Impactul cunoasterii eposului folcloric asupra exprimarii elevilor

Impactul cunoasterii eposului folcloric asupra exprimarii elevilor

"Limba este cel dintai poem al unui popor"   (Lucian Blaga)

. In Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca , un alt filozof, C. Noica, remarca: "Toata viata si toata societatea, laolalta cu toata cultura, sunt o chestiune de comunicare, dar sunt totodata cuminecare . Comunicarea e de date, de semnale sau chiar de semnificatii si intelesuri, cuminecarea e de subintelesuri".

Noile programe precizeaza ca: "Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii.. Se propune un nou model, cel comunicativ-functional, adecvat . si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor."(Programa pentru cl.a V-VIII a,1999, p.9 ).Aceasta este o abilitate de participare la discursul vorbit sau scris prin corelarea a patru capacitati fundamentale: a asculta (rol de auditor) a citi (lector) a vorbi (locutor) a scrie (scriptor).

Reconsiderarea locului si rolului profesorului si elevului se face prin modificarea directiilor comunicarii de la: P (profesor) E (elev)

E E E E

E P E P E

E E E E

(revista" Perspective",Cluj 1/2001 p. 9)

Valoarea modelului comunicativ consta in centrarea procesului educativ pe competenta de comunicare, aflata in corelatie cu competenta literara si cu cea culturala.

Un subcapitol al unei carti recent aparute se intituleaza Comunicarea ca disciplinare a gandirii (H.Gardner, 2005)

Sintetizand intr-o diagrama tabele din cartea Alinei Pamfil (Op. cit., 2003, p. 57-67) obtinem:

O particularitate interesanta a dialogului copiilor (pe care nu o intalnim si in discutiile cu adultii) este utilizarea imperfectului pentru a indica o actiune fictiva ("eu eram . tu erai .). "Era odata" prelungeste timpul trecut aducandu-l aproape de prezent. O explicatie ar exista in cuvintele lui Proust, foarte mare "producator" de imperfect, ca si Flaubert: "Marturisesc ca o anumita utilizare a imperfectului indicativ, a acestui timp care ne prezinta viata ca pe ceva in acelasi timp efemer si pasiv care, in momentul cand ne evoca actiunile le face si iluzorii fara a ne lasa, ca perfectul, consolarea activitatii, a ramas pentru mine un izvor nesecat de tristeti misterioase".( Tatiana Slama Cazacu,1961, p.98)

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Miorita, in interpretarea lui Petrea Cretu Solcan, se incheie cu un mod des intalnit in eposul romanesc, participiu prezent sau gerunziu: "oile plangand / cainii tot latrand / pe stapan chemand". Farmecul rezultat nu se datoreste inventiei, ci expunerilor naturale si alegerii timpurilor si modurilor verbale impuse de un ritm al povestirii spontane: "Limba vorbita de povestitorii populari este limba vie pe care o inteleg toti ascultatorii, de aceea basmele au circulat pe tot teritoriul tarii noastre, in Transilvania, Moldova, Muntenia, fara nici un fel de opreliste, exprimand si, in acelasi timp, contribuind la unificarea simtamintelor si nazuintelor poporului nostru" (C.Barbulescu, 1967p.6).

Astfel, in cazul basmului, ca "arta prin limbaj" observam procesul de transformare, prin difuzare, din fenomen personal, subiectiv, in bun colectiv, important izvor de coeziune morala, culturala.A nu se intelege ca basmul popular reprezinta un caz singular. Gh.Vrabie demonstreaza, ca, prin retorica, se deschid noi perspective folcloristicii. Latura discursiva a creatiilor orale nu inseamna o mimare dupa mai vechi sau mai noi precepte retorice, ci are in vedere descrierea stratului lingvistic sonor, prin ce fapte de limba si tehnici discursive obtine creatorul popular efecte stilistice precum muzicalitatea, plasticitatea, conciziunea.

Reevaluand vechiul concept despre "ars dicendi", structuralismul francez, formalismul rus sau nou criticism anglo-american descopera alte cai de intelegere a creatiilor populare. Ele incearca a corecta lipsa totala a preocuparilor folcloristilor de a pune in lumina mediul lingvistic, o coordonata fundamentala, ce face parte din insasi poezia populara, mult mai bogata in "material expresiv" decat "limba scrisa a intelectualilor", dupa cum afirma Ch. Bally. Exista un limbaj cu trasaturi comune creatiilor folclorice epice, altul specific doinelor, colindelor, etc., de aceea rezultatele obtinute de retorica sunt altele decat cele ale criticii folclorice.

In didactica redactarii textului scris practicam, ca modalitate de lucru cu elevii: diversificarea contextelor de redactare, extinderea tipologiei textului scris, centrarea activitatii de scriere pe substanta si coerenta mesajului.

Cu elevii cl a VII a ,C.E., am alcatuit o lista de intrebari privind structura minimala a operei epice (ne)folclorice.

1. CINE ? Naratorul    a) neimplicat in actiune ("voce" narativa)

b) implicat ca - martor

- personaj

2. CE? Actiune (subiectul, momente)

3. CUI? se adreseaza indirect cititorului (auditorului) prin personaje principale / secundare / episodice; eroi / antieroi, reale/ fantastice,

4.CUM? discurs bazat pe conflict principal / secundar

Atmosfera - spatiu: real, imaginar, inchis, deschis, obiectiv, subiectiv

Temporalitate -   interna - cronologica

- externa - timpul trairii ≠ timpul povestirii

Modalitati narative - povestirea in povestire, insertia, etc.

Didactica oralului urmareste formarea exprimarii orale fluente si coerente prin comprehensiune de text (dezvoltarea capacitatilor de receptare a mesajului oral) si prin initiere in tehnica monologului (informativ, expozitiv, demonstrativ), a rezumatului oral, descrierii orale, a dialogului cu accent pe componenta verbala, dar si nonverbala( pozitie, aspect, spatiu de comunicare) si paraverbala (timbru, ton, ritm, miscare, etc). Din reproducerea unui text, exprimarea orala castiga termeni noi, un nou mod de constructie a frazei. Expunerea orala capata amprenta personala atunci cand elevul se poate desprinde de textul literar, cand subiectul il obliga sa retraiasca momente din propria-i viata.

Prin lectura expresiva, recitare, dramatizare, ii deprindem pe elevi sa intrevada posibilitatea de a inchega intr-un tot unitar si armonios o suma de fapte, sa caracterizeze un personaj.

Intrucat dreptul popular "datina, randuiala, obiceiul, legea pamantului" este ceea ce cunoaste si apara orice erou popular, am propus elevilor o investigatie in istoria acestui termen pe baza textelor populare epice. Cu "descoperirile" lor, am alcatuit un disc sistematizator, folosit apoi, ca model si pentru demonstrarea originii si evolutiei altor cuvinte. Din inventarul lexical realizat, rezulta ca eroul este intotdeauna un "om drept" (cinstit, sincer) care cere sau face, "dupa sfanta dreptate", o judecata dreapta.

Prin metodele pe care le folosim pentru receptarea eposului folcloric, contribuim la dezvoltarea limbajului copilului si implicit, la dezvoltarea gandirii lui creatoare. Abia prin insusirea limbii copilul isi poate desavarsi si experienta acumulata de generatiile trecute si prezente.

Completand simbolistica modelelor, o alta "cheie" este numerologia. Dupa Platon, "numarul reprezinta cel mai inalt grad de cunoastere". Intrate, prin semnificatia lor, in structuri narative similare cu descantecele si vrajile, numerele reconstituie in mitologie un cod magic de cunoastere esoterica a universului, de transformare a haosului in cosmos (lumea armonioasa).

Inca din clasa a V a , elevul trebuie ajutat sa descopere ca in basm numarul apare ca reflex al trinitatii sacre: imparatul are trei copii, trec prin trei incercari, calatoresc trei zile si trei nopti, au trei insotitori, intalnesc trei sfinti, calatoresc peste noua mari si noua tari pana ajung in al noualea cer dupa ce au parcurs si alte doua spatii: pamantul si "celalalt taram". Dupa ce Fat- Frumos asteapta trei zile, pleaca in calatorie la 15 ani (tot multiplu de 3) si trece trei obstacole :

Erou initiat ,cunoscator al

secretelor COSMOSULUI

CALATORIA = "proces educativ"

Obstacol 3 ("examen final")

Obstacol 2 (teza)

Obstacol 1 (teza)                      HAOS

Provocare (teste predictive)

Erou inocent                                                     UNIVERS

Personajele negative subliniaza si ele perspectiva educationala a basmului ca ipostaze ale umanului decazut, pentru ca nu au ascultat sfaturile, au furat merele de aur sau soarele si luna , lasand oamenii in intuneric. Zmeii au 3, 6, 12 capete, 3 ochi sau 12 aripi, reprezentanti ai fortei brute si ai violentei invinse de suprematia intelectului.    

Riturile de trecere din eposul folcloric presupun o moarte initiatica rituala, urmata de o "inviere". Dupa ce calatoreau in lumea mortii, tinerii (Fat- Frumos, Mesterul Manole, ciobanasul moldovean) treceau incercari care ii propulsau intr-o ordine superioara, data de noul statut de invingator, care , prin autosacrificare, isi pune in slujba unui principiu moral, Binele, calitati ca: inteligenta, efort, ingeniozitate, harnicie, etc. Nu de putine ori "trimis pe la scoli si filozofi", dascalii nu mai au ce sa-l invete, caci "invataturile pe care alti copii le aflau intr-un an, el le invata intr-o luna"(actualul concept de invatare diferentiata, pe baza de "credite", etc.)

Desi corespondentele textului romanesc "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" se pot identifica in catalogul international Aarne Thompson "The Types of the Folktale" la subtipul "The land where no one does AT 470 B", se vehiculeaza ideea ca "sub forma integrala, pare a fi necunoscut in literatura folclorica europeana" (L. Saineanu, 1978, p. 247). Am propus elevilor sa-l traduca si sa-l introduca in pagina web. La fel ar putea proceda orice editura cu extrem de interesanta monografie a lui M. Constantinescu "Triumful lui Fat- Frumos".

In acest text, elevii au observat apropierea etapelor calatoriei de traseul educatiei scolare prin sansa trairii experientelor unice, a posibilitatilor aplicarii si transmiterii reperelor axiologice. Si nu este un exemplu singular . In "Basmul feciorului de imparat cel cu noroc la vanat" citat de Al. Odobescu in "Pseudo kinegeticos" , imparateasa isi da mai intai copilul la carte si abia apoi il trimite in lume: "De micut il dase Doamna la carte si cand abia incepuse tuleiele barbii sa-i umbreasca pielita copilareasca, el vorbea pe de rost toate limbile de pe lume, ba inca intelegea graiurile tainuite ale paserilor si ale fiarelor.

Atunci Doamna, cu inima inganata intre dor si bucurie , ii vorbi asa : "Fatul meu, cartea, cata a fost, ai invatat-o toata din scoarta-n scoarta,acum , ca sa te faci om pe deplin, si voinic cu temei, precum se cade unui barbat,si mai ales unui fecior de imparat, toti de toate partile imi spun ca trebuie sa te duci , lumea s-o colinzi ca sa incerci si sa ispitesti viata prin tine insuti si sa afli multe si marunte ale lumei care se vede ca in carte nu se pot scrie." Viziunea traditionala despre educatie separa scoala dascalilor de scoala vietii inca din vremuri cand "oamenii de pe lumea asta stiau si puteau mai mult decat ce pot si stiu cei de acum."

Scoala moderna incearca sa lege cele doua trepte ("a sti sa fii si a sti sa devii") prin valoarea modelului comunicativ de spatiu de acomodare cu scoala lumii. Circumstantele inceputului de mileniu impun scolii o noua paradigma educationala, un nou curriculum care sa introduca metode si tehnici concrete de prezentare a cunostintelor intr-o modalitate accesibila elevilor.

Intre acestea, "povestea" ramane cea mai importanta inventie, cel mai puternic instrument de invatare si de educatie, un model de organizare a informatiilor si a mesajului. Ea reactualizeaza elemente si structuri naturale prin readucerea emotiei si trairii active a naratiunilor in care este implicat elevul in spatiul scolar. Este un text initiatic-educativ, care implica participantii afectiv si imaginativ , prin caracterul sau interactiv.

Din compunerea realizata de elevii C.E. ai cl a V a cu tema "Esti si tu un Fat-Frumos?, a reiesit ca mesajul educativ al eposului folcloric are un suport didactic eficient, interactiv, demonstrand ca, in traseul dezvoltarii umane, fortele individuale nu sunt suficiente. Elevii au constatat ca "traseul " urmat de ei in procesul instructiv-educativ comporta numeroase asemanari cu cel parcurs de eroul eposului folcloric:

etapa inocentei = intrarea in comunitatea de invatare (moment prezentat detaliat si emotionant in 88%din compuneri)

acceptarea "provocarii" = teste predictive

incercari initiatice = activitatea de predare-invatare

ultimul obstacol = evaluarea sumativa

implinirea misiunii = absolvirea

schimbarea nivelului ontologic = integrarea intr-un nivel scolar superior

Modelul educational al eposului folcloric ofera spatii de creare a competentelor, abilitatilor si capacitatilor dorite in diferite arii curriculare, datorita perspectivei globale si integratoare a informatiilor incluse, depasirea aparentelor facile, sugerand posibilitatea unui proiect cross-curricular. Din raspunsurile la intrebarea 3 a chestionarului pentru elevii de gimnaziu , reiese ca se accentueaza permanent eroarea fundamentala a scolii de a neglija frumosul si afectivitatea, valori pe care elevul le cauta in afara scolii in modele impuse de muzica, filme, grafitti, jocuri pe calculator, etc.      

Astazi , programele TV pentru copii prezinta violenta in context amuzant (Tom si Jerry si Popeye Marinarul sunt povesti - tip, edificatoare in acest sens).

Nimeni nu-l ajuta pe elev sa-si dezvolte capacitatea de a alege singur prioritatile axiologice, caci si in scoala, inca multe "optionale" sunt. obligatorii. Cel in care-si pune speranta elevul pentru iesirea din impas este profesorul, pe care are rabdarea sa-l astepte sa intinereasca. Cel putin asa rezulta din 78% din raspunsuri la intrebarea 3 din Chestionarul 1.

Confluente inter, trans si intradisciplinare

Eposul folcloric este un domeniu ideal de demonstrare si aplicare a acestor interferente. Pe de o parte opera folclorica este deschisa interpretarilor etnografice, poetice, stilistice, retorice si semiotice, de pe alta parte, incercam sa demonstram ca exista interferente  trans si intradisciplinare cu aproape toate obiecte de invatamant.

Corelatia specific, artistic, etnic este permanenta, deoarece: "Folclorul exista in unitati organice care nu pot fi decat cele etnice." (O.Papadima,, 1941, p. X)

"Mutatia valorilor estetice" contemporane (E. Lovinescu) se resimte astazi in ciuda teoriei permanentei sustinute de unii folcloristi (V. Adascalitei) si este o preocupare frecventa: Mihai Pop (1971, p.35)  constata: "Cantecul epic cu tematica legendara si eroica, realitate poetica si muzicala bine conturata si pana de curand vie in toata Campia Dunarii, dispare astazi odata cu decesul ultimilor lautari".

Din ele reiese ca, netinand seama de avertismentul: "Consumul excesiv de TV dauneaza grav sanatatii!", in ciuda maririi permanente a numarului de programe, telespectatorul nu are prea multe de ales in domeniul culturii populare, atat timp cat subcultura este ridicata la rang de "divertisment' in emisiuni in care "vedete cu mare priza la public" nu canta pe note, ci pe multe bancnote. Emisiunile de "folclor" sunt, in mare parte, dialoguri agramate, cu interprete sumar si foarte "stilizat" imbracate. Un joc de completare numit, nu se stie de ce, "GARITO" oferea ca premiu 400 de milioane lei, contra unor mesaje telefonice la care sa se mentioneze literele care lipsesc. O prezentatoare superdecoltata, intr-un monolog interminabil in ritm de agent de bursa, incerca sa convinga telespectatorii postului Prima TV, pe 14 XI 2005, sa invete campul lexical format din:

BASM                                        HARAP ALB

IMPARAT                                   PO . STE

NUNTA

Profilul absolventului demonstreaza gandire critica, creativa, intelegerea specificului cultural al comunitatii de care apartine, dovedeste capacitati de adaptare la diferite situatii de invatare prin investigare, isi contureaza un set de valori in functie de care isi orienteaza comportamentul.

Am participat cu elevi si parinti la inaugurarea Teatrului National de Copii , cu stagiuni de vara in taberele de vacanta, unde micii actori sunt antrenati in "Jocul de-a teatrul", spectacol interactiv, in care cei din sala sunt invitati pe scena sa continue singuri propunerile actorilor, se ataseaza direct de magia teatrului si devin - daca nu chiar viitori actori, cel putin buni spectatori. Prin basme si legende dramatizate, am sensibilizat sufletul copilului, aprizandu-i in ochi scanteia atitudinii in fata vietii. Cu un basm de Andersen, Tara lui Abuliu, modernizat de Dumitru Solomon, Horatiu Malaele a realizat cel mai bun spectacol premiat la Festivalul National de Dramaturgie de la Timisoara. E un basm pentru spectatori maturi la care am invitat parintii elevilor. Doi actori de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt au colindat liceele galatene cu un decor improvizat cu ajutorul spectatorilor, atragand tinerii prin piese scurte, avand la baza texte folclorice. Fetita cu chibriturile a adus in scena remarcabila replica a soriceilor: "Noi nu avem niciodata bani : nu sunt buni de rontait si, pe deasupra, nu vrem sa ne certam de la ei, cum am mai vazut ca fac, de cele mai multe ori, oamenii". Papusile le-au dat prilej celor mici sa adreseze nenumarate intrebari adultilor care-i insoteau.

Prin bogatia motivelor, uimitoarea fantezie, ideatica subtila, polimorfismul constructiilor si universalitatea, legendele etiologice (explicative) sunt piese de mare valoare care au, ca subspecii, miturile: "Prin mituri se inteleg legendele popoarelor antice care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii, suma lor alcatuind mitologia"(Barlea,O.1976,p.214)

Nu intamplator, in legendele cosmogonice romanesti exista o complementaritate si nu o respingere intre monism si dualism, se afirma existenta unui principiu material si a altuia formal, Dumnezeul legendelor, altul decat al religiei, e mai uman, se supune operei. In Povestea lumii de demult , (colectia Tudor Pamfile) puterile demiurgice ale diavolului se infrunta ce cele ale lui Dumnezeu.

Desi la noi primul filozof, Dimitrie Cantemir, e si primul folclorist, opera sa filozofica prefera autohtonizarii europenizarea, nevalorificand fondul traditional de intelepciune populara, ci doar mentionandu-l. O bibliografie bogata vine in sprijinul acestei idei. Citam cateva opere in directa legatura cu tema lucrarii noastre: , Liviu Rusu, "Viziunea lumii in poezia noastra populara", Bucuresti, EPL, 1967, Petru Comarnescu, ," Pozitivitatea Mioritei", in volumul " Calokagaton", Bucuresti, Ed. Eminescu, 1985, Theodor Codreanu, , "Mesianismul mioritic", in revista"Miorita", Campulung, Bucovina, an II, nr. 2, (4) 23 septembrie, 1992, Adrian Sustea, " Sphaera mundi - Paradigma filozofica a cosmogoniei populare romanesti" , Bucuresti, Ed.Meta , "Miorita, o hermeneutica ontologica" , Constanta, Ed. Pontica, 2002.