Emisferele cerebrale si substanta cenusie

Creierul mare este format din doua emisfere cerebrale, legate intre ele printr-o serie de formatiuni comisurale. Fiecare emisfera cerebrala este constituita din substanta cenusie si substanta alba.

            Substanta cenusie formeaza scoarta cerebrala (cortexul) si nucleii cenusii telencefalici. La mamifere cortexul este sistematizat in neocortex si paleocortex. Pe suprafata cortexului se gasesc neregularitati organizate in circumvolutiuni (sau girusuri), delimitate de santuri (sau sulcusuri). Grosimea cortexului variaza, fiind mai redusa la nivelul lobului occipital (cca. 1,25mm) si mai groasa la nivelul lobului frontal (cca. 4mm), unde se gasesc centrii motori.

            D.p.d.v. functional, in neocortex se deosebesc: arii senzitive, arii motorii si arii de asociatie.

            Cele 5 tipuri de neuroni corticali sunt:

1)neuronii piramidali – au varful orientat spre supraf cortexului, iar axonul se detaseaza de la nivelul bazei si patrunde in substanta alba. Dendritele desprinse din apexul neuronului se indreapta spre suprafata cortexului, unde se ramifica abundent. Cei mai mari neuroni piramidali sunt denumiti celule Betz si se gasesc in cortexul motor.

2)neuronii stelati – sunt neuroni mici, cu axon scurt si cu mai multe dendrite ramificate, ce confera neuronului o forma stelata.

3)neuronii Martinoti – au un contur piramidal, cu putine dendrite scurte si cu axon lung. Sunt considerati neuroni piramidali inversati, axonul detasandu-se din varful piramidei, in timp ce dendritele se desprind de la baza acesteia.

4)neuronii fuziformi – sunt mici si medii, orientati cu axul lung perpendicular pe supraf cortexului.

5)neuronii orizontali Cajal – sunt mici, ovoidali, cu axul mare orientat paralel cu suprafata cortexului. Sunt cei mai putin numerosi fiind prezenti in stratul molecular.

            Pe langa neuroni, cortexul mai contine astrocite, oligodendroglii, microglii si capilare sanguine.

            Straturile neocortexului difera intre ele dupa morfologia si densitatea neuronilor:

stratul molecular(plexiform) este cel mai superficial. In el predomina neuropilul, compus din dendritele apicale ale neuronilor piramidali si din ramificatiile terminale ale axonilor fibrelor aferente

stratul granular extern contine o pop densa de neuroni stelati mici si neuroni piramidali mici

stratul piramidal extern contine neuroni piramidali mici si mijlocii

stratul granular intern contine o pop densa de neuroni stelati mici

stratul piramidal intern cuprinde neuroni piramidali mari, neuroni stelati si neuroni Martinotti.

stratul multiform cuprinde o larga varietate de neuroni piramidali mici, neuroni Martinotti, neuroni stelati si neuroni fuziformi

Fibrele nervoase din cortex sunt:

aferente – vin din substanta alba

eferente – patrund in substanta alba si intra in structura cailor piramidale

            Substanta alba ocupa centrul emisferelor cerebrale si cuprinde:

 - fibre nervoase mielinice de proiectie

 - de asociatie

 - comisurale.

Fibrele de proiectie sunt fibre aferente ce aduc impulsuri nervoase la cortex, sau fibre eferente, ce conduc impulsuri la centrii subcorticali.

Fibrele nervoase de asociatie leaga o arie a cortexului cu o alta arie din aceeasi emisfera cerebrala, putand fi scurte sau lungi.

Fibrele comisurale leaga ariile dintr-o emisfera cu arii din emisfera congenera, intrand in componenta corpului calos, a trigonului cerebral si a comisurii albe anterioare.

Bulbul olfactiv este o formatiune ce intra in componenta emisferelor cerebrale, aparand ca o prelungire atasata fetei ventrale, indreptata spre cavitatile nazale.