Tipuri celulare

TIPURI CELULARE

Celula reprezinta unitatea structurala si functionala a materiei vii. Fiecare celula este capabila sa preia substante nutritive din mediul exterior, pe care, ulterior, le transforma in energie, poate, de asemenea, sa efectueze anumite functii speciale si, daca este necesar sa se reproduca. Astfel, fiecare celula inmagazineaza un set propriu de instructiuni pentru a realiza activitatile enumerate anterior.

Toate celulele prezinta anumite abilitati, dupa cum urmeaza:

reproducerea, prin diviziunea celulara (amitoza, mitoza sau meioza);

utilizarea enzimelor si a proteinelor codificate pentru genele din structura acidului dezoxiribonucleic (ADN) si sinteza altor proteine prin intermediul acidului ribonucleic (ARN) mesager si a ribozomilor;

metabolismul, care include preluarea substantelor chimice organice si anorganice, utilizate ulterior in construirea componentelor celulare proprii, producerea de energie si eliberarea moleculelor de sinteza. Functionarea unei celule depinde de capacitatea acesteia de a extrage si utiliza energia chimica stocata in moleculele organice, care va fi eliberata si apoi utilizata in diferitele cai metabolice.

raspunsul la stimuli, care pot sa fie de natura externa sau interna, cum sunt schimbarile de temperatura, de pH sau al concentratiei de substante nutritive.

Toate structurile interne ale unei celule sunt continute intr-o membrana celulara, care este alcatuita din lipide, dispuse in dublu strat, printre care se insera proteinele. 

La ora actuala se considera ca exista doua arhetipuri celulare, respectiv: procariotele si eucariotele.

Procariotele sunt forme celulare cu organizare simpla (bacteriile), deoarece nu prezinta membrana nucleara si nucleu, materialul genetic (acizii nucleici) gasindu-se liber in citoplasma. Astfel, cromozomul procariotelor este reprezentat de o molecula de ADN, dispusa circular (exceptia in acest caz este intalnita la bacteriile din specia Borrelia burgdorferi), condensata sub forma unui nucleoid. De asemenea, procariotele pot prezenta molecule de ADN extracromozomial, numite plasmide, care si ele, frecvent, se dispun circular si care pot prezenta functii speciale, cum ar fi spre exemplu, rezistenta la antibiotice. Procariotele sunt lipsite de mitocondrii si alte organite celulare vacuolare (ex.: aparatul Golgi), ale caror functii sunt preluate de membrana celulara. Aceasta prezinta o structura clasica, respectiv se dispune sub forma unui strat dublu fosfolipidic, care separa interiorul celulei de mediul exterior, serveste drept filtru si care intervine in schimburile informationale.

Majoritatea procariotelor prezinta un perete celular (cu exceptia micoplasmelor), alcatuit din peptidoglicani, care actioneaza ca o bariera suplimentara impotriva factorilor externi.

Inmultirea procariotelor se realizeaza prin diviziune directa sau fisiune binara, care in conditii optime este foarte rapida (la intervale de 20 minute).

Eucariotele, spre deosebire de procariote, sunt celule de aproximativ 10 ori mai mari in dimensiune si de aproximativ 1000 de ori mai mari in volum. Cea mai mare diferenta intre cele doua tipuri celulare consta insa in faptul ca celulele eucariote prezinta nucleu (lb. greaca: "eu" - adevarat "carion" - sambure), un compartiment delimitat de membrane celulare, care gazduieste materialul genetic, reprezentat de mai multe molecule de ADN (cromozomi) asociate cu proteine histonice. De asemenea, eucariotele prezinta in citoplasma numeroase membrane intracelulare cu activitati metabolice specifice si care delimiteaza o serie de compartimente ca: reticulul endoplasmatic, mitocondriile, lizozomii, complexul Golgi etc.

Inmultirea celulelor eucariote se realizeaza prin mitoza, proces care incepe cu dublarea cantitatii de ADN, formarea fusului de diviziune si apoi distribuirea in mod egal a materialului genetic in cele doua celule fiice. Eucariotele prezinta si o reproducere sexuata, cu formarea de gameti haploizi prin a caror fuziune in timpul fecundarii se reface setul diploid al informatiei genetice.

In medicina veterinara, procariotele, in speta bacteriile, sunt studiate ca agenti patogeni, iar in cadrul biologiei celularesunt descrise celulele eucariote care formeaza organismul animal.