Algorttmizarea

ALGORTTMIZAREA

Algoritmizarea reprezinta o metoda didactica/de invatamant care angajeaza un lant de exercitii dirijate, integrate la nivelul unei scheme de actiune didactica standardizata, care urmareste indeplinirea sarcinii de instruire in limitele demersului prescris de profesor in sens univoc.

Reusita metodei depinde de capacitatea algoritmilor pedagogici alesi de a interveni ca modele operationale care eficientizeaza activitatea de invatare prin intermediul aplicarii unor reguli, formule sau coduri de actiune didactica exacte si riguroase.

Specificul algoritmilor didactici rezulta din contextul pedagogic in care are loc actiunea automatizata. in alte situatii aceasta actiune nu presupune intelegerea operatiilor si a mecanismelor sale specifice. Activitatea didactica solicita insa actiuni automatizate care trebuie nu numai intelese de elev, ci si construite uneori de acesta prin angajarea directa a proceselor sale cognitive superioare (vezi De Landsheere, Gilbert, 1979, pag. 5-6).

Valorificarea algoritmilor didactici implica rationalizarea procesului de instruire la nivelul unui invatamant programat care 'conduce elevul spre rezultat pe caile cele mai eficiente'. Angajarea lor in actiuni de instruire programate pe calculator stimuleaza dezoltarea psihologica a elevului prin 'inlantuirea operatiilor prezentate intr-o ordine foarte determinata care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme' (vezi Mialaret, Gaston, 1991, pag.94, 95).

Clasificarea algoritmilor didactici poate fi realizata prin raportare la criteriul clasic propus de psihologul rus Landa, care vizeaza continutul obiectivelor operajionale propuse. In aceasta perspectiva pot fi delimitate doua categorii de algoritmi didactici:

a) algoritmi de identificare, care avanseaza o lista de intrebari ierarhizate special pentru sesizarea clasei de probleme in vederea elaborarii unei anumite clasificari cu valoare de sinteza;

b) algoritmi de rezolvare, care avanseaza o succesiune de operatii necesare pentru evaluarea exacta a unei situatii de instruire in vederea elaborarii unei decizii eficiente.

Dezvoltarea acestui criteriu la nivelul sarcinilor de proiectare curenta a lectiei permite evidentierea urmatoarelor tipuri de algoritmi didactici (vezi Bontas, Ioan, 1994, pag. 163):

- algoritmi de sistematizare a materiei, aplicabili prin intermediul unor reguli de definire a conceptelor, principiilor, legilor; de realizare a judecatilor si rationamentelor; de stapanire a formulelor; de analiza-sinteza a teoriilor;

- algoritmi de rezolvare a problemelor, aplicabili prin intermediul unor reguli si ipoteze de lucru, de calcul, de proiectare, de investigatie etc;

algoritmi de consolidare a cunostintelor dobandite, aplicabili prin reguli de proiectare si perfectionare a unor deprinderi intelectuale, sociale sau psihomotorii;

- algoritmi de optimizare a unor capacitati, aplicabili prin reguli de perfectionare a standardelor de rezolvare a unor probleme;

- algoritmi de creatie, aplicabili prin reguli de rezolvare a unor situatii-problema, exprimate la nivelul unor tehnici de gandire divergenta productiva;

- algoritmi de programare a materiei, aplicabili prin reguli de ierarhizare a secventelor didactice la nivelul unor coduri specifice (instruirii programate sau instruirii asistata pe calculator).

Resursele pedagogice ale metodei algoritmizarii pot fi angajate dincolo de limitele caracterului sau standardizat. Valentele sale euristice sunt valorificabile pe tot parcursul unei activitati didactice. Pentru profesor aceasta presupune delimitarea momentelor in care insusirea algoritmizata a cunostintelor solicita deschiderea spre anumite orizonturi de ordin euristic. Ele au ca efect formarea capacitatii elevului de a elabora treptat propriile sale scheme de instruire algoritmizata, aplicabile in diferite circumstante didactice sau extradidactice. Vezi Metodele didactice/de invatamant.