Glandele cutanate - sudoripare

      In structura pielii exista 2 tipuri de gl. cutanate: gl. sudoripare si gl. sebacee.

Glandele sudoripare sunt glande tubulo-glomerulare, formate dintr-o portiune glomerulara

secretorie si o portiune canaliculara de eliminare a secretiei. Pe baza caracteristicilor morfologice si functionale se deosebesc doua tipuri de gl. sudoripare, unele apocrine si altele merocrine sau ecrine.

Gl. sudoripare aprocrine sunt mai vechi d.p.d.v. filogenetic, fiind inlocuite treptat de gl. merocrine. Au un adenomer mai voluminos, mai putin sinuos, cu un lumen mai larg. Canalul de excretie este relativ rectiliniu. Cel. secretorii au citoplasma bazofila, cu granule de glicogen, lipide sau pigmenti. Intre polul bazal si membr. bazala se gaseste un strat discontinuu de cel. mioepiteliale. Canalul de excretie se deschide in teaca epiteliala a firului de par, aproape de suprafata pielii.

Gl. sudoripare merocrine (propriu-zise) sunt gl. independente de foliculii pilosi. Se gasesc numai in anumite zone ale pielii precum pernitele digitale la carnivore, furcutza la cabaline, planul nazal la suine, planul nazo-labial la bovine, reg. carpiana la suine. Au adenomerul situat la limita dintre derm si hipoderm, cu aspect tubulo-glomerular. Canalul sudoripar se deschide la suprafata pielii printr-un orificiu sau por. Glandele sudoripare merocrine produc o secretie fluida, apoasa, hipotonica. Prin eliminarea de substante nocive si metaboliti, functia de excretie a glandelor sudoripare echivaleaza cu circa jumatate din functia renala. In caz de insuficienta renala, creste cantitatea de uree eliminata prin transpiratie iar secretia glandelor sudoripare capata miros de urina. Ca regula generala cele mai dezvoltate glande sudoripare se gasesc in regiunile in care pielea acoperita de par se invecineaza cu pielea glabra sau cu mucoasele, in vecinatatea buzelor, narinelor si pe fata ventrala a cozii ( la ovine). Glandele sudoripare  lipsesc la pasari. Datorita unor caracteristici topografice si histostructurale se descriu o serie de glande sudoripare cu aspect particular precum glandele ceruminoase, ciliare, glandele planului nazal sau nazoepitelial, glandele regiunii anale, gl. carpale. Gl. ciliare se deschid in foliculii genelor si sunt gl. apocrine. Gl. carpale sunt specifice suinelor si se deschid pe suprafata pielii prin 3-5 canale largi. Glandele anale se impart si ele in 2 categorii: glande anale si glande ale sinusurilor paraanale.

 Glandele sebacee sunt glande alveolare simple, ramificate sau compuse, cuprinse in grosimea dermului. Se formeaza prin invaginarea tecii epiteliale externe a foliculului pilos. Produc sebum pe care il elibereaza prin holocrinie. In cele mai multe cazuri sunt asociate foliculilor pilosi in care se deschid printr-un scurt canal pilosebaceu. Fiecare folicul pilos este in legatura cu una sau mai multe glande sebacee, dispuse in coroana, care isi descarca secretiile pe radacina firului de par. Sunt cuprinse in unghiul de insertie a muschilor arectori care ajuta la evacuarea secretiei glandulare. Un folicul pilos impreuna cu glandele sebacee adiacente si muschii arectori formeaza o unitate pilosebacee. In zonele in care pielea este lipsita de par, gl. sebacee se deschid direct pe suprafata pielii printr-un canal delimitat de un epiteliu stratificat scuamos.

In centrul adenomerului (partea glandei formata din celule glandulare) cu aspect de alveola se gasesc celule aflate in diferite stadii de degenerescenta grasa, care prin holocrinie se transforma in sebum. Sebumul protejeaza cutisul impotriva apei, mentine finetea si elasticitatea pielii, diminueaza mitoza microorganismelor si contine precursori ai vitaminei D.

La mamiferele domestice au forma ovoidala in reg. in care parul este des si forma sferoidala in pielea slab acoperita cu par. Cu cat parul este mai scurt cu atat glandele sebacee sunt mai mari si mai numeroase. Gl. sebacee lipsesc in unele regiuni lipsite de par ca pernitele digitale, buzele, aripile narinelor, mamelonul la bovine, ovine, caprine si carnivore.

In unele reg. de pe corpul mamiferelor exista aglomerari de glande sebacee cu aspect particular: gl. tarsale, organul submental, gl. sinusurilor infraorbitar, inghinal si interdigital, gl. cornuale, gl. sinusurilor paraanale, circumanale, gl. preputiale si supracoocigiana. La pasari intalnim glanda uropigiala.

Glandele circumanale sunt gl. sebacee modificate prezente la canide in zona cutanata a canalului anal unde formeaza un inel in dermul zonal. Nu au un sistem canalicular care sa dreneze lobulul putand fi considerate glande endocrine.