Operatiuni premergatoare fotografierii - cunoasterea buna a aparatului

Pentru inceput este necesar sa procuram un aparat foto (clasic sau digital) si, in functie de felul acestuia, sa achizitionam filme sau, respectiv, carduri de memorie. In functie de amploarea demersului fotografic se cumpara un numar adecvat de filme sau un card de memorie cu o anumita capacitate. Daca ne angajam intr-o expeditie, de exemplu, si pentru un timp relativ indelungat nu avem acces la un calculator pentru a descarca fotografiile din aparatul foto digital, ne vom aproviziona cu mai multe carduri de memorie de o capacitate cat mai mare.

In al doilea rand, este necesara cunoasterea buna a aparatului cu care se lucreaza si verificarea functionarii acestuia.

Daca se opteza pentru aparat cu film, este necesara verificarea functionarii in primul rand a obturatorului. Se vor face declansari "in gol", adica se va declansa obturatorul la diferite valori ale timpului de expunere, cu capacul posterior deschis, privind prin obiectiv spre o sursa de lumina (in conditiile in care diafragma obiectivului este deschisa la maxim). De exemplu, se va realiza aceasta operatie pentru T = 1/125 s, se va constata ca am zarit o luminita prin obiectiv, apoi vom repeta actiunea dar pentru timpi tot mai lungi: 1/60 s, apoi 1/30 s, 1/15 s, 1/8 s etc; daca se constata ca zarim lumina pentru un timp tot mai mare, inseamna ca obturatorul functioneaza corect.

Apoi se verifica daca, capacul posterior sta bine inchis (in caz contrar se compromite toata munca depusa).

Se mai verifica daca obiectivul focalizeaza corect (operatie posibila doar la aparatele SLR si la cele cu autofocus) sau, cel putin, daca acesta nu se clatina, daca este functional.

Recomandam, de asemenea, sa se curete obiectivul (cu lavete sau servetele speciale); la aparatele digitale SLR se poate curata, cu o pompita, chiar si senzorul de imagine: se da jos obiectivul, se declanseaza obturatorul la un timp de expunere cat mai mare (pana la 30 s), situatie in care oglinda vizorului si perdelele obturatorului lasa cale libera pana la senzor si se pompeaza jeturi de aer pe acesta.

La aparatele cu film este necesar sa verificam si daca sistemul de deplasare a filmului functioneaza (declansari cu capacul posterior deschis).

La aparatul foto digital este necesar sa cunoastem bine, in primul rand, urmatoarele setari: rezolutia sau marimea fotografiilor, raportul lungime/latime (3/2 - ca la filme sau 4/3 - ca la desktop-ul calculatoarelor sau ecranul televizoarelor), sensibilitatea ISO, balansul de alb, timpul de expunere, diafragma, claritatea (focalizarea), zoom-ul, declansarea sau nu a blitului incorporat, intensitatea luminii blitului incorporat, exponometrul, luminozitatea ecranului LCD, autodeclansarea.

3. Alegerea filmului - se face in functie de intentiile creatoare dar si de bugetul fotografului. Din experienta, putem afirma ca, cele mai de calitate marci de filme negative sunt: Fuji Reala, Fuji Superia, Kodak Gold iar de diapozitive - Fuji Provia, Fuji Velvia, Kodak Elitechrome. Din capitolul.. am retinut ca cea mai importanta proprietate a filmelor (din care rezida celelalte) este sensibilitatea. Astfel, daca intentionam sa realizam peisaje sau fotografii de arhitectura, detalieri, portrete la lumina zilei, vom alege un film de sensibilitate 100 ISO sau 200 ISO; daca avem in vedere sa "inghetam" miscarea (vezi capitolul.) si sa folosim si o diafragma catusi de cat stransa (pentru profunzime), atunci avem neaparata nevoie de filme sensibile (de la 400 ISO in sus). De asemenea, daca dorim sa obtinem o claritate impecabila si culori vii, bogate, vom alege un film de sensibilitate cat mai mica (cel mult 200 ISO).

Intellihance permite si lucrul direct in CMYK. Mai precis, pachetul este un set de 3 filtre quasi-identice, cite unul pentru fiecare din modurile RGB, grayscale sau CMYK. La un moment dat, doar unul din aceste poate fi activ in functie de modul curent al imaginii.

Fanii KPT Convolverului nu vor dori sa renunte la acesta in favoarea Intellihance-ului, desi Convolver nu permite decit lucrul in RGB, insa ceilalti utilizatori vor gasi probabil util pachetul. E drept ca aceleasi corectii se pot face chiar direct din Photoshop, insa integrarea in acelasi dialog al functionalitatii mai multor meniuri si optiuni din Photoshop este un punct pozi tiv, caci economiseste timp. Intellihance este furnizat si in kitul Corel 7.

Xaos Typecaster 1.0

Daca plugin-urile precedente au fost mai mult de incalzire, Typecaster deschide seria pachetelor mai serioase. Firma Xaos este o prezenta importanta si veche pe piata graficii profesioniste, orientata pe Silicon Graphics, insa odata cu cresterea perfor man telor calculatoarelor desktop, a portat unele aplicatii sau subseturi ale acestora in tai pe Mac-uri si, cu o oarecare intirziere, si pe PC. TypeCaster umple o nisa care pina acum apartinea doar unor aplicatii inde pen dente: generarea de texte tridimensi o na le cu texturi, iluminari etc. Pentru domeniul strict limitat al textelor, foarte utilizat in grafica publicitara, nu se justifica achizi ti onarea unui modelor 3D complet, inutil de scump si de complex in ciuda sporului de calitate si posibilitati. Programele care extrudeaza un text obisnuit pot fi impartite in doua categorii: cu iesire vectoriala (AddDepth, MS WordArt97) si cu iesire bitmap. Acestea din urma produc rezultate net superioare vizual si se preteaza mai bine la compozitia ulterioara. Mai cunoscute pe Mac/PC, unde sint intilnite uneori ca "um pluturi' ale suitelor de grafica sint Micrografx Instant3D, Crystal Flying Fonts, Assymetrix 3D FX (bunicel dar lent), KPT Vector Effects (foarte bun) si inegalabilul Pixar Typestry care a avut o existenta fulgu ranta pe PC si pe Mac-uri, firma autoare decizind ca dupa versiunea 2.0 sa nu mai suporte produsul pe platformele desktop. Pacat caci raportul calitate/performanta (este suficient sa amintim ca Typestry se baza pe motorul de randare Pixar Renderman pe care, daca nu cu alta ocazie, l-ati putut admira in filmul Toy Story) nu a fost surclasat de nici un alt program.

Dezavantajul resimtit de utilizatorul obis nuit al programelor mentionate este ne ce si tatea utilizarii unei aplicatii separate pentru generarea textului si compozitia ul te rioara in Photoshop sau un alt editor simi lar. Xaos a decis ca Typecaster, un subset de functii preluat din generatorul de titluri N-title sa fie furnizat ca plugin compatibil Adobe Photoshop, permitind astfel compo zi tia imediata a textului 3D in editorul pre fe rat.

Ce face de fapt TypeCaster? Ia un text introdus de utilizator, il extrudeaza pentru a-i conferi astfel spatialitate, il scaleaza si il roteste, aplica texturi pe fata, muchia sau partea extrudata a literelor, ofera suprafetei acestora relief si permite iluminarea cu mai multe surse configurabile. Totul cu preview si cu o interfata cu utilizatorul deosebita. Se pare ca profesionistii graficii si-au facut o mindrie din a furniza aplicatii care se indeparteaza de la interfata standard Windows.

Dialogul principal contine o fereastra de modelare a textului sau de previzualizare a rezultatului, o caseta de introducere a textului si o lista a fonturilor instalate. Utilizatorul rutinat al editoarelor de texte va cauta instinctiv selectorul marimii fontului insa nu il va gasi: scalarea se face continuu cu una din uneltele afisate in stinga ferestrei modelului. Celelalte unelte permit zoom-ul, deplasarea si rotirea in spatiul 3D, extrudarea sau randarea partiala a imaginii.

In dreapta sint afisate setarile curente ale tex turii pentru cele 3 componente geome tri ce ale textului: fata, preluata neschimba ta pe baza fontului, partea extrudata si mu chia (bevel) care le uneste pe precedentele. Fie care din cele trei poate avea caracteristici diferite. TypeCaster permite ca o su pra fa ta sa aiba asociata o textura, un relief, un set de lumini si o transparenta. Textura poa te fi o simpla colorare uniforma sau o imagi ne importata intr-unul din formatele BMP, TIFF si TGA. Fata de Pixar Typestry care fo losea doar texturi procedurale, generate algoritmic la scara necesara si eventual ani ma te, TypeCaster este in dezavantaj, permi tand doar texturi bitmap. Nu este insa deloc singurul program in aceasta situatie si existenta bibliotecilor cu mii de texturi dezvol ta te pentru alte modeloare precum si a ge ne ratoarelor de texturi, cum ar fi KPT Tex ture Explorer transforma dezavantajul intr-o simpla problema de cautare a imagi nii potrivite. Aplicarea texturii pe text poate fi facuta prin scalarea acesteia la nivelul fie carei litere in parte, prin raportare la cea mai lata litera sau la nivelul intregului text, aici situatia concreta hotarind care din metode este mai buna.

Relieful suprafetei este generat pe baza unui bump map incarcabil de pe disc. Printr-un cursor liniar puteti stabili intensitatea reliefarii.

TypeCaster ofera un set de lumini (max 10), toate situate la infinit. Modul de pla sa re si schimbare a parametrilor (pozitie, intensitate, dar, suprinzator, nu si culoare!, cel putin in varianta beta) este intuitiv si nu pune probleme de utilizare. Tot la ca pi tolul luminilor, insa individualizata pen tru fiecare categorie de suprafete (fata, mu chie, extrudare) este posibilitatea re gla rii iluminarii difuze si a reflexiilor speculare.

Combinatiile reusite de setari pot fi salva te atit separat, pe suprafete, cit si global (im p

4. Fixarea filmului in aparat - este foarte importanta, de reusita acesteia depinzand si succesul fotografierii. Iata, in continuare, cateva greseli ce trebuie evitate in aceasta etapa:

• Filmul nu este prins corect pe mosor, astfel ca acesta din urma nu il trage (filmul ramane imobil in caseta sa si nu are loc inregistrarea imaginilor pe el; la developare va rezulta o pelicula "oarba", neexpusa).
• Pozitia stramba sau fortata a casetei filmului in locasul special pentru aceasta din aparat va impiedica derularea usoara a peliculei;
• La unele aparate (Zenit, Praktika s.a.), neintroducerea corecta a perforatiilor filmului pe rotitele dispozitivului de armare duce la ruperea peliculei;
• Filmul trebuie sa fie perfect intins prin fata formatului imaginii, fara, insa, a se actiona in acest scop butonul sau maneta de derulare, care serveste doar la reintroducerea peliculei in caseta numai dupa expunerea in intregime; un film strans prea mult in aceasta caseta ingreuneaza tragerea si poate facilita, prin frecare, producerea unor descarcari electrice slabe care afecteaza continutul imaginilor.

Dupa fixarea filmului si inchiderea capacului posterior trebuie consumate 2 pozitii de pe film, pentru indepartarea din fata obiectivului a portiunii de pelicula afectata de lumina in timpul montarii in aparat si aducerea aici a peliculei neexpuse.

La unele aparate mai vechi, trebuie setate si sensibilitatea ISO a filmului si contorul de imagini la pozitia 0 sau 36 (functie de model).

Evident, o parte din aceste masuri si temeri dispar in situatia utilizarii unui aparat SLR modern, la care doar trebuie asezata cu atentie caseta in locasul ei iar capatul liber al filmului - pe mosor (fara a-l rula pe acesta) iar, la inchiderea capacului posterior, aparatul deruleaza singur tot filmul si fotografierea va incepe de la pozitia 36 spre pozitia 1, contorul de imagini aratandu-ne cate cadre mai sunt de expus. De obicei, aceste aparate au si cititor al sensibilitatii ISO a filmului, care va fi afisata pe ecranul electronic.