Educarea motivatiei si atitudinii pentru efort, performanta si succes in scoala

Educarea motivatiei si atitudinii pentru efort, performanta si succes in scoala

In afirmarea posibilitatii de a se contura un sistem metodologic de educare a motivatiei intrinsece a succesului se pleaca de la faptul constatat ca exista o corelatie pozitiva intre educatia din copilarie si motivatia pentru trairea succesului si insuccesului in activitatea de invatare . Educarea motivatiei si atitudinilor ridica nenumarate-probleme. Simpla enuntare a existentei unor modalitati cu potential ameliorativ nu inseamna aprioric ca elevii vor fi imediat beneficiarii lor, in sensul atingerii nivelului maxim al capacitatii de actiune. Se poate accepta insa ideea directoare potrivit careia principala sursa de la care se poate pleca este activitatea scolara si din cadrul ei de Ia activitatea de invatare.

Pentru satisfacerea scopurilor propuse vom prezenta cateva modalitati care urmaresc sa produca ameliorari la nivelul,formelor de manifestare' a motivatiei si atitudinii fata de succes si insucces :

►O prima cale ar fi legata de aplicarea starii de motivare a trairii succesului real la invatatura, urmat de trairea afectiva a acestuia prin stimularea interesului pentru competitie cu necunoscutele stiintei. Obiectivul prioritar il va constitui aici depasirea etaloanelor proprii si angajarea intr-un efort pe termen lung.

O motivare stabila a realizarilor, poate insemna manifestarea capacitatii unei puteri mari de concen­trare, controlata de vointa, posibilitatea de a munci intens, indiferent de inclinatiile si dispozitiile de moment . In alte conditii decat cele mentionate de noi poate sa apara un comportament sablon, exprimat de goana febrila dupa "progresul neintrerupt' caz in care este vorba de grave tulburari ale raporturilor cu reali­tatea inconjuratoare si ale celor sociale.

► O alta ar consta in includerea elevilor, inca din cea mai frageda varsta, intr-un cadru larg de activitati independente, orientate spre rezolvarea sarcinilor personale si scolare. Este cert ca in primele etape ale scolaritatii coordonatele educationale de "dirijare si control' trebuie sa fie axele de sprijin si de constructie ale intregii activitati instructiv-educative.

► Este necesara, in aceeasi ordine de idei:

a) Crearea unor situatii educationale in care responsabilitatea asumata de elevi sa fie adecvata capacitatilor acestora de a intelege realitatea scolara; trebuintele si aspiratiile la realizarea, autorealizarea si autoperfectionarea continua sa fie in consens cu obiectivele scolii si ale societatii.

Daca scopul actiunilor educationale este si acela ca "persoana sa devina candva de -sine -statatoare, independenta, putandu-se deci lipsi de continua dependenta functionala, trebuie sa ne ingrijim .. . ca sa existe posibilitati de a acumula experiente, pe baza carora sa se poata dezvolta un nivel echilibrat al cerintelor orientate asupra reali­tatii

b) Asigurarea, inca din etapele timpurii ale scolaritatii, a unei co­respondente cit mai mari intre obiectivele predarii si situatia finala spre care se indreapta elevul. Aceasta se va realiza in asa fel incat pro­cesul initial de comunicare a valorilor sa-l includa pe elev intr-o situatie complexa care sa contina premisele aplicarii, verificarii si evaluarii comportamentului final. Constientizarea acestei concordante va stimula ridicarea performantelor elevului si, implicit, ii va maturiza atitudinea fata de calitatea obiectivelor procesului didactic.

c) Sa se asigure elevului, inclusiv prin tehnicile de individuali­zare a instruirii, experiente intr-o gama variata si adecvata sarcinilor de predare -invatare -evaluare, asa incat elevul sa se raporteze continuu la standardele ridicate ale experientelor stiintifice, sociale etc, colec­tive sau individuale.

d) Sa se opereze cu o varietate ponderata de exemple, indeosebi pentru acele unitati de continut pentru care experienta elevilor este limitata (de exemplu la chimie, fizica, stiintele naturii etc.) sau pentru care gandirea acestora - in special cea cauzal-explicativa si diver­genta-nu are mecanisme suficient de exersate. in acest caz axa de educare a motivatiei pentru efort si succes poate fi constituita din circuitul elementelor; experienta -instruire -atitudine (fixarea nivelu­lui de cerinte) - realizare (nivel de activitate si activizare)-asteptare a rezultatelor (stare motivanta)-evalua re-experienta

e) Practica educationala a verificat, de asemenea, valoarea pe care o poate avea pentru scopurile enuntate utilizarea "invatarii colaterale', conform careia, pe langa orientarea elevului catre asimilarea unor sarcini de continut informational, metodologic sau operational se impune formarea si apoi intarirea unor atitudini durabile dintre care cea mai importanta pentru om o constituie aceea de a dori sa continue invatarea, depunand un efort si mai mare, indiferent de marimea rezultatului si a satisfactiei traite dupa un anumit stagiu de pregatire sau scolarizare.

► La indemana profesorilor se afla unele tehnici de planificare a comportamentului social, astfel ca elevul sa invete din experienta lui, a celorlalte cadre didactice si a colegilor de clasa cum trebuie inteleasa confruntarea, compararea si evaluarea, ce inseamna o comunicare sincera a experientei s. a. Scopul acestor metode este ca efectele scontate sa nu fie in dezacord cu dezvoltarea motivatiilor si complexelor atitudinale fata de scoala si fata de invatare.

► Exista, de asemenea, si modalitatea eficienta a exersarii si educarii treptate a elevilor pentru a asimila "strategiile jucarii rolu­lui' si de "agent cauzal'. Acestea semnifica construirea unor reper­torii de situatii in care comportamentul cognitiv, afectiv si actional "sa atraga dupa sine sau sa induca o schimbare in mediul ambiant'

In acest cadru, elevii isi formeaza inca din perioada scolaritatii convingerea ca ei pot reusi sa produca schimbari in propria lor viata, sa inteleaga faptul ca eforturile lor pentru o asemenea schimbare este una din premisele fundamentale ale moti­vatiei de a munci, de a avea initiative, de a coopera, transforma, rea­liza si a se autorealiza.

Forma convingerii potrivit careia viata si activitatea au drept finalitate o transformare pozitiva si calitativ realului si a sinelui este conditionata, in multe din coordonatele ei, de un sistem de refe­rinta alcatuit din aspiratii, modele si idealuri. Calitatea, sensul si potentialul motivational, proprii acestor componente ale motivatiei scolarului, vor constitui alte cateva repere ce vor asigura continuitatea preocuparilor noastre de a releva locul si valoarea comportamen­telor proiective in ridicarea eficientei procesului de invatamant.