Implicarea proceselor psihice in invatarea scolara/academica

Implicarea proceselor psihice in invatarea scolara/academica

Procesele psihice joaca un rol foarte important in invatare in general si facem referire mai ales in invatarea scolara/academica pentru ca in orice act de invatare intervine de fapt intreg psihismul. Functiile de baza ale intregului proces cognitiv sunt atentia, perceptia si memoria, astfel ca aprofundara cunoasterii aduce in prim plan imaginatia si gandirea. In procesul invatarii se pot distinge doua etape si anume ca in prima se urmareste rezolvarea unor probleme (aici rolul princippal il are gandirea, organizand perceptia, memoria si imaginatia iar in a doua se realizeaza fixarea , consolidarea solutiei si pe primul loc se situeaza memoria inteligenta.

Atentia.

Stim prea bine ca atentia consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen realizand prin aceasta o optimizare a cunoasterii selectand o anume portiune din campul perceptiv intensificand impresia si asigurand mai multa claritate. Sigur ca acest fenomen psihic este puternic influentat de motivatie si de starile afective printr-o forma voluntara a subiectului care prsupune incordarea vointei si printr-o forma involuntara atunci cand orientarea se face de la sine , fara un efort din partea noastra. Nu poate exista un act de cunoastere eficienta  si cu atat mai mult unu organizat in cadrul unei lectii fara o focalizare a constiintei elevului, fara castigarea atentiei sale. Un factor important este interesul care este subordonat motivatiei, trebuintelor, sentimentelor noastre. Daca interesul se afla in concurenta, cu unul din factorii obiectivi , atunci el se dovedeste mai puternic.

Perceptia

Aceasta este constituita din numeroase senzatii, de pilda stejarul ne provoaca senzatia de culoare, miros si daca il atingem de senzatii tactile si nu in ultimul rand intervin imagini urme ale perceptiilor anterioare. Apoi in perceptie sunt implicate o sserie de atitudini. Mai intai intervine o atitudine motorie , pozitia noastra, postura adoptata cand percepem ceva. Apare insa si o stare de pregatire intelectuala care asigura o selectie in ceea ce prcepem, dar in concluzie, fiecare observa mai bine ceea ce il interesaeaza. Observam deci, doua deficiente principale care se manifesta in perceptia copiilor, cu atat mai accentuate cu cat elevii sunt mai mici. Mai intai avand o experienta mai redusa decat a adultului, perceptiile lor sunt mai putin bogate, neavan la baza numeroase reprezentari, iar ij al doile arand copii intampina dificultati in a distinge esentialul de neesential, in cadrul observatiilor efectuate. Un rol fundamental in facilitarea sesizarii esentialului il are cuvantul profesorului. In primul rand acesta asigura starea de pregatire intelectuala necesara intelegerii  lectiei, o orientare preliminara in care se indica ce anume urmeaza sa se studieze.

Memoria

Perceptia se bazeaza pe memorie, ea furnizand imaginile acumulate anterior, in baza carora capata un interes. Dar nu numai perceptia se sprijina de memorie ci si intreaga viata psihica. In orice act invatat sunt prezente aspecte de stereotipie si de variabilitate. Fara memorie nu am putea demonstra ceea ce am invatat si ca am invatat. Pastrarea informatiei, stocarea ei, conservarea, reproducerea sunt foarte importante in procesul de invatare si nu numai. Nu ai cum sa demonstrezi ca ai invatat, ca informatia s-a conservat decat numai prin aceste procedee. O memorie imaginativa, asigurand pastrarea si reproducerea reprezentarilor, una verbal-logica referitoare la idei, o memorie afectiva care creaza posibilitatea retrairii unor emotii, sentimente si una motorie facand posibila formarea de priceperi si deprinderi. Aici, invatarea scrisului incepe printr-o faza de familiarizare cu actiunea. La inceput, elevul nu poate scrie litere intregi. El exerseaza trasarea unor linii, bastonase si ovale, desi, si aceste miscari simple ii cer incordare. Este foarte importanta motivatia subiectului, scopul memorarii, sensul pe care il are invatarea pentru el.

In concluzie, studiul procesului de invatare presupune o analiza mai detaliata a multiplelor fenomene psihice implicate in structura sa de mare complexitate.

Bibliografie

Andrei Cosmovici "psihologie scolara", editura Polirom, Iasi 1998