Ganglionii nervosi - ganglionul spinal la pisica

Ganglionii nervosi

Ganglionii nervosi sunt formatiuni nervoase dispuse pe traiectul nervilor si au in structura lor: o capsula conjunctiva (capsula) ce trimite spre interior septe ce delimiteaza loji sau lojete; neuroni (neuronum) cu o morfologie caracteristica, in functie de tipul acestora; nevroglii ganglionare(glicytus ganglii) (fig. 4.).

Fig. 4. Ganglionul spinal la pisica

1 - neuroni pseudounipolari; 2 - corpusculi Nissl;

3 - nucleu; 4 - nevroglii satelite; 5 - neuroni vegetativi.

Ganglionii spinali (ganglion spinale s. sensorium) sunt situati pe radacinile dorsale ale nervilor rahidieni (ganglionii rahidieni) sau pe traiectul ramurilor senzitive ale nervilor cranieni (ganglionii cranieni). Includ in structura lor corpul neuronilor pseudounipolari (neuronum pseudounipolare) sau bipolari (in ganglionul vestibulocohlear), nevroglii stelate si fibre nervoase.

Neuronii sunt dispusi in grupuri mai mari sau mai mici, la periferia ganglionului, in timp ce fibrele nervoase mielinice sunt dispuse in zona centrala. Kiss a descris trei tipuri de neuroni in ganglionul spinal: neuroni somatosenzitivi, cu pericarion mare, sferic, clar; neuroni viscerosenzitivi, cu pericarion sferic, mic, cromatic; neuroni visceroefectori-Kiss, multipolari, hipercromatici, osmofili (observati mai ales la feline).

Fiecare pericarion este inconjurat de un rand de celule gliale satelite (amficite), cu aspect endoteliform, care indeplinesc rolul de suport structural si metabolic, avand aceeasi origine ca si celulele Schwann, in crestele neurale.

Intreg ganglionul este incapsulat de tesut conjunctiv dens, care se continua cu tecile perineurale si epineurale ale nervilor asociati.

Ganglionii vegetativi (ganglionum autonomicum s. viscerale) cuprind in structura lor neuroni multipolari (neuronum multipolare) mici, dispusi in cuiburi si inconjurati de nevroglii satelite. Pot aparea si neuroni cu mai multi nuclei. Fibrele nervoase amielinice nu apar grupate in zona centrala. Kiss a descris si neuronii mici viscerosenzitivi.

In functie de topografia lor, exista ganglioni vegetativi paravertebrali, prevertebrali (sau juxtaviscerali) si intramurali (sau intraviscerali). Din punct de vedere functional, ganglionii vegetativi pot fi simpatici si parasimpatici. Ganglionii simpatici includ in structura lor neuroni multipolari, care sunt mai distantati intre ei, fiind despartiti de numerosi axoni si dendrite. Unele prelungiri trec prin ganglion fara a face sinapsa. Nucleii neuronilor simpatici au o pozitie excentrica, iar citoplasma periferica contine o cantitate variabila de granule de lipofuscina, colorate in maro, reprezentand detritusuri celulare, sechestrate in corpi reziduali. Ganglionii parasimpatici cuprind pericarionii neuronilor efectori, fiind dispusi in apropierea sau in interiorul organelor efectoare. In ganglionii de marime medie (de exemplu ganglionul otic), neuronii apar grupati, dar in majoritatea cazurilor, ganglionii parasimpatici sunt mici, cu putini pericarioni si dispersati in tesutul conjunctiv de sustinere. Neuronii parasimpatici au nuclei mari, eucromatici, cu nucleoli evidenti si multa citoplasma bazofila. Neuronii sunt inconjurati de numeroase nevroglii mici, de fibre ale nervilor aferenti si eferenti.

In ganglionii vegetativi, axonii colinergici ai neuronilor preganglionari fac sinapsa cu dendritele neuronilor postgangiionari. Neuronii postganglionari pot fi colinergici, daca produc si elibereaza acetilcolina, sau pot fi adrenergici daca neurotransmitatorul este noradrenalina (sau norepinefrina). Neuronii adrenergici pot fi identificati dupa prezenta unor vezicule sinaptice dense. In unii ganglioni vegetativi apar neuroni cu o fluorescenta de mica intensitate, ce contin numeroase vezicule mari si elibereaza dopamina.