din aripi:

Peste mari si tari plecata

Am fost tot pe drum.

Dar e primavara, iata!

M-am intors acum .

Un copilas vesel, imbracat in hainute subtiri, de primavara, apare sarind si fluierand si se alatura celorlalti:

Bate vant de primavara

Pe la noi pe ulicioara.

Uite, vad o randunica!

Unde zbori asa grabita?

Imi caut cuibul meu cel drag

Mult mi-a mai lipsit .

Eu degrab' o sa-l repar

Ca am de clocit!

( Randunica se duce spre cuib si il repara cu paie si pietricele)

Prea-frumoasa Primavara,

Te-ai intors la noi in tara.

Corcodusul a-nflorit,

Timp frumos, bine-ai venit!

Dand usor din bratele ridicate spre soare, leganandu-se spre stanga si spre dreapta, in scena intra si corcodusul:

Sub ale soarelui raze

Ma dezmierd acum.

Fratii mei au flori si frunze

La margini de drum.

Avem mii de floricele

Cu miresme-mbietoare

Usor scuturam din ele

Parc-ar fi o ploaie!

( arunca usor in jur cateva petale albe)

Zana Primavara :

Ma bucur ca ma iubiti!

Atunci haideti, indrazniti

Sa intindeti hora mare

Chiar aici, cu mandrul soare!

Toti se prind de maini si fac o hora, cantand impreuna ,,Cantec de primavara (versuri: St. O. Iosif, muzica: Timotei Popovici):

Infloresc gradinile

Ceru-i ca oglinda

Prin livezi albinele

Si-au pornit colinda.

Canta ciocarliile

Imn de veselie

Fluturii cu miile

Joaca pe campie.

Joaca fete si baieti

Hora-n batatura

Ah! De ce n-am zece vieti

Sa te cant natura!

Dupa acest cantecel, personajele parasesc scena in aplauzele publicului.

Sceneta realizata de inst. Grosanu Maria Janina

Proverbe si zicatori

Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde niciunul.

Prietenul la nevoie se cunoaste.

Ziua buna se cunoaste de dimineata.

Mata blanda zgarie rau.

Minciuna are picioare scurte.

Cine are carte are parte.

Cine s-a ars cu ciorba sufla si in iaurt.

Buturuga mica rastoarna carul mare.

Paza buna trece primejdia rea.

Lauda de sine nu miroase a bine.

Lupul isi schimba parul, dar naravul ba.

Pazeste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma pazesc si singur!

Tacerea e prietenul care nu te tradeaza niciodata.

Un cuvant pornit din inima tine cald trei ierni.

Cine se scoala de dimineasa, departe ajunge.

Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea.

Ulciorul nu duce de multe ori la apa.

Culese de Udrescu Bogdan, cls. a III-a

Despre animale

Rasul european are dimensiuni intre 70-120 cm plus lungimea cozii intre 12-20 cm. Greutatea lui este 10-40 kg. Durata vietii este 15 ani, dar poate ajunge si pana la 22 de ani. Traieste in paduri din zone de campie si de munte in Spania, Scandinavia, Muntii Jura francezi si elvetieni. Se hraneste cu cerbi, caprioare, reni, elani, capre negre, iepuri de camp, pasari si rozatoare.

Blana rasilor are un colorit variat. Cea a rasului iberic este mai roscata si mai pestrita decat cea a rasului din Marele Nord.

Ziua se odihneste si noaptea vaneaza. Daca prinde un ren sau un cerb, nu mai pleaca la vanatoare decat peste o saptamana, dupa ce si-a consumat prada pana la ultima bucata.

Picioarele rasului sunt lungi dar foarte robuste. Alearga repede, se catara usor si pot face sarituri de 5 m.

Ursul brun traieste in paduri de foioase si de conifere in Europa, America de Nord si Asia Centrala. Lungimea corpului variaza intre 1.3 si 2.5 m, greutatea fiind 100-800 kg masculul si 60-350 kg femela. Durata de viata este intre 25 si 30 de ani. Se hraneste cu boabe, radacini, ghinde, miere, mamifere si peste.

Ursul simte mirosul de om de la 100 m distanta, el indepartandu-se cu viteza. Nu doarme de doua ori in acelasi loc, hoinareste zi si noapte.

Ursoaica isi pastreaza puii timp de 7-8 luni, ii naste in luna ianuarie stand la caldura barlogului. In general naste 2-3 pui pe care ii alapteaza 18-24 luni.

Informatii culese de Olaru Eliza, cls. a III-a

Despre plante

Sunatoarea sau pojarnita este o planta medicinala salbatica, perena, care creste pe coastele dealurilor si muntilor, pe marginea drumurilor, prin fanete si locuri uscate.

In pamant are un rizom ramificat din care creste o tulpina inalta de 20-30 cm si ramificata catre varf. Pe aceasta, la noduri, se prind frunze mici, ovale si opuse, asezate cate doua fata in fata. Varful tulpinii poarta flori galbene-aurii.

De la sunatoare se intrebuinteaza florile si varfurile inflorite care se culeg din iunie pana in august si se usuca in locuri umbrite si aerisite. Ceaiul de sunatoare se foloseste contra bolilor de stomac, intestine, ficat.

Feriga creste prin desisul padurilor umbroase de la munte si chiar prin padurile de la ses, acolo unde este racoare, umbra si umezeala multa. Feriga are in pamant un organ subteran, brun, solzos, aproape orizontal, cu un mugure in varful lui. Frunzele tinere au forma de carje si culoare cafenie, deoarece la inceput nu au clorofila. Tulpina subpamanteana se numeste rizom. Din el cresc numeroase radacini ca niste firisoare. Feriga nu are tulpina aeriana. Primavara, din mugurele din varful rizomului creste un buchet de frunze mari, de 30-40 cm. Astfel, ele primesc slaba lumina care strabate prin coroana arborilor.

Feriga se inmulteste prin spori. Vara, pe dosul frunzelor se vad pete maronii, cat gamalia unui ac, inauntrul lor fiind niste saculeti, legati de frunza printr-un piciorus.

Din rizomul de feriga uscat se prepara un medicament impotriva viermilor intestinali.

Informatii culese de Covrig Dumitru Irinel, cls. a III-a

GHICI, GHICITOAREA MEA!

Ce gasim pe banca-n dar

La-nceput de an scolar

Si-are litere marunte

Mici si necunoscute?

(abecedarul)

Din gradina lui Mihai

De sub tufe de urzici

A iesit un ghem de scai

Ca sa caute furnici.

Ce sa fie oare? Ghici!

(ariciul)

Rosioara si codata

Umbla noaptea prin poiata

Pe la noi, pe la vecini,

Ca sa cumpere gaini.

De platit nu le plateste

Dar pe loc le jumuleste.

(vulpea)

Ce iese pe cos afara

Fara lift si fara scara?

(fumul)

Cine intra intai in casa

Caci altfel usa nu te lasa?

(cheia)

Cine umbla prin ograda

C-un surub in loc de coada?

(porcul)

E cuminte cat se poate

Haine multe tine-n spate.

(cuierul)

Rotund, cu multe seminte,

In gradina sta cuminte

Si gustos in placinte.

(dovleacul)

Mititelu-ntr-o ureche
Face noua haina veche.
(acul)

Nu sunt carte, dar am foi
Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele

Sa puteti scrie pe ele.
                   (caietul)

Culese de Mihai Octavian, clasa a III-a

Elevii clasei I sunt harnici si din manutele lor ies lucruri minunate la orele de abilitati practice. Muncesc cu spor, muncesc in echipa si rezultatele sunt extraordinare.            

Impreuna cu elevii de clasa a III-a au participat la concursul national Martisorul romanesc, unde au obtinut o mentiune.

Suntem multumiti de rezultatele noastre!

Imparte ghiocei impreuna cu Zana Primavara !

MUNCIM . GLUMIM .

Dupa munca, haideti sa ne destindem putin cu aceste glume culese de ,,micii umoristi" ai clasei a II-a:

- Un pieton a fost calcat de o masina. Unde este subiectul?

- Probabil ca la spital sau la morga .

- Serviti mormoloci in acest restaurant ?

- Servim pe oricine ! Luati loc .

- Cand e timpul cel mai potrivit pentru culegerea merelor ?

- Cand doarme paznicul .

Se intalnesc greierele si furnica.

-Cum o mai duci ,furnicuto ?

-Nu ma intreba.Dumneata stii ca toata vara m-am straduit sa adun provizii pentru iarna si uite ca am muncit degeaba.Fructele mi-au putrezit in camara ,iar grauntele mi-au fost mancate de soareci.Tu cum o mai duci, greierasule ?

-Multumesc,bine. Acum plec in Elvetia sa sustin un concert,dupa care voi merge pentru cateva zile la Paris.

-La Paris? intreaba furnica. Atunci am o rugaminte. Fii atat de amabil, du-te la cimitirul Pere-Lachaise si spune-i lui La Fontaine ala ca a scris cele mai mari bazaconii.

Elevii claselor I si a III-a au fost cuminti, au obtinut rezultate bune si foarte bune la invatatura si de aceea asteapta cu nerabdare rasplata de la iepurasul de Pasti .

Multumim tuturor celor care au incredere in fortele noastre si ne sunt alaturi!