Documentele curriculare pentru gradinita si clasele I-IV - invatamantul prescolar

Continuturilor curriculare din gradinita si ciclul primar se concretizeaza in documentele scolare de tip reglator, cele mai importante fiind:

planul cadru de invatamant;

programele scolare;

materialele curriculare.

Vom prezenta in cele ce urmeaza particularitatile acestor documente curriculare, precum si caracteristica acestora, diferit pentru gradinita si clasele I-IV.

PLANUL DE INVATAMANT

In invatamantul prescolar noul plan de invatamant are o structura pe doua niveluri de varsta si, in contextul unei invatari centrate pe copil, incurajeaza eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezinta o constructie diferita, in functie de tipul de program al gradinitei (program normal si program prelungit sau saptamanal) si o delimitare pe tipuri de activitati de invatare. Astfel, atat pentru intervalul 3-5 ani, ca si pentru intervalul 5-7 ani planul de invatamant cuprinde urmatoarele categorii de activitati de invatare: activitati pe domenii experientiale, jocuri si activitati didactice alese si activitati de dezvoltare personala, singurul aspect ce le diferentiaza fiind dat de numarul de ore (mai mare la 5-7 ani).

Intr-un demers coerent al centrarii demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate in evidenta relatia biunivoca continut-metoda si pune un accent deosebit pe rolul educatoarei in procesul de activizare a functiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice - dupa H.Wallon - in care copiii si educatoarea se afla intr-o interactiune si acomodare reciproca, subtila si continua. De asemenea, ea insista pe:

ideea de cadru didactic care joaca rolul de persoana resursa, care informeaza prescolarul si ii faciliteaza acestuia accesul la informatii,care diagnosticheaza dificultatile copilului si care il sprijina si orienteaza fara a-l contrazice sau eticheta, care lucreaza individual sau in grupuri mici cu prescolarii respectand ritmul lor propriu etc.;

deschiderea gradinitei catre exterior, catre comunitate si, in acest context considera ca invatarea realizata de la persoane din afara institutiei este la fel de valoroasa precum cea de la cadrul didactic;

utilizarea in mod cat mai flexibil a spatiului, mobilierului si a materialelor si echipamentelor specifice.

Acest curriculum imbina ideile pedagogiei traditionale cu ideile pedagogiilor alternative din lume si incearca sa se situeze in acord cu tendintele novatoare in domeniul curriculumului.

Planul de invatamant pentru nivelul prescolar prezinta o abordare sistemica, in vederea asigurarii continuitatii in cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viata copilului. Intervalele de varsta care apar in planul de invatamant, precum si categoriile si numarul de activitati sunt rezultatul corelarii realitatilor din sistem cu Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani si cu tendintele la nivel mondial in domeniu. De asemenea, ideea de dezvoltare a copilului promovata este dependenta de ocaziile pe care i le ofera rutina zilnica, interactiunile cu ceilalti, organizarea mediului si activitatile/situatiile de invatare, special create.

Inainte de analiza tipologiei activitatilor de invatare prevazute in planul de invatamant preprimar, consideram necesara definirea activitatilor de invatare.

Activitatile de invatare reprezinta un ansamblu de actiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate si conduse de cadrul didactic, in scopul atingerii finalitatilor prevazute in curriculum. Desfasurarea acestora necesita coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-invatare-evaluare, respectiv: cadre didactice, parinti, copii, dar si a colaboratorilor si partenerilor educationali din comunitate, a caror implicare este la fel de importanta. In desfasurarea acestora accentul va cadea pe incurajarea initiativei copilului si a luarii deciziei, pe invatarea prin experimente si exersari individuale.

Activitatile de invatare se desfasoara fie cu intreaga grupa de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activitatilor pe discipline sau integrate, a activitatilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personala.

Dintre modalitatile de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discutiile libere, jocul didactic, povestirea, exercitiile cu material individual, experimentele, constructiile, lectura dupa imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizarile, precum si alte mijloace, specifice didacticii, in functie de nevoile educationale ale copiilor.

Pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 3-5 ani, categoriile de activitati de invatare desfasurate cu copiii vor viza indeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor in comun etc.) si obtinerea treptata a unei autonomii personale, iar pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si pentru viata sociala a acestuia.

Document online: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Lucrare: Subiectul activitatii: Prietenul meu necuvintator

In medie, o activitate cu copiii dureaza intre 15 si 45 de minute (15 minute la grupa mica, maximum 30-45 minute la grupa pregatitoare). In functie de nivelul grupei, de particularitatile individuale ale copiilor din grupa, de continuturile si obiectivele propuse la activitate, educatoarea poate decide care este timpul efectiv necesar pentru desfasurarea fiecarei activitati.

A. Activitatile pe domenii experientiale

Pot fi proiectate in maniera integrata sau pe discipline si sunt desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum, precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa. Numarul acestora indica indeosebi numarul maxim de discipline care pot fi parcurse intr-o saptamana (si ne referim la disciplinele/domeniile de invatare care pot intra in componenta domeniilor experientiale respective). Astfel, se pot desfasura maximum 5 activitati integrate pe saptamana, indiferent de nivelul de varsta al copiilor.

Educatoarea poate planifica activitati de sine statatoare, respectiv pe discipline (activitati de educarea limbajului, activitati matematice, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati artistico-plastice) sau activitati integrate (cunostintelele din cadrul mai multor discipline pot fi imbinate armonios pe durata unei zile intregi si, cu acest prilej, in activitatea integrata intra si jocurile si activitatile alese sau cunostintele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experientiale iar jocurile si activitatile alese se desfasoara in afara acesteia).

Ordinea desfasurarii etapelor de activitati (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este intotdeauna obligatorie, cadrul didactic avand libertatea de a opta pentru varianta potrivita.

A.1. Domeniul limba si comunicare

Vizeaza stapanirea exprimarii orale si scrise, ca si abilitatea de a intelege comunicarea verbala si scrisa, pornind de la premisa ca prin ascultare si exprimare in situatii de grup, prescolarii devin capabili sa exploreze experientele altor persoane si sa-si extinda astfel propriul repertoriu de experiente semnificative. Prin activitatile din acest domeniu se urmareste ca acestia sa vorbeasca cu incredere, clar si fluent, utilizand modalitati de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.

Se recomanda ca toate institutiile de invatamant prescolar sa furnizeze contexte in care prescolarii sa se poata exprima si sa utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din aceasta perspectiva, se apreciaza ca studiul operelor literare specifice varstei rafineaza gandirea si limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a intelege situatii interpersonale complexe si aduce o contributie importanta la dezvoltarea capacitatilor de evaluare.

Tot in cadrul acestui domeniu includem si primul contact al copilului cu o limba straina sau regionala. In acest sens, copilul va fi obisnuit sistematic sa asculte sonoritatea specifica limbii studiate, sa o recunoasca, sa reproduca ritmul, fonemele si intonatia. De asemenea, copilul va fi ajutat sa invete cuvinte care sa ii permita sa vorbeasca despre el insusi si despre mediul inconjurator, care sa ii faciliteze relatii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective si care sa il ajute sa participe oral la viata/activitatea din clasa/comunitate.

Activitatile cele mai potrivite pentru aceasta invatare sunt:

memorarea de cuvinte/propozitii, cantece si jocuri muzicale;

imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite si repetate cu o tamburina;

jocuri de limba.

Astfel, copilul va fi stimulat sa invete si cateva elemente ale culturii tarii/regiunii respective (istoria locurilor, creatii artistice specifice, mancaruri, activitati traditionale etc.).

A.2. Domeniul Stiinte

Include atat abordarea domeniului matematic prin intermediul experientelor practice, cat si intelegerea naturii ca fiind modificabila de fiintele umane cu care se afla in interactiune. Astfel, se considera necesar ca prescolarul sa fie pus in contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de cumparaturi in magazine. In aceasta maniera vor putea fi dezvoltate reprezentarile acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masa, numar si, de asemenea, ei vor putea fi implicati in activitati de discriminare, clasificare sau descriere cantitativa.

Dezvoltarea capacitatilor de rationament, inclusiv de rationament abstract, va fi incurajata in conexiune cu obiecte si activitati familiare in sala de grupa sau la domiciliul copiilor. Este considerata deosebit de semnificativa concretizarea ideilor matematice in experimente, utilizarea lor impreuna cu alte concepte si elemente de cunoastere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru cresterea claritatii sau relevantei unor mesaje.

De asemenea, este de dorit ca domeniul sa nu ingradeasca copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci sa-i ofere posibilitatea de a explora si contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activitati, cuantificarea unor rezultate, analiza proportiilor unei cladiri etc.

Abilitati si competente asociate demersurilor de investigatie stiintifica, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea si realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observatii pot fi dobandite de copiii prescolari atunci cand sunt pusi in contact cu domeniul cunoasterii naturii, prin activitati simple cum ar fi: observarea unor fiinte/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putand face constatari privind efectul temperaturii asupra materialului), confectionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii stiintifice in economia domestica (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietatilor diferitelor materiale.

Totodata, prescolarii pot fi incurajati sa efectueze experimente, sa utilizeze in conditii de securitate diferite instrumente sau echipamente, sa inregistreze si sa comunice rezultatele observatiilor stiintifice, sa utilizeze diferite surse de informare, sa rezolve probleme, sa caute solutii, sa sintetizeze concluzii.

A.3. Domeniul Om si societate

Se refera la om, la modul lui de viata, la relatiile cu alti oameni, relatiile cu mediul social, ca si la modalitatile prin care actiunile umane influenteaza evenimentele. Domeniul are o extindere si catre contexte curriculare care privesc tehnologia, in sensul abordarii capacitatilor umane de a controla evenimentele si de a ordona mediul.

Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii sa creasca, astfel incat membrii comunitatii sa-si poata procura produse mai multe, mai ieftine si de mai buna calitate. De aceea, se apreciaza ca prescolarii pot fi pusi in contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale si executarea unor lucrari care tin de domeniul abilitatilor practice, prin constatarea proprietatilor materialelor, prin selectia unor materiale in functie de caracteristicile lor, prin constatarea ca materialele pot avea si calitati estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.

Este important ca prescolarii sa inteleaga faptul ca situatiile prezente isi au originile in situatii din trecut, sa observe similaritati sau diferente intre oameni sau evenimente, sa isi imagineze viata in alte perioade istorice.

Se considera necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilitati de ordin general sa utilizeze ca puncte de plecare experientele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi incurajati sa se angajeze in explorarea activa, din punct de vedere uman si social, a zonei sau cartierului in care locuiesc. In acest sens, familiile acestora, mediul fizic, uman si social pot fi utilizate ca resurse de invatare. La fel, textul literar, imaginile si alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.

In abordarea acestui domeniu se pleaca si de la premisa ca institutia prescolara reprezinta un context utilizabil pentru coordonarea principiilor si actiunilor morale. Astfel, copiii vor intelege mult mai usor concepte precum dreptatea, echitatea, bunatatea, adevarul etc. atunci cand le vor putea observa concretizate in actiunile adultilor cu care vin in contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizata de observarea si discutarea de catre copii a unor probleme morale, de exersarea lor in jocuri libere sau dirijate si de studierea si dezbaterea unor opere literare specifice varstei.

A.4. Domeniul Estetic si creativ

Acopera abilitatile de a raspunde emotional si intelectual la experiente perceptive, sensibilitatea fata de diferitele niveluri de manifestare a calitatii, aprecierea frumosului si a adecvarii la scop sau utilizare.

Experientele si trairile caracteristice presupun explorarea trairilor afective, ca si a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiente copiii acumuleaza cunostinte si abilitati, ca si o sporita receptivitate perceptiva, care le va permite sa reactioneze in maniera personala la ceea ce vad, aud, ating sau simt. Aceste experiente pot fi prezente in orice componenta curriculara, dar cu deosebire in contextul acelor discipline care solicita raspunsuri personale, imaginative, emotionale si uneori actionale la stimuli (de exemplu, muzica, activitatile artistico-plastice, drama, euritmia etc.).

A.5. Domeniul Psihomotric

Urmareste coordonarea si controlul miscarilor corporale, mobilitatea generala si rezistenta fizica, abilitatile motorii si de manipulare de finete, ca si elemente de cunoastere, legate mai ales de anatomia si fiziologia omului.

B. Jocurile si activitatile didactice alese

Sunt cele pe care le aleg copiii, ajutandu-i pe acestia sa socializeze in mod progresiv si sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural caruia ii apartin, a matematicii, comunicarii, a limbajului citit si scris.

Ele se desfasoara pe grupuri mici, in perechi si chiar individual. Practic, in decursul unei zile regasim, in functie de tipul de program (normal, prelungit sau saptamanal), doua sau trei etape de jocuri si activitati alese (etapa I - dimineata, inainte de inceperea activitatilor integrate, etapa a III-a - in intervalul de dupa activitatile pe domenii de invatare si inainte de masa de pranz/plecarea copiilor acasa si, dupa caz, etapa a IV-a - in intervalul cuprins intre etapa de relaxare de dupa amiaza si plecarea copiilor de la programul prelungit acasa). Totodata, in unele cazuri, ele se pot pot regasi ca elemente componente in cadrul activitatii integrate.

Reusita desfasurarii jocurilor si a activitatilor didactice alese depinde in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational. Acesta trebuie sa stimuleze copilul, sa-l ajute sa se orienteze, sa-l invite la actiune. Astfel, daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa, educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca: Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte, Nisip si apa etc. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale, de spatiu si de nivelul de varsta al copiilor. In functie de spatiul disponibil, sectorizarea salii de grupa poate cuprinde toate centrele sau cel putin doua dintre ele in care cadrul didactic pregateste zilnic "oferta" pentru copii, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea sa aleaga locul de invatare si joc, in functie de disponibilitate si nevoi.

Materialele care se vor regasi zilnic in zonele/centrele/colturile deschise nu trebuie sa fie aleatorii, ci atent alese, in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare. Pentru etapa jocurilor si a activitatilor alese desfasurate in curte, o atentie speciala va fi acordata atat organizarii si amenajarii curtii de joc, cat si sigurantei pe care o ofera copiilor spatiul respectiv si dotarile existente.

B.1. CENTRUL DE INTERES BIBLIOTECA

Reprezinta spatiul in care copiii isi exerseaza limbajul sub toate aspectele sale (vocabular, gramatica, sintaxa, intelegerea mesajului) in timp ce comunica (verbal si nonverbal) sau asimileaza limbajul scris. Desi se adreseaza preponderent domeniului dezvoltarea limbajului si comunicarii, prin sarcinile formulate in acest centru, contributiile asupra dezvoltarii globale sunt multiple si pot include: dezvoltarea motricitatii fine, dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu copiii de varsta apropiata, promovarea sanatatii si nutritiei, ca si exersarea unor capacitati si atitudini in invatare (curiozitate si interes, initiativa, persistenta in activitate, creativitate).

Centrul "Biblioteca" trebuie sa fie de dimensiuni medii, dotat cu perne, covorase, scaune, o masa de scris si desenat unde copiii pot scrie felicitari sau chiar carti. Asezate ordonat pe rafturi, cartile trebuie expuse, astfel incat copiii sa le gaseasca cu usurinta, sa aiba acces la ele si sa-si poata alege una la care sa priveasca in liniste, asezati pe covor. Pentru a-i stimula pentru citit si scris, centrul "Biblioteca" poate fi decorat cu diverse forme ale cuvantului scris sau tiparit, stiut fiind faptul ca imaginile si cuvintele ajuta copilul de toate varstele sa inteleaga importanta scrisului si cititului. Alaturi de carti, educatorul poate imbogati sectorul cu alte materiale: litere din autocolant, litere decupate din ziare, reviste, ambalaje pe care copiii le decupeaza si formeaza silabe sau cuvinte. In acest sector copilul are la indemana: creioane, carioci, hartie liniata si neliniata. Prin selectarea atenta a unor specii literare si a instrumentelor de scris, educatorul pregateste terenul pentru o utilizare activa a limbajului.

La acest sector copiii creeaza povesti cu ajutorul marionetelor si a papusilor care pot fi inregistrate si apoi audiate cu toata grupa. La masa de confectionat carti, copiii deseneaza, scriu dar mai ales, dicteaza educatoarei intamplari, povesti, despre familiile lor sau despre ei. Copiii autori isi pot prezenta propria carte grupului, inainte ca aceasta sa fie inclusa in colectia bibliotecii.

Copiii creeaza texte pe care educatoarea la inceput le noteaza, apoi, pe masura ce ii stimuleaza sa-si exprime ideile, le ofera posibilitatea sa le scrie singuri, prin copiere, cu litere de tipar sau la tabla magnetica. Invatarea scrisului se face spontan, ca raspuns la intrebarile ce provin din necesitatile reale ale copilului.

Pentru copiii cu varsta de 3-5 ani aceasta zona a salii de grupa, asigura formarea deprinderii de a reactiona la mesaje simple, de a le recepta si transmite sau de a exersa calitatea de vorbitor si ascultator. Aici copilul:

invata cuvinte si expresii noi;

isi structureaza logica intamplarilor prin intermediul povestirilor, repovestirilor: "Casuta din oala", "Ridichea uriasa", "Coliba iepurasului";

exerseaza abilitati ale miscarilor fine: colorat, rasfoirea cartilor;

isi dezvolta imaginatia si creativitatea prin intermediul povestilor cu inceput dat sau al intamplarilor hazlii;

isi imbunatateste discriminarea vizuala prin utilizarea: imaginilor, jetoanelor, planselor pentru lecturi dupa imagini ("Familia mea", "Jucariile si jocurile copiilor in gradinita");

decodifica simboluri din imagini, desene;

isi imbogateste cunostintele despre lume si viata prin: lecturi ale educatoarei ("Sanda la gradinita", "Legenda ghiocelului"), jocuri didactice ("Cu ce se imbraca copilul", "Eu spun una, tu spui multe"), convorbiri tematice ("Sa ne purtam civilizat", "Toamna, toamna harnica si de roade darnica"), discutii libere;

isi antreneaza capacitatea de memorare prin: vizualizarea imaginilor, succesiunea evenimentelor, memorizari ("Ninge" de Otilia Cazimir, "Mamei" de Elena Dragos).

Pentru copiii in varsta de 5-7 ani devin prioritare deprinderile lingvistice (citit, silabisit, scris) acestia facand cunostinta intr-un mod organizat cu cartea si cuvantul scris. Aici copilul:

invata expresii noi;

isi structureaza logica intamplarilor prin: povestiri, repovestiri ("Sarea in bucate" de Petre Ispirescu, "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga), povesti create fie pe baza de imagini, fie cu inceput dat ("O poveste hazlie", "Intamplari in vacanta");

identifica specii de literatura (poezie, poveste, basm);

isi imbunatateste discriminarea vizuala cu ajutorul imaginilor, jetoanelor si planselor;

exerseaza abilitati ale miscarilor fine (colorat, rasfoirea cartilor, scriere);

isi dezvolta imaginatia si creativitatea (elaborare de poezii, povesti cu inceput dat sau intamplari hazlii);

decodifica simbolurile (imagini, litere, cuvinte, desene);

isi imbogateste cunostintele despre lume si viata prin: lecturi ale educatoarei ("Frunza" de Emil Garleanu, "Puiul" de Al. Bratescu Voinesti), jocuri didactice ("Spune ce stii despre . ", "Ne pregatim pentru scoala"), convorbiri tematice sau discutii libere;

isi insuseste structuri gramaticale prin utilizarea jocurilor-exercitiu ("Vorbeste corect", "Al/a cui este?");

isi antreneaza capacitatea de retentie prin succesiunea evenimentelor, vizualizarea imaginilor sau memorizari ca: "Balada unui greier mic" de George Toparceanu, "Limba noastra" de George Sion.

Exista si sali de grupa dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie facuta cu multa precautie. Educatoarea trebuie sa planifice un timp scurt in anumite zile pentru vizionare, sa selectecteze un anumit program care vine in acord cu tema activitatilor. Este util ca vizionarea programului sau a secventei respective sa aiba loc cu un grup de copii sub indrumarea educatoarei care participa alaturi de acestia pentru a le da explicatii. Televizorul trebuie introdus pentru a completa cunostintele copiilor si nu ca un element concurent pentru activitatile din sala de grupa, in scopul vizionarii desenelor animate.

B.2. CENTRUL DE INTERES STIINTE

Dezvoltarea gandirii logice, intelegerea relatiilor dintre obiecte si fenomene, exersarea capacitatii de a rezolva probleme, ca si familiarizarea si aplicarea cunostintelor si deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoasterea si intelegerea lumii vii, toate subsumate domeniulul dezvoltarea cognitiva, isi gasesc locul preponderent in sectorul "Stiinte".

Acest centru de activitate ofera copiilor experiente de invatare cu efecte asupra dezvoltarii lor si in alte domenii. Participarea la experiente cu cartea sau constientizarea mesajelor vorbite/scrise - repere ale domeniului dezvoltarea limbajului si a comunicarii, sau dezvoltarea abilitatilor de interactiune sau a comportamentelor prosociale - apartinand domeniului dezvoltare socio-emotionala, dar si dezvoltarea senzorio-motorie sau promovarea practicilor privind securitatea personala - pot fi deseori adresate prin activitatile de invatare sau jocurile care se desfasoara in centrul "Stiinte".

Copiii sunt "oameni de stiinta" care cauta permanent sa se informeze in legatura cu lumea care-i inconjoara. Aviditatea copiilor privind informatiile din lumea inconjuratoare poate fi interpretata prin curiozitatea naturala de a cauta permanent sa-si explice functionalitatea lucrurilor, cauzalitatea fenomenelor. Prin participarea la procesul stiintific de explorare, observare si experimentare, copiii isi dezvolta abilitati pe care le vor folosi toata viata: observarea, clasificarea, comunicarea.

In centrul "Stiinte" este util sa existe:

un spatiu pentru expunerea permanenta a materialelor din natura (ghinde, pietre, scoici, seminte, fructe, legume, cereale, colectii de insecte, ierbare);

mulaje din plastic reprezentand animale sau pasari;

un loc pentru animale vii (acvariu cu pesti sau cu broscute testoase, suport de sticla pentru hamster sau porcusor de Guineea, colivie pentru papagali sau perusi);

un loc pentru instrumentele de investigatie care sa serveasca activitatilor de tip experimente fizice si chimice (magneti, oglinzi, carbuni, recipienti, obiecte de masurare, prisma, baterii, termometru, clepsidra etc.);

un loc insorit pentru plantele de interior sau cele semanate si plantate de copii;

un loc pentru pliante, imagini, planse, atlase de anatomie, botanica, zoologie, enciclopedii cu mijloace de locomotie, harti geografice etc.

un loc pentru echipamente de masurare, jocuri cu numere, dominouri, puzzle, jocurile Lotto, jocurile matematice, rigle, ruleta, cantare tip balanta, piese Lego sau Duplo, table magnetice cu numere etc.

In sectorul "Stiinte" copiii isi construiesc cunostinte matematice durabile si utile, isi dezvolta competente matematice prin intermediul experientelor concrete din viata de zi cu zi. Cu materialele din acest centru copiii invata :

corespondenta unu la unu;

ordonarea dupa marime, grosime, lungime, latime;

numaratul;

calculul si operatii de adunare si scadere;

clasificarea si sortarea obiectelor dupa forma, culoare, marime;

masurarea si gasirea numarului de unitati standard dintr-un obiect;

comparatia si capacitatea de a stabili daca un obiect este mai mare, mai mic sau egal unul cu altul prin masurare;

masurarea timpului;

notiuni de geometrie;

tiparele si modele repetabile care stabilesc relatii intre unitatile matematice.

Utilizarea gandirii matematice pentru a rezolva probleme concrete din viata cotidiana da incredere copiilor in abilitatile matematice. Jocurile Lego, cuburile mici, jocurile cu piuneze ofera posibilitatea copiilor de a-si pune ideile si imaginatia in practica, caci ei creeaza modele noi de masini, rachete, avioane si invata despre modele din arhitectura, despre simetrie si proiectare.

Materialele expuse in acest centru sunt atent selectate de educator in functie de: nivelul de varsta al copiilor, nivelul de pregatire al acestora, existenta zilnica a altor adulti in sala de grupa.

B.3. CENTRUL DE ACTIVITATE ARTE

Centrul "Arte" are influente asupra dezvoltarii copilului in toate domeniile, adresarea acestora tine de maiestria cadrului didactic de a planifica experiente variate si inspirate. De la dezvoltarea socioemotionala (pe care copiii o pot trai prin dezvoltarea abilitatilor de a interactiona cu colegii), la dezvoltarea conceptului de sine si al expresivitatii emotionale prin intermediul dezvoltarii limbajului si al comunicarii sau al motricitatii fine, la stimularea creativitatii si exersarea persistentei, toate se intrepatrund in sarcinile, tehnicile si tipurile de activitati din centrul "Arte" si pot asigura dezvoltarea globala a copilului.

Pe langa bucuria, emotiile si satisfactiile copiilor, centrul "Arte" le ofera celor mici cadrul in care ei invata sa comunice, stimulandu-le curiozitatea, imaginatia, creativitatea, dar si spiritul de initiativa.

Gama de materiale din acest centru poate include: blocuri de desen, hartie de toate dimensiunile si culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, pasta de lipit, plansete, plastilina, coca, coloranti alimentari, autocolant, sfoara, sarma, gheme de lana divers colorate, casetofon, radio, casete cu muzica, instrumente muzicale functionale sau in miniatura: muzicute, fluiere, xilofoane, tamburine, masti, vestimentatie pentru dansuri.

Daca li se da copiilor timpul, ocazia si libertatea de a lucra cu materialele din acest centru, de a face singuri descoperiri si de a testa idei in practica, atunci insusirile sau calitatile astfel stimulate vor ajuta la punerea bazelor unor activitati viitoare, ale varstei adulte.

In sectorul "Arte" copiii exerseaza dactilopictura, pictura cu buretele, cu dopuri sau rulouri de carton, imprima materiale textile, picteaza cu ceara, modeleaza din aluat, plastilina si lut, confectioneaza colaje, papusi din pungi de hartie, din sosete sau manusi si alte jucarii. Aici pot discuta despre arta, despre ce sentimente le trezeste experienta artistica. Materialele de care beneficiaza copiii in acest centru au rolul de a oferi satisfactia obtinerii unui produs propriu, printr-un efort imbinat cu placerea de a lucra, de a se exprima pe sine. De altfel, in amenajarea acestui spatiu, educatorul se va asigura de confortul si intimitatea in care copiii lucreaza.

In acest sector copilul dobandeste:

cunostinte si deprinderi elementare de utilizare a instrumentarului de lucru;

abilitati ce tin de motricitatea fina si senzorio-motorie;

initiativa, perseverenta in activitate, creativitate;

abilitati de comunicare prin limbajul artistic;

expresivitate emotionala si sociala;

deprinderi igienice privind conditiile de munca.

Educatoarele au rolul de a facilita si incuraja originalitatea copiilor si de aceea nu se ofera modele si tipare care pot duce la frustrare si esec, deoarece coordonarea ochi - mana si dexteritatea manuala nu sunt inca dezvoltate complet la copiii de varsta prescolara.

B.4. CENTRUL DE ACTIVITATE COLTUL CASUTEI/ JOCUL DE ROL

Centrul "Coltul Casutei/Joc de Rol" este spatiul care permite dezvoltarea socioemotionala. La acest centru copiii utilizeaza limbajul, comunica, rezolva probleme, reactualizeaza informatiile despre lume si le reorganizeaza prin interactiunile cu mediul. De asemenea, dezvoltarea coordonarii, a motricitatii grosiere sau dezvoltarea senzoriala sunt numai cateva din beneficiile unei activitati (ca cea de gatit) care se desfasoara in centrul "Coltul Casutei".

Centrul "Joc de rol" este pentru orice copil mediul ideal in care poate sa invete cu placere si influenteaza activitatea din celelalte centre. Prin jocul in acest centru copiii refac locuri, intamplari care le sunt familiare; imita comportamentul parintilor sau joaca roluri ale unor personaje cunoscute; reproduc lumea asa cum o inteleg ei, inventeaza si interpreteaza situatii bazate pe roluri reale sau imaginare. Copiii isi creeaza o lume a lor cu ajutorul careia incearca sa inteleaga realitatea, rezolva probleme pe care le intalnesc in viata de zi cu zi, repeta, reinterpreteaza si retraiesc experiente.

Acest centru gazduieste jocuri cu un spectru larg de tipul celor "De-a . (familia, farmacia, cabinetul medical, soferii, scoala, magazinul, musafirii, gospodinele . )", atat cu subiecte din viata cotidiana, cat si extrase din basme si povesti.

"Jocul de rol" ii ajuta pe copii sa se transforme din persoane egocentrice in persoane capabile sa comunice cu altii. Participand zilnic la activitatile din acest centru, copilul invata sa se concentreze, sa-si exerseze imaginatia, sa puna in practica idei noi, sa practice comportamente de grup si sa-si dezvolte capacitatea de control asupra lumii in care traieste.

In acest centru se desfasoara unul dintre cele mai personale, individuale si intime procese de invatare, copiii descoperindu-se prin raportarea la alteritate. Constientizand calitatile proprii, copiii invata sa relationeze cu ceilalti, punand in practica idei noi de joc. Practicand comportamente de grup, isi dezvolta capacitatea de control asupra lumii in care traiesc, invata cum sa-si comunice gandurile, sentimentele, emotiile. Cand emit pareri proprii se confrunta cu ceilalti, exerseaza empatia realizand ca oamenii sunt diferiti. Astfel, descopera ca exista persoane care au cerinte educative speciale, carora le pot oferi ajutorul lor, sau invata despre diferentele culturale experimentand si alte obiceiuri culinare decat cele deprinse acasa.

Prin diversitatea activitatilor ce se desfasoara in acest centru, copiii invata:

sa-si exprime si sa-si gestioneze emotiile;

sa comunice cu inteles cu ceilalti;

sa foloseasca mediul (obiecte, costumatii) pentru exprimarea ideilor si utilizarea cunostintelor;

sa-si adapteze comportamentele la contexte specifice;

sa relationeze eficient cu colegii si cu adultii prezenti in centru;

sa accepte diversitatea.

In sectorul "Joc de rol" se pot desfasura activitati de gatit si de cunoastere a hranei. Este necesar un spatiu in care sa nu se joace in mod frecvent copiii, sa fie un loc sigur si usor de supravegheat. Copiii invata in acest fel sa decodifice retetele, invata despre cantitati si unitati de masura, despre conceptul de numar, capata o oarecare indemanare in aprecierea timpului, invata despre notiuni de fizica si chimie (dizolvarea, topirea, fierberea), isi exerseaza toate simturile dar in mod deosebit, cele olfactiv si gustativ, invata despre diferentele culturale care apar in alegerea mancarurilor si invata sa imparta cu ceilalti. Activitatile de gatit reprezinta o distractie si o relaxare pentru copii, promoveaza competenta, independenta si experimentul.

B.5. CENTRUL DE ACTIVITATE CONSTRUCTII

Dezvoltarea cognitiva, dezvoltarea fizica, dezvoltarea socioemotionala ca si initiativa, creativitatea si perseverenta se regasesc deopotriva la sectorul "Constructii", prin activitatile individuale sau de grup care implica explorare cu materiale diverse si creatie de structuri sau scene.

Centrul "Constructii" trebuie sa fie suficient de mare pentru ca un grup de cativa copii sa poata lucra aici impreuna sau fiecare separat, fara ca santierele lor sa se intersecteze. E de preferat sa existe un covor care sa acopere podeaua, pentru a reduce zgomotul facut de blocurile de lemn sau cele de plastic in cadere, iar copiii si adultii vor putea sta mai comod. Copiii sunt atasati in mod firesc de acest centru deoarece este activ, creator si distractiv. In jocul de aici, individual sau in grup, copiii sunt incurajati sa descopere cuburi de diferite marimi si forme, pentru a construi diverse structuri. Centrul trebuie dotat si cu jucarii de tip mijloace de locomotie, de diferite marimi. Dezvoltandu-si gandirea creatoare, imaginatia, copiii isi formeaza concepte stiintifice, matematice referitoare la marime, forma, inaltime, volum, spatiu, directie, echilibru, stabilitate, balans, masurare, numaratoare, asemanare, diferenta, ordonare.

Nu exista un mod corect sau incorect in care trebuie construit cu aceste materiale. Copiii invata mai multe despre echilibru, inaltime si greutate doar din experienta practica, din incercare si din greseli. Ei invata lucrand, invata construind o cladire, care ori sta in picioare, ori se darama, insa orice situatie problema trebuie abordata si rezolvata individual. Adesea, copiii care au realizat o constructie initiaza jocuri de rol sau aduc materiale din alte centre si imbogatesc jocul. Utilizeaza cuburile in mod creativ si astfel, doua cuburi mici pot fi greutatile unui cantar, o placa si un cilindru se transfoma in skateboard, un cilindru subtie poate fi un microfon, o piesa paralelipipedica e telefonul mobil. Concomitent, copiii isi pot antrena aptitudinile sociale sau de comunicare.

In acest centru, dezvoltarea competentelor intelectuale se imbina armonios cu cele socioemotionale, prin abordarea situatiilor problema care pot sa apara in timpul jocului. In pregatirea pentru scoala si viata a copilului sunt cuprinse toate aspectele importante ale dezvoltarii sale, in functie de particularitatile de varsta si individuale antrenate in activitatile si jocurile organizate aici: dezvoltarea cognitiva, socioemotionala, dezvoltarea limbajului si a comunicarii, capacitati si atitudini in invatare.

B.6. CENTRUL DE ACTIVITATE NISIP SI APA

Centrul "Nisip si apa" este gazda experientelor care asigura dezvoltarea fizica a copiilor (sub aspectul motricitatii fine sau grosiere si al dezvoltarii senzorio-motorii) si un bun pretext pentru educator de a initia activitati variate care asigura dezvoltarea cognitiva a acestora.

In sala de grupa, copiilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a explora senzatia atingerii nisipului si apei si fiecare sala ar trebui sa fie dotata cu suporturi pentru nisip sub diverse forme, cuve din plastic, albiute si ligheane, deoarece copiii se simt atrasi de nisip si apa, indiferent de varsta. Masa cu nisip si apa trebuie sa fie inalta pana la talia copilului, iar podeaua unde aceasta este plasata trebuie acoperita deoarece se risipeste nisip si apa si devine alunecoasa. La dispozitia copiilor trebuie puse prosoape, maturi si farase pentru a strange nisipul si apa ori de cate ori este nevoie.

Materialele si accesoriile care se folosesc la "Nisip si apa" sunt :

vase si unelte (galetuse cu forme, palnii, lopatele si greble, cani gradate, site, bureti de diferite forme, teluri, dopuri de pluta, vaporase, pipete, strecuratori, perii);

materiale din natura (scoici, pietre de rau, pene, solzi, cochilii de melci, stelute de mare);

substante lichide sau solide care se dizolva (coloranti alimentari, sapun, sampon).

Acest centru poate fi interesant si iarna, cand apa poate fi inlocuita cu zapada, pe care copiii o modeleaza si pot observa in acelasi timp fenomenul topirii.

Activitatile in acest centru pot fi de tipul:

copiii construiesc ceea ce vad in realitate: poduri, castele, drumuri;

copiii experimenteaza plutirea si scufundarea;

copiii estimeaza numarul de galetuse de zapada pentru a umple cuva;

copiii compara greutatea nisipului ud cu cea a nisipului uscat;

copiii dizolva sapunul si cerceteaza balonasele;

copiii invata sa fabrice hartia;

copiii invata despre geografie prin modelarea formelor de relief din nisip;

copiii realizeaza picturi cu nisip;

copiii traseaza litere si imprima forme;

copiii fac vara picturi invizibile cu perii mari si apa pe ciment sau pe lemn.

Prin intrebari, educatoarea poate stimula copiii sa gaseasca solutii la diverse probleme si sa genereze ipoteze. De exemplu: "Ce crezi ca se va intampla daca pui colorant in apa?", "Ce s-a intamplat?", "De ce crezi ca s-a intamplat asa?". Astfel se modeleaza sistemul de gandire stiintifica.

Desfasurandu-va activitatea intr-o sala de grupa astfel amenajata este foarte important sa se stabileasca reguli cu copiii, norme de desfasurare a jocului, astfel incat sa fie usor de gestionat orice situatie de criza educationala.