Compunerea de probleme asemanatoare

Compunerea de probleme asemanatoare

Printre primele metode prezentate intr-un subcapitol anterior elevii rezolva probleme tipice, isi insusesc algoritmul de rezolvare a problemelor. Dar pentru a nu se sabloniza acest stil de lucru, pentru a verifica daca elevii aplica algoritmul de rezolvare nu in mod mecanic, folosind acest procedeu de lucru - compunerea de probleme asemanatoare - s-au rezolvat probleme de felul urmator (impun ca metoda de rezolvare metoda figurativa):

1. "In doua mine de carbune lucreaza 800 de mineri. Cati mineri lucreaza la fiecare mina, daca la una lucreaza cu 148 mineri mai multi decat la cealalta?"

2. "Suma a doua numere consecutive este de 755. Aflati cele doua numere."

S-a cerut elevilor sa formuleze o problema ca cea anterioara (1) folosind numerele 500 si 126. Pentru ca enuntul problemei sa fie conform realitatii am avut permanent in atentie transmiterea de cunostinte despre diferite domenii de activitate.

Procedand astfel, din cei 14 elevi ai clasei a III-a, 8 au alcatuit probleme corect, respectand conditiile impuse, 4 au avut greseli in exprimare, iar 2 elevi intampina greutati frecvente in rezolvarea de probleme. Ei nu au rezolvat corect, lucru ce a impus program special de pregatire.

Problemele au fost formulate astfel:

1. "La o anumita cantina muncitoreasca au servit masa dimineata si la pranz 500

muncitori. Cati muncitori au servit masa dimineata si cati muncitori au servit masa la pranz, daca la pranz au fost cu 126 mai multi?"

2. "La alimentara s-a adus in doua zile o cantitate de 500 l ulei. Cati litri s-au adus in fiecare zi daca in prima zi s-au adus cu 126 l mai putin?"

3 "In clasele I - IV din scoala noastra sunt 500 elevi. Numarul baietilor este cu 126 mai mare decat al fetelor. Cati baieti si cate fete sunt?"

In compunerea de probleme asemanatoare elevii manifesta tendinta de a "imita", aportul de originalitate fiind foarte mic.

La inceput am considerat ca este necesar sa le prezint elevilor diferite imagini (aspecte din viata cotidiana a oamenilor, a copiilor avand scrise sub ele datele numerice respective). Dupa aceste imagini elevii compuneau probleme.

De asemenea, in prealabil am rezolvat cu ei un numar mare de probleme in care se cunosteau diferenta dintre doua multimi si intersectia lor. Numai dupa aceasta s-a trecut la probleme asemanatoare.

Astfel, un numar de 7 elevi au compus probleme din domenii de activitate deosebite de cele oglindite de manual, 5 nu au iesit din sfera problemelor anterioare, iar 2 nu nu rezolvat sarcina deoarece aveau lacune in cunostintele insusite despre multimi. Am cautat pe cat posibil ca problemele alcatuite de elevi sa difere ca enunt, continut, de cele din manual sau rezolvate impreuna. Numai astfel am putut vedea daca elevii aplica constient sau mecanic algoritmul de rezolvare.