Etapa de pre - productie (pregatire)

ETAPA DE PRE - PRODUCTIE (PREGATIRE)

Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale intregului proiect (dupa unii, chiar cea mai importanta, daca avem in vedere perioada de timp corespunzatoare desfasurarii activitatilor: 60-70% din total). Pre-productia reprezinta o etapa mai putin costisitoare in cadrul bugetului producatorului, dar cu siguranta este etapa care va avea cel mai mare impact financiar asupra intregului proiect. De claritatea, coerenta si rigoarea planurilor de productie realizate in aceasta etapa cu ajutorul unei echipe restrinse, dar foarte experimentate, depinde succesul financiar si artistic al filmului.

Lipsa unei bune organizari a activitatii in aceasta etapa nu poate fi inlocuita decit de cheltuirea unor sume considerabile din buget, deci este evident ca in cadrul productiilor cu buget redus este imperativ necesar ca perioadei de pre-productie sa i se acorde o atentie speciala.

Filmul se realizeaza prin efortul unui mare numar de profesionisti si uneori cu mijloace materiale foarte costisitoare, in etape care isi preiau succesiv rezultatele. Randamentele financiare si artistice ale acestei succesiuni de operatii se inmultesc pentru a obtine randamentul final si de aceea, orice nerealizare afecteaza serios (cu coeficiente subunitare) intregul proiect.

Trebuie subliniat ca majoritatea proiectelor contin termene limita (deadlines) pentru indeplinirea sarcinilor, nerespectarea acestora avind drept consecinta afectarea intregii activitati.

Dupa ce a fost adoptat scenariul si elementele de baza ale dezvoltarii sale de catre producator, va avea loc prima intilnire importanta intre membrii echipei de productie. Aceasta intilnire va avea scopul de a identifica resursele necesare realizarii proiectului.

1. Intocmirea extraselor  de scenariu (screenplay breakdown)

Prima actiune care trebuie intreprinsa de catre managerul de productie pentru a evalua eficient intreaga productie este sa pregateasca fiecare scena (secventa), conform scenariului aprobat de producator.

Este important de subliniat ca nu trebuie confundata aceasta activitate cu intocmirea storyboard-ului, care se desfasoara de obicei pe masura ce se dezvolta analiza realizarii scenariului si se termina cind acesta este finalizat (deci este (oarecum, iterativ) anterioara actiunii de intocmire a extraselor de scenariu, storyboard-ul fiind deci un produs al etapei de dezvoltare a ideii sau al primei parti din etapa de pre-productie).

Un manager de productie experimentat, la prima citire a scenariului, poate sa obtina o buna estimare a complexitatii productiei - cit de lunga va fi perioada de filmare, cit de mare trebuie sa fie echipa de productie, cit de costisitoare vor fi elementele de recuzita si decorurile, s.a. Cu toate acestea, o estimare cit mai apropiata de realitate nu poate fi obtinuta decit dupa ce fiecare scena (secventa) a fost studiata si pregatita pentru filmare intr-un mod profesional.

In acest proces, toate elementele scenariului trebuie sa fie foarte clar definite. Fiecarei scene (secvente) ii este atribuit un numar (sau orice cod inteligibil), se stabileste daca este o scena (secventa) de zi, de noapte sau de “regim”,de interior sau de exterior, legata sau nu (si in ce mod) de alte secvente. Scena este impartita daca unitatea de loc si timp a actiunii o cere, este descrisa din punctul de vedere al “cerintelor dramaturgice” ale fiecarei locatii, obiect de filmare, sunt clar stabilite elipsele temporale continute in scenariu. Daca aceste proceduri nu sunt respectate, informatiile care vor lipsi vor face imposibila planificarea profesionala a filmarilor si a bugetului (trebuie subliniat de asemenea ca este imposibil sa existe o estimare corecta a bugetului daca nu exista un storyboard corespunzator, aprobat de Regizor si Producator).

Intocmirea extraselor de scenariu reprezinta poate cea mai importanta parte a etapei de pre-productie-organizare, deoarece toata activitatea viitoare de productie se va baza pe aceste extrase. Aceasta pregatire se face pe baza unui formular (script breakdown sheet). Orice element care lipseste in acest formular va lipsi in timpul filmarilor pe platoul de filmare si deci va lipsi si de pe ecran, chiar fara sa poata fi identificati adevaratii vinovati. De aceea este esential sa se acorde o atentie deosebita completarii in detaliu a acestui formular.  Nu uitati: “oricita bunavointa ar avea cineva sa serveasca o cauza si mai concret un proiect, oricita experienta si competenta ar avea, nu poate ghici toate gindurile comanditarului, daca acesta nu le-a formulat explicit”.

Managerul de productie intocmeste un formular separat pentru fiecare scena (secventa) din scenariu. De aceea, ar fi indicat ca numarul formularelor sa fie egal cu numarul scenelor (secventelor) din scenariu.

Pentru o mai buna intelegere, in Anexa 1 este prezentat un exemplu de formular de extras de scenariu, pentru a vedea (principial) ce informatii sunt necesare.

Informatiile care trebuie sa apara in formular sunt explicate mai jos:

1.     Numarul versiunii curente a scenariului (pe ce versiune de scenariu lucram)

Pentru clarificarea lucrurilor, este important sa distingem intre formulare de pregatire a scenelor pentru diferitele versiuni ale scenariului. Trebuie subliniat ca nu este ceva neobisnuit ca un scenariu sa sufere modificari, deci sa aiba mai multe variante, ca proiect practic de realizare. PreProductia mai aduce uneori “lucrurile cu picioarele pe pamant”. Toate aceste variante trebuie evaluate si numerotate (intocmai ca versiunile de soft) astfel incit sa nu existe confuzii (pentru aceasta, variantele de scenariu care nu mai sunt actuale trebuie inlaturate).

2.     Data cind a fost completat formularul

Aceasta data poate fi omisa in cazul proiectelor de mica anvergura (filmele cu buget redus), dar devine esentiala atunci cind productia se intinde pe o perioada mai lunga de timp.

3.     Numele companiei de productie

Trebuie incluse si numele si telefonul celui responsabil de orice problema care apare.

4.     Titlul si numarul productiei

In cazul serialelor, episoadele primesc si ele un numar pe linga titlul episodului. Cind managerul de productie lucreaza in acelasi timp la mai multe proiecte, aceasta informatie devine esentiala.

5.     Numarul de pagina al formularului (x din y pagini)

In cazul scenariilor elaborate, care cuprind multe scene complexe, numarul de pagina al formularului arata cind acesta este complet.

6.     Numarul scenei (secventei)

Importanta numerelor scenelor (secventelor) este esentiala in intreaga organizare a productiei. De aceea se intocmesc extrase pentru fiecare secventa, adica pentru fiecare scena care are o unitate de loc si timp clar definite, Chiar daca unii scenaristi nu numeroteaza scenele din scenariu, aceasta numerotare, atenta, trebuie s-o faca Regizorul Secund (1^st AD) impreuna cu managerul de productie si/sau secretara de productie. Fara aceste numere, activitatea de productie va fi foarte dificila (daca nu imposibila). De aceea, este important ca aceste numere sa nu fie schimbate (fara a anunta pe toti care lucreaza cu ele), chiar atunci cind din diferite motive au aparut scene noi. Chiar daca unele scene sunt adaugate sau sterse, este important sa se utilizeze acelasi sistem de numerotare care a fost stabilit intr-o anumita varianta a scenariului pe baza caruia se realizeaza productia.

Noile scene pot fi numerotate prin adaugare de litere (exemplu: scena cu numarul 12 A poate fi scena care urmeaza scenei cu numarul 12), pe pagini cu culori diferite (yellow pages). Daca este eliminata din scenariu scena cu numarul 11, atunci este suficient sa se noteze: “scena 11 eliminata”.

7.     Locul unde se desfasoara o anumita scena

Acest loc nu trebuie confundat cu locatia unde vor avea loc filmarile pentru scena respectiva. Se va descrie acest loc din punctul de vedere al scenariului si nu al productiei.

Intr-o locatie de productie se pot filma mai multe scene (secvente). Unii producatori romini numesc locatiile de productie “obiecte de filmare”.

Numele locului trebuie sa fie identic cu numele folosit in scenariu. Acest lucru elimina confuziile din cadrul planificarii productiei. Descrierea acestui loc se face in citeva cuvinte, dar trebuie sa fie cit se poate de clara.

8.     Interior / Exterior

Eseu: Albert Demangeon (1872-1940) Eseu: Opera lui Petre Dulfu

Aceasta informatie defineste daca scena respectiva va fi filmata in aer liber sau “sub un acoperis” (imobil, pestera, etc). Specificul locatiei presupune anumite activitati de pregatire si planificare, de aceea aceasta informatie inscrisa in formular este foarte importanta (chiar daca se desprinde specificul locatiei din dialog sau din continutul scenei).

Managerul de productie (de comun acord cu Producatorul) trebuie sa clarifice toate detaliile locatiei cu regizorul filmului, cu directorul de fotografie, cu scenograful si uneori chiar cu recordistul (sound) filmului. De exemplu, “usa din fata” poate sa insemne ca scena poate fi filmata din interiorul cladirii spre exterior sau din exteriorul cladirii spre interior. Este evident ca din punctul de vedere al organizarii logistice, cele doua situatii sunt diferite, ceea ce implica alte abordari pentru pregatire si planificare, si nu in ultima instanta pentru iluminare.

9.     Descrierea scenei

1^st AD-ul, secretara sau in cel mai rau caz managerul de productie descrie in citeva cuvinte actiunea care are loc in cadrul scenei. Numele folosite, eventual, sunt cele din scenariu, si nu numele actorilor care interpreteaza rolurile respective. Aceasta serveste in primul rind pentru a reaminti scopul scenei; in felul acesta se economiseste timp pentru ca nu trebuie recitit de fiecare data scenariul.

10.  Zi / noapte / regim: rasarit / apus

Aceasta informatie indica momentul (perioada) cind are loc scena in cadrul scenariului. Desigur ca nu inseamna neaparat ca scena respectiva trebuie filmata la ora cind se desfasoara actiunea in scenariu (exemplu: o scena de noapte, a carei actiune se desfasoara in interior, se poate filma in timpul zilei, in conditii corespunzatoare, intr-un platou amenajat in acest scop. DAY for NIGHT. In anumite conditii, usor de imaginat putem avea chiar NIGHT for DAY, mai ales in interior). Daca scenariul nu indica foarte clar cind are loc o anumita scena, managerul de productie trebuie sa lamureasca cit mai curind posibil acest aspect cu scenaristul (daca in contractul acestuia se specifica) dar in orice caz cu Producatorul si cu regizorul filmului.

Filmarile “in regim” ridica mari probleme de productie pentru ca totul trebuie sa fie riguros pregatit. De obicei, in astfel de situatii, directorul de imagine stabileste ordinea filmarii cadrelor.

11.  Lungimea scenei

Aceasta parte a formularului ofera informatii despre lungimea scenei in cadrul scenariului. Conform standardelor nord-americane, fiecare pagina de scenariu este impartita in optimi iar o pagina “standard formatata” dureaza apoximativ (!?!) un munut in forma finala a filmului.

Nu exista, insa o relatie exacta intre optimi si “metri utili” din copia finala a filmului (conform traditiei rominesti). Deci trebuie subliniat totusi ca desi aceasta este practica nord americana, aceasta informatie nu ofera o estimare exacta nici a timpului necesar filmarii scenelor (secventelor), nici a duratei lor exacte in cadrul filmului montat.

O scena care in scenariu are doar o optime, poate dura zile intregi de filmare, sau o scena care in scenariu are sapte optimi, poate dura citeva ore. Totusi, experienta arata ca optimile sunt un indicator eficient in activitatea de productie, care arata ce efort trebuie depus pentru a filma scena respectiva.

Traditia romineasca de a indica in dreptul fiecarui cadru metrajul util - durata in versiunea finala a filmului - sau traditia europeana de a indica durata in secunde a fiecarui cadru, permite in orice caz o planificare mai rationala a consumurilor de pelicula si resurse. Dupa ce storyboard-ul a fost realizat, se poate estima relativ usor metrajul (durata utila) a fiecarei scene (secvente).

12.  Distributia scenei

Managerul de productie trebuie sa inscrie in formular toate numele actorilor care au replici din scenariu in cadrul scenei. Actorii pot fi identificati convenntional si printr-un numar, actorul cel mai important avind numarul 1. O atentie deosebita trebuie acordata actorilor minori (dupa nume, se va inscrie in paranteze virsta copilului), prezenta acestora in cadrul scenelor necesitind o pregatire si o planificare speciala.

13.  Cascadoriile

Deoarece cascadoriile consuma mult timp din productia unui film, este important sa fie inscrise distinc in formular pentru a fi luate in considerare la planificarea activitatilor. Trebuie subliniate acele cascadorii care au un grad ridicat de dificultate (acestea vor fi planificate pina la cel mai mic detaliu cu seful echipei de cascadori). Vor fi de asemenea inscrisi in formular cei care participa la realizarea si coordonarea cascadoriilor.

14.  Figuratia

In aceasta sectiune, managerul de productie inscrie toate informatiile legate de persoanele care formeaza figuratia. Aceste informatii vor fi structurate pe categorii, tinindu-se cont in principal de urmatoarele criterii: sex, virsta. Pot fi luate in considerare si alte criterii, in functie de specificul scenariului. In general, aceste informatii pot fi obtinute de la scenarist sau de la regizor.

15.  Figuratia speciala

In aceasta categorie intra acele persoane care vor interpreta un rol, dar care nu au replici din scenariu (exemplu: chelneri care servesc in restaurant). Informatiile legate de aceste persoane vor fi pe cit posibil structurate ca mai sus.

16.  Personal auxiliar (consultanti, personal de asigurare a securitatii, etc.)

Aceasta sectiune are scopul sa aminteasca faptul ca o anumita scena trebuie sa beneficieze de personal auxiliar. Desi consultantii si personalul de asigurare a securitatii nu apar in cadru atunci cind se filmeaza, totusi trebuie sa li se acorde o atentie speciala (mai ales ca necesita si cheltuieli suplimentare).

Un exemplu in care consultantii pot fi solicitati il constituie filmarile in care sunt implicati copii sau animalele, iar personalul de asigurare a securitatii poate fi necesar atunci cind scenele de filmare includ secvente cu explozii sau mase mari de oameni. In aceasta sectiune, managerul de productie inscrie de asemenea parintii copiilor (sau alte

rude care ii insotesc), personalul medical care acorda primul ajutor, consultantii militari, dresori, medici veterinari, s.a.

17.  Efectele speciale

Managerul de productie trebuie sa inscrie in aceasta sectiune toate efectele speciale pe care scena le contine (mecanice, optice, pirotehnice, etc.).

Toate efectele speciale, in principal cele care se executa in timpul filmarii, necesita timp pentru pregatire si uneori pentru repetitii (pentru a nu compromite filmarea) si de aceea planificarii lor trebuie sa li se acorde o atentie deosebita.

18.  Elemente de recuzita specifica actorilor / Elemente de recuzita de decor

In aceasta sectiune, vor fi inscrise toate elementele de recuzita pe care trebuie sa le contina scena si care apar in cadru. Elementele de recuzita care sunt folosite de catre actori sau de catre figuratie sunt foarte importante si de cele mai multe ori este indicat sa existe dubluri pentru acestea (mai ales pentru acelea care se pot deteriora usor in timpul filmarilor).

Elementele de decor sunt acele elemente statice care in timpul filmarilor apar in cadru. Chiar daca anumite replici din scenariu se pot schimba, decorul ramine de obicei in aceeasi structura.

19.  Vehicule / Animale

Toate vehiculele (picture vehicles) care se vor vedea pe ecran trebuie inscrise in aceasta sectiune a formularului. Nu vor fi incluse acele vehicule ale departamentului productie care vor fi utilizate pentru transport. Vor fi incluse in aceasta sectiune si animalele care trebuie sa apara in scena respectiva.

20.  Garderoba / Costume

Vor fi inregistrate in aceasta sectiune acele piese de garderoba care necesita o atentie speciala. In aceasta categorie intra cele care se pot deteriora in timpul filmarilor si care trebuie inlocuite pentru a pastra continuitatea scenelor.

21.  Numarul estimat al pozitiilor camerei (al cadrelor in care e “decupata” secventa)

Aceasta sectiune are o importanta deosebita deoarece descrie numarul de pozitii ale camerei care sunt necesare regizorului pentru a “acoperi” toata scena (secventa). Acest numar poate varia in limite destul de largi, de la regizor la regizor. Orice pozitie noua a camerei inseamna de obicei mutarea echipamentului, rearanjarea schemei de lumina, rediscutarea miscarii scenice a actorilor. Toate acestea reprezinta din punctul de vedere al productiei un timp suplimentar (deloc de neglijat) care afecteaza intreaga activitate (consecinte asupra vitezei de lucru).

Montarea echipamentelor de catre masinisti pentru a raspunde cererilor regizorului si directorului de imagine reprezinta una din activitatile importante ale managerului de productie.

Numarul de pozitii ale camerei (camerelor) determina de asemenea si cantitatea de pelicula folosita la sfirsitul zilei de filmare.

22.  Timpul estimat de productie

Folosind informatiile inregistrate in extrasul de scenariu, managerul de productie estimeaza cit de mult va dura productia scenei, incepind de la sosirea echipei in locatia de filmare si pina la plecarea acesteia. Aceasta perioada include: timpul necesar descarcarii echipamentelor, pozitionarii si fixarii lor; timpul necesar filmarilor; timpul necesar plecarii. Este foarte dificil sa se estimeze cit de mult vor dura toate acestea datorita particularitatilor fiecarei locatii, echipamentului folosit, numarului de actori care trebuie machiati, costumati, repetitiilor de miscare si mai ales situatiilor imprevizibile care pot aparea cind se lucreaza cu animale, copii, animale, etc.

Experienta arata ca, in medie, pregatirea unei locatii “normale” pentru filmare - montare echipamente si lumina - dureaza in situatiile obisnuite aproximativ o ora, cam acelasi timp trebuind sa fie alocat pentru stringerea echipamentelor dupa terminarea filmarilor.

Managerul de productie trebuie sa mearga in prospectie la fiecare locatie impreuna cu regizorul, directorul de imagine, scenograful si uneori maestrul de sunet pentru a stabili detaliile fiecarei scene (secvente). Aceasta este singura posibilitate prin care managerul de productie poate estima  perioada necesara filmarii unei scene (secvente).

23.  Echipamente speciale

Aceasta sectiune are scopul de a sublinia  necesarul de echipamente speciale pentru scena respectiva. De obicei, astfel de echipamente, fiind costisitoare, se inchiriaza pentru o perioada limitata, demersurile pentru obtinerea lor trebuind sa fie intreprinse din timp. In categoria acestor echipamente intra macaralele speciale, echipamente pentru stabilizarea camerei (montate pe elicoptere, masini, etc.).

24.  Observatii

Aceasta sectiune cuprinde alte informatii importante, necesare managerului de productie pentru desfasurarea in bune conditii a filmarilor pentru scena respectiva. Cu alte cuvinte, managerul de productie noteaza aici tot ce este neobisnuit, dar necesar pentru scena respectiva.

Exemplu: daca pentru o scena este necesara prezenta unui fotograf pentru materiale publicitare (still photographer), atunci acest lucru trebuie mentionat in formular. Prezenta unei persoane in plus pe platoul de filmare necesita cheltuieli suplimentare si deci o alta abordare  din punctul de vedere al pregatirii si planificarii productiei.

Informatiile inregistrate la punctele 6 - 8, 10, 11 vor fi transferate si la formularele de planificare a filmarilor (acestea vor fi infatisate la capitolele urmatoare).

Alte exemple de extrase

In cazul productiilor complexe, daca managerul de productie sau regizorul decid, se pot intocmi extrase de scenariu pentru anumite sub-scene,  deci doar pentru anumite segmente de secventa, cum ar fi de exemplu locul unde se desfasoara citeva (sau doar un) cadru dintr-o scena de filmare (facind parte, din punctul de vedere al scenariului, din aceeasI secventa; nu este vorba, deci doar despre locatie in care se va filma efectiv scena respectiva).

Intr-un astfel de extras se descrie locul in care se desfasoara scena respectiva din toate punctele de vedere, se dau multe amanunte, detalii, spre deosebire de extrasele unde aceste locuri de desfasurare a scenelor sunt infatisate succint.

3. Planificarea filmarilor (Shooting Schedule)

Dupa intocmirea extraselor de scenariu, utilizind informatiile inscrise in acestea, managerul de productie trebuie sa intocmeasca planificarea filmarilor. Pentru aceasta, se poate folosi un formular (pe care americanii il numesc “shooting schedule sheet” sau “production board”).

Este indicat ca la completarea acestui formular sa participe si regizorul secund, care controleaza si organizeaza toate activitatile care se vor desfasura in cadrul unei locatii in timpul filmarilor.

Planificarea filmarilor este discutata si definitivata impreuna cu regizorul. Regizorul trebuie sa fie de acord cu volumul de munca si cu pauzele de filmare, pentru ca in cele din urma acesta este responsabil de eventualele  intirzieri, mai ales dupa ce a acceptat un timing de lucru.

Regizorul trebuie sa semneze formularele de planificare a filmarilor. O copie a acestui formular ramine la biroul managerului de productie, o alta copie va fi pastrata de catre regizorul secund pentru a fi folosita pe platoul de filmare. Semnatura regizorului indica in ultima instanta ca daca totul este pregatit si se desfasoara conform planificarii, proiectul este realist si deci realizabil. Aceasta este ultima faza in care se mai poate negocia in privinta planificarii.

Un astfel de model de formular este prezentat in Anexa

Managerul de productie completeaza formularul incepind cu titlul productiei, numele producatorului (sau a companiei de productie), numele regizorului si a managerului de productie.

Apoi managerul de productie adauga numele tuturor actorilor, acordind o atentie deosebita celor care au replici din scenariu. Acestia sunt numerotati incepind cu numarul 1, care este adresat celui mai important actor. Aceste numere sunt pastrate si de-a lungul celorlalte etape ale productiei (vor aparea de exemplu in cadrul call sheet-urilor). Daca este necesar, pentru alte categorii, cum ar fi: distributie, cascadori, s.a. managerul de productie poate folosi pe linga numere si litere (sau numai litere).

Managerul de productie aloca o coloana a formularului pentru fiecare scena. Aceste coloane contin multe informatii din extrasele de scenariu, inclusiv perioada de filmare (daca este zi (Z) sau noapte (N)), daca este scena de interior (I) sau exterior (E),  numarul scenei, lungimea scenei, timpul estimat al productiei, numele locatiei sau platoului de filmare.

Se poate utiliza si un cod de culori pentru fiecare coloana. Managerii de productie si regizorii secunzi pot alege propriul lor cod de culori, dar trebuie subliniat ca exista totusi un standard acceptat in industria nord-americana de film:

galben --- zi / exterior;

alb --- zi / interior;

verde --- noapte / exterior;

albastru --- noapte / interior.

Coloanele de culoare neagra sunt utilizate pentru a separa zilele de filmare, coloanele de culoare gri reprezinta zilele libere.

Cind observa aceste detalii, o persoana implicata in activitatea de productie poate evalua cu usurinta cum trebuie sa decurga filmarile (trebuie inscrise momentele de filmare care se vor desfasura atit pe o perioada de zi cit si pe o perioada de noapte).

Nu este obligatoriu ca planificarea filmarilor sa respecte succesiunea scenelor din cadrul scenariului, de obicei se iau in considerare alte aspecte care vor fi explicate in continuare (vezi 4.)

In cazul productiilor cu buget redus, sau in cazul in care echipa de productie nu are suficienta experienta, planificarea filmarilor poate reprezenta doar o succesiune a extraselor de scenariu (fara a se mai recurge la un formular de genul celui prezentat in Anexa 2).

Companiile nord-americane planifica si inregistreaza si activitatea actorilor (actor’s day out of days) pentru a aplica o politica salariala standardizata (utilizind mijloace software). In Anexa 3, este prezentat un formular specific inregistrarii acestor date. Acest formular este completat dupa ce a fost completat formularul de planificare a filmarilor.

4. Consideratii asupra planificarii filmarilor

Planificarea filmarilor se executa tinindu-se cont de citeva principii. Scopul principal al planificarii filmarilor este acela de a respecta termenele limita, de a evita intirzierile si cheltuielile suplimentare ale bugetului.

Din acest motiv, organizarea acestei activitati se desfasoara in cele mai multe situatii avind in atentie locatiile unde vor avea loc filmarile. Acest principiu este incalcat doar in situatii exceptionale. De exemplu, daca un actor care detine un rol principal este disponibil doar pentru o anumita perioada de timp (limitata), producatorul este obligat sa faca niste compromisuri. In aceasta situatie, planificarea filmarilor se va desfasura conform programului actorului si anumite scene care in mod obisnuit ar putea fi filmate in conditii mai avantajoase din punct de vedere financiar, vor fi grupate astfel incit sa fie conforme cu cerintele specifice ale actorului.

In determinarea programului filmarilor, mai sunt importante alte doua consideratii. O scena care se desfasoara intr-un anumit moment al zilei in cadrul scenariului poate fi filmata de exemplu la o alta ora convenabila. De exemplu, scenele de interior care se desfasoara noaptea in cadrul scenariului (cum ar fi scenele care au loc in camere fara ferestre cu vizibilitate in exterior, holuri, birouri, etc.) pot fi filmate in orice moment al zilei intr-un studio special amenajat. Este evident ca este mai putin stresant si mai putin costisitor sa filmezi in timpul zilei scene de interior care se desfasoara din punctul de vedere al scenariului in timpul noptii.

Trebuie subliniat ca in conditiile in care concurenta in domeniul productiei de film este din ce in ce mai puternica, argumentele de natura financiara pot sa primeze in unele situatii (de exemplu, se poate programa o filmare in timpul noptii, intr-o locatie reprezentata de o cladire parasita, care nu necesita amenajari complexe, doar pentru ca suma care reprezinta chiria ce trebuie platita este foarte convenabila comparativ cu alte locatii).

Un alt element catre care trebuie sa se indrepte toata atentia este disponibilitatea actorilor si programarea scenelor in care sunt implicati. Lucrul cu actorii nord-americani necesita cunoasterea unor informatii care sunt foarte importante (cum ar fi preferintele culinare, hobby-uri, etc.).

Pentru a minimiza costurile de productie, este indicat ca actorii care trebuie sa lucreze doar citeva zile (day players) sa nu fie platiti pentru o intreaga saptamina (weekly players). Conform standardelor nord-americane, trecerea de la stadiul de “daily player” la cel de “weekly player” se face daca exista o perioada mai mica de 10 zile intre zilele in care actorii trebuie sa lucreze. De exemplu, daca un actor american lucreaza la o scena in ziua a doua de filmare si apoi in ziua a noua de filmare, el va trebui sa fie platit ca si cum ar fi lucrat o saptamina intreaga.

Daca scena care trebuie filmata in ziua a noua poate fi programata in ziua a 13- a, actorul poate fi considerat “daily player” si poate fi platit doar pentru 2 zile lucratoare. Toate aceste consideratii au fost prezentate pentru a intelege ca este esentiala respectarea programului filmarilor in care sunt implicati actori americani, eventualele intirzieri sau modificari avind consecinte nefaste asupra bugetului alocat de producator.

In intocmirea planificarii filmarilor, pot fi luate in considerare si alte aspecte:

este recomandat sa se planifice in primele zile de filmare acele scene care nu sunt prea complexe, mai ales daca membrii echipei de filmare nu au mai lucrat impreuna la alte proiecte. Este nevoie de o perioada de timp pentru ca echipa sa-si gaseasca ritmul propriu de lucru;

in primele zile de filmare, scenele mai usoare care includ dialoguri sunt de preferat celor care includ efecte speciale complicate, deoarece in acest fel regizorul are posibilitatea sa stabileasca mai usor un stil de lucru si de comunicare intre membrii echipei;

daca vremea este favorabila, scenele de exterior trebuie sa fie planificate pentru a fi filmate inainte de scenele de interior, care sunt independente de starea vremii si deci pot fi programate oricind (chiar si spre sfirsitul perioadei de filmare). Daca acest principiu nu este respectat, vremea nefavorabila poate avea consecinte dezastruoase (mari intirzieri, costuri exagerate). In acest scop, regizorul secund trebuie sa aiba prognoza vremii inainte de a incepe planificarea filmarilor;

Scenele de interior pot fi de asemenea folosite ca rezerva pentru scenele de exterior care nu pot fi filmate din diverse motive. In mod ideal, asemenea scene de rezerva ar trebui sa fie planificate pentru toate scenele care depind de conditiile de vreme. Avind in vedere ca nu exista conditii perfecte pentru realizarea unei productii de film, managerul de productie trebuie sa fie pregatit sa execute improvizatii rapide si modificari ale filmarilor si ale locatiilor, cu conditia sa fie clar planificate si aduse la cunostinta tuturor factorilor responsabili;

managerul de productie trebuie sa incerce sa exploateze ordinea fireasca a operatiilor in cadrul unei locatii. De exemplu, daca o scena noua are loc in fata unei case, o alta in bucatarie si o alta in holul casei, atunci prima scena care trebuie filmata este cea din fata casei, cea de-a doua este cea din hol, ultima fiind cea din bucatarie, chiar daca nu este respectata continuitatea scenariului. Aceasta in conditiile in care echipa a ajuns de curind in locatie. Daca echipa de pregatire a amenajat deja interiorul casei si filmarile in locatie dureaza citeva zile, atunci scenele de interior vor fi planificate pentru a fi filmate inaintea celor de exterior (tinind cont si de prognoza vremii). Este indicat sa se evite mutarile inutile de echipamente. Daca scena din fata casei trebuie sa fie filmata la apusul soarelui, atunci ea va fi programata pentru filmare ultima, cind echipa trebuie oricum sa se pregateasca pentru plecare si sa paraseasca locatia respectiva.

un alt factor important care trebuie luat in calcul este timpul de odihna al actorilor americani intre doua zile de filmare consecutive. Pentru actorii americani afiliati la sindicat, exista reglementari care trebuie cunoscute si respectate.

structura unei zile de filmare trebuie de asemenea sa respecte anumite reglementari, de acest lucru ocupindu-se regizorul secund. De exemplu, in programarea pauzelor de masa nu este implicat managerul de productie (acestea trebuie sa fie planificate la nu mai mult de 6 ore de la inceperea lucrului).