Educatia intelectuala

EDUCATIA INTELECTUALA

Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane 'prin stiinta pentru stiinta'. Ea este, angajata, mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul procesului de invatamant, cadrul principal de realiz?re a obiectivelor sale generale si specifice. in acceptia sa de 'educatie stiintifica', educatia intelectuala avaaseaza premisele pedagogice, informative si formative, necesare pentru realizarea calitativa a tuturor dimensiunilor educatiei (vezi Safran, Oisie, in Probleme fundamentale ale pedagogiei, coordonator, Todoran, Dimitrie, 1982, pag.86-93; Stanciu, Ion, Gh., in Curs de pedagogie, coordonatori; Cerghit, Ioan; Viasceanu, Lazar, 1988, pag.282-304; Nicola, Ioan, 1994, pag. 119-140 etc).

Definirea educatiei intelectuale, la nivelul unui concept pedagogic fundamental, concentreaza functia esentiala a acestei dimensiuni a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii: 'adaptarea la realitatea obiectiva' prin cunostintele stiintifice acumulate 'nu prin juxtapunere' ci prin strategii de integrare graduala, posibile si necesare la nivel didactic si extradidactic, in plan general, particular si individual (vezi Hubert, Rene, 1965, pag.340-376).

Educatia intelectuala marcheaza activitatea de formare-dezvoltare a unei personalitate umane rationale prin informatiile si capacitatile stiintifice dobandite in cadrul fiecarei etape de varsta scolara/postscolara si psihologica.

Forta educatiei intelectuale exprima unitatea pedagogica existenta intre: a) 'informarea logica', asigurata ia nivelul diferitelor cunostinte stiintifice acumulate in mediul scolar si extrascoiar; b) 'formarea logica', asigurata la nivelul capacitatilor intelectuale acumulate in mediul scolar si extrascoiar, capacitati intelectuale angajate strategic in evolutia permanenta a personalitatii umane.

Principiile educatiei intelectuale indica regularitatea normativa a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane, proiectata si realizata 'prin stiinta si pentru stiinta'.

A)  Principiul unitatii si diversitatii educatiei intelectuale evidentiaza raportul pedagogic existent intre:

- baza comuna a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, care include ansamblul de aptitudini si atitudini intelectuale general-umane, necesare pentru adaptarea rationala a acestora la realitatea obiectiva;

si baza specifica de evolutie a acesteia;

baza specifica a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii care respecta acele 'inegalitati aptitudinale' si atitudinale care asigura fiecarui om 'sansa de a primi ceva care ii confera sentimentul loialitatii fata de realitate, fata de altii, fata de sine' (idem, vezi pag. 375,376).

B) Principiul ponderii formative a educatiei intelectuale irt raport cu toate celelalte dimensiuni ale educatiei evidentiaza corelatia pedagogica existenta intre:

capacitatile intelectuale dobandite de personalitatea umana, la diferite niveluri de evolutie psihologica si sociala (scolara, profesionala etc);

efectele specifice stabile, declansate in plan moral, tehnologic, estetic si fizic, 'fondate pe cunostinte intelectuale sigure' (vezi Kneller, George, F., 1974, pag.40).

C) Principiul corelatiei dintre continutul cultural al educatiei intelectuale si necesitatile formative ale fiecarei varste psihologice si sociale (scolare, profesionale etc.) care evidentiaza calitatea necesara 'procesului de adaptare evolutiva a omului' (Hubert, Rene, 1965, pag.375).

Obiectivele educatiei intelectuale pot fi prezentate in cadrul unui model pedagogic centrat pe continuitatea general-particular, exprimata la nivel informativ-formativ.

I) Obiectivele generale ale educatiei intelectuale.

A)  Obiective informative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scop prioritar de informare intelectuala generala:

a)  asimilarea cunostintelor stiintifice fundamentale: trunchiul de baza al culturii generale, existent la nivelul fiecarei stiinte, respectiv al fiecarei discipline de invatamant;

b)  dobandirea deprinderilor si a strategiilor intelectuale fundamentale, bazate pe: tipuri de rationamente deductive-analogice; tipuri de organizare a gandirii convergen-te-divergente; tipuri de instrumente ale gandirii euristice-algoritmice;

c)  cultivarea atitudinilor intelectuale superioare care ofera cai de cunoastere eficiente, respectiv modalitati adecvate de perfectionare a cunostintelor, deprinderilor si strategiilor intelectuale dobandite;

d) integrarea cunostintelor, deprinderilor, strategiilor si atitudinilor intelectuale dobandite intr-o conceptie stiintifica generala, deschisa (auto)perfectionarii activitatii umane.

B)  Obiective formative care proiecteaza pedagogic actiuni cu scop prioritar de formare intelectuala generala:

a)  dezvoltarea capacitatilor intelectuale cu valoare de aplicabilitate pedagogica si sociala ridicata: competenta de cunoastere, competenta de comunicare, competenta de creatie;

b)  dezvoltarea capacitatilor cognitive de maxima eficienta pedagogica si sociala: aptitudini cognitive generale si specifice, atitudini cognitive cu o larga sustinere afectiva, motivationala, caracteriala;

c)  dezvoltarea capacitatilor creative in sens integrativ: epistemic {intra, inter, trans - disciplinaritate) - etic (deschiderea cunostintelor spre lume, in conditii de schimbare sociala rapida).

II) Obiectivele specifice ale educatiei intelectuale, operabile, mai ales, la nivelul procesului de invatamant:

A) Obiective informative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scopuri prioritar informative:

a)  dobandirea deprinderilor si strategiilor intelectuale specifice unor domenii de cunoastere stiintifica/discipline de invatamant si unor etape de evolutie a personalitatii: instrumentale (scris, lectura, calcul, studiu independent, stocare-procesare calculator) - operationale (documentare, observatie, experimentare, exprimare) - creative (perfectionare, cercetare );

b)  stapanirea cunostintelor fundamentale, de cultura generala, valabile la nivelul fiecarui domeniu/disciplina de invatamant, deschise spre cultura de profil si cultura de specialitate si spre toate formele de (auto)instruire permanenta;

c) cultivarea atitudinilor cognitive superioare, legate de:

- aplicarea sociala a cunostintelor-deprinderilor-strategiilor-atitudinilor intelectuale;

- integrarea cunostintelor-deprinderilor-strategiilor-atitudinilor intelectuale in structuri cognitive superioare (intra, inter, trans - disciplinare).

B) Obiective formative, care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scopuri prioritar formative:

a)  dezvoltarea capacitatilor cognitive: spirit de observatie; gandire operationala (analiza-sinteza; generalizare-abstractizare; comparatie, concretizate logic in sisteme de notiuni-judecati-rationamente; principii, modele, paradigme etc); memorie (memo-rare-pastrare-actualizare) logica - rapida; imaginatie reproductiva - creatoare; inteligenta generala, verbala; aplicata in diferite domenii de cunoastere stiintifica/discipline de invatamant;

b)  dezvoltarea resurselor afectiv-motivationale ale invatarii, interese cognitive, interiorizate valoric; sentimente superioare, stabilizate valoric;

c)  dezvoltarea creativitatii prin: orientarea valorica a activitatii spre 'nou' (creativitatea ca trasatura general-umana); stimularea activitatii in directia 'aparitiei noului' (creativitatea ca proces); validarea noului pe criterii relevante social (creativitatea ca produs).

Continutul si metodologia educatiei intelectuale reflecta dimensiunea generala si specifica a obiectivelor asumate, care pot fi operationalizate in functie de conditiile concrete ale fiecarui domeniu al cunoasterii stiintifice/discipline de invatamant si ale fiecarei etape de varsta psihologica si sociala (scolara, profesionala etc).

Continutul educatiei intelectuale concentreaza resursele de formare-dez>ohare a personalitatii 'prin stiinta si pentru stiinta', realizabile, in mod gradat. in raport cu e-volutiile functional-structurale ale gandirii: o educatie intelectuala concreta (in invatamantul general); o educatie intelectuala abstracta (in invatamantul secundar superior); o educatie intelectuala spiritualizata (in invatamantul superior).

Valorificarea varstelor psihologice si a ciclurilor vietii (copilarie, adolescenta, tinerete, maturitate, batranete) asigura continuitatea educatiei postscolare. deschisa (au-to)perfectionarii intelectuale permanente.

Metodologia educatiei intelectuale respecta particularitatile fiecarei varste psihologice si sociale (scolara, profesionala etc.) care solicita strategii pedagogice angajate special pentru adaptarea interesului cognitiv la un obiect real. reflectat prin diferite sisteme si circuite valorice.

Ca 'strategii ale culturii intelectuale' metodele si procedeele educatiei intelectuale formeaza nu numai 'achizitii de cunostinte', ci. in primul rand, 'obisnuinte ale gandirii sanatoase', exprimate ca atitudini superioare care dezvolta efectiv 'dorinta de a sti intotdeuna mai mult si mai bine' (vezi Hubert, Rene. pag. 493-539).

- vezi Continutul educatiei, Dimensiunile educatiei.