Transportul naval - implicatii asupra dezvoltarii economice a zonei de litoral si Delta Dunarii

Transportul naval - Implicatii  asupra dezvoltarii economice a zonei de litoral si Delta Dunarii

Cele mai importante efecte resimtite in zonele cu o intensa activitate de transport naval sunt:

- extinderea ariilor de piata pentru produsele manufacturate;

- dezvoltarea sectorului tertiar in zonele respective;

- localizarea activitatilor productive sau prestatoare de servicii in proximitatea infrastructurilor;

- cresterea populatiei si a gradului de ocupare a fortei de munca;

- cresterea veniturilor populatiei in ariile afectate de exitenta infrastructurilor;

Aceste efecte, difera in functie de marimea asezarilor, urbane sau rurale aflate pe traseul cailor navigabile.

Zonele urbane, unde densitatea intreprinderilor si a serviciilor este ridicata, iar volumul bunurilor transportate este foarte mare, au cunoscut o mare crestere a competitivitatii intreprinderilor si o largire majora a pietelor lor. Intreprinderile au valorificat mai bine informatiile provenite din exterior, fapt care a determinat si cresterea competitivitatii lor. Efectele asupra comertului, ca si cele asupra gradului de ocupare si utilizare a fortei de munca, sau cresterii populatiei s-au resimtit puternic in toata regiunea, chiar daca ele au fost mai evidente pe aria si in vecinatatea orasului-port respectiv.

Prezenta unei infrastructuri de transport are consecinte favorabile asupra activitatii economice a zonei in care sunt amplasate dar aceasta nu este singura conditie necesara dezvoltarii. O alta conditie obligatorie este aceea ca transporturile navale sa fie rentabile. In momentul in care infrastructurile de transport isi manifesta rentabilitatea directa, adica economiile facute de catre utilizatori cu transportul depasesc cheltuielile de constructie ale infrastructurilor, se realizeaza un surplus de productie. Acesta provine din utilizarea unei cantitati mai mici de factori de productie pentru realizarea aceluiasi nivel al productiei. Daca factorii de productie astfel economisiti sunt reutilizati intr-un nou ciclu productiv, atunci va creste bogatia nationala cu aceeasi cantitate a factorilor de productie economisiti.

Existenta si dezvoltarea infrastructurilor de transport naval au influentat decisiv aparitia unor obiective (capacitati) economice specifice cu un rol major in dezvoltarea economica zonala si nationala.

a.Porturile de litoral

Portul Constanta este unul dintre principalele centre de ditributie care deservesc regiunea Europei Centrale si de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt :

- port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;

- acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European VII - Dunarea;

- centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;

- conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si conducte;

- facilitati vamale oferite pentru operatiunile comerciale desfasurate prin Portul Constanta;

- terminale Ro-Ro si Ferry Boat care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si Marii Mediterane;

- facilitati moderne pentru navele de pasageri;

- disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare.

Incepand cu decada anilor 70, a fost efectuata largirea si modernizarea portului, ceea ce a insemnat construirea a 5.334 m de diguri, a 13 dane de diferite adancimi, a 10 ha de platforma portuara, a 8 km de drumuri, a 35 km de cai ferate, a 900 m de poduri si pasaje, a 10.000 m˛ de magazii pentru marfuri generale. Toate masurile au avut ca rezultat crearea posibilitatii ca aici sa ancoreze nave de mare tonaj.

In prezent, Portul Constanta are o capacitate de operare de peste 100 milioane tone si pune la dispozitia utilizatorilor portuari toate serviciile caracteristice unui port de generatia a treia. Cele mai noi obiective intrate in patrimoniul portului sunt terminalul de containere (2004) si terminalul de pasageri (2005).

Cele doua porturi satelit sunt Portul Midia, situat la 25 km nord de Constanta si Portul Mangalia, la 38 km sud. Ambele porturi indeplinesc un important rol in cresterea eficientei facilitatilor portuare oferite de portul principal - Constanta si se afla intr-o permanenta evolutie pentru a putea face fata cerintelor in crestere ale proprietarilor de marfuri.

b.Santierele navale

Constanta - situat in zona Marii Negre, Santierul Naval Constanta S.A. se numara printre cele mai mari santiere de constructii si reparatii nave din Europa.

Accesibil pe cale maritima prin Stramtoarea Bosfor, pe apele interioare prin Canalul Dunare - Marea Neagra si pe calea aeriana folosind Aeroportul International Mihail Kogalniceanu, Santierul Naval Constanta S.A. furnizeaza armatorilor din intrega lume locul ideal pentru constructia si reparatia de pana la 200.000 tdw.

Avand mai mult de patru milioane tdw livrate in decursul anilor de activitate, atat catre armatori romani, cat si catre armatori europeni de prima clasa, constructii noi variate ca marime - de la 1.100 tdw nave tanc pentru produse chimice la tancuri Aframax/Suezmax sau vrachiere Capesize, si complexitate - de la pontoane la nave destinate transportului de GPL/Amonium si nave aprovizionare platforme petroliere, Santierul Naval Constanta SA este sustinut de experienta, profesionalismul si lucrul in echipa a celor peste 2.300 de angajati.

Analiza: Metoda valorii - ingineria valorii Document online: Forme de comunicare in negocierile internaționale

Mangalia - incepand cu anul 1997, Daewoo-Mangalia Heavy Industries, companie infiintata prin asocierea intre renumitul constructor naval Daewoo-Ship Building & Marine Engineering din Coreea si Santierul Naval "2 Mai" Mangalia - Romania, a devenit cel mai competitiv santier naval privind constructia, conversia si reparatia de nave din zona Marii Negre.

Braila - Santierul Naval Braila a fost preluat indirect de catre Aker Brevik din Norvegia, care a achizitionat intregul pachet de actiuni al SC Scandinor AS, actionarul majoritar al societatii brailene. Aker Brevik este filiala a grupului Aker Yards A.S., cel mai mare grup de constructii navale din Europa. De altfel, Aker Kvaerner Yards a fost principalul client al santierului in ultimii ani, sprijinind activitatea prin acordarea de imprumuturi si de plati in avans.

Galati - Santierul Naval Damen Galati, controlat de grupul olandez Damen, inregistreaza anul un profit brut de peste 11 mil. euro, cu o cifra de afaceri de circa 80 mil. euro. In 2005, firma a consemnat afaceri de 221,83 mil. lei si un castig brut de 21,6 mil. lei. Profitul net a fost de 17,82 mil. lei.

Tulcea - Santierul Naval Tulcea a fost infiintat in 1974 si este amplasat pe malul drept al Dunarii maritime la mila 39,5 in amonte fata de Tulcea. Obiectul de activitate este proiectarea, producerea, comercializarea si reparatia navelor maritime, fluviale, comerciale, tehnice si militare propulsate sau nu pana la 15000 tdw.

c.Platformele marine

Pozitia geografica si existenta unei infrastructuri specifice in zona de litoral, au constituit oportunitati pentru aparitia si dezvoltarea activitatii de explorare, foraj si productie titeiului si gazelor marine. Romania dispume de 5 platforme mobile de foraj marin clasa Orion - Gloria, Prometeu, Atlas, Jupiter si Saturn - construite la Santierul Naval Galati cu asistenta SUA, in perioada 1976-1988. Sucursala detine si 2 platforme de foraj marin, cu consola, tip Cantilever - Fortuna si Orizont - transformate si modernizate intr-un santier din Emiratele Arabe Unite, in perioada 1998-2000.

Principalele activitati desfasurate in perimetrul romanesc al Marii Negre sunt:

activitatea de explorare geologica - au fost explorate 24 de structuri geologice si s-au sapat 75 de sonde de explorare geologica prin care au fost descoperite 8 zacaminte de hidrocarburi;

activitatea de exploatare a zacamintelor - 7 zacaminte in exploatare racordate la un sistem de conducte submarine in lungime totala de 297 km, pentru titei si gaze;

activitatea de foraj - 123 de sonde in care cel mai adanc foraj a atins adancimea de 5.006 m, iar adancimea cea mai mare a apei marii la foraj a fost de 87,5 m;

activitatea de productie - urmareste eficientizarea procesului de exploatare prin recuperarea unei cantitati maxime de titei si gaze si evaluarea potentialului petrolier al sondelor de exploatare geologica sapate; o atentie deosebita se acorda si subactivitatii de protectie a mediului;

activitatea de servicii geologice - pe mare sau pe uscat;

activitatea de proiectare a sondelor;

servicii anexe.

d.Sistemul de canale Dunare - Marea Neagra

Astazi, Dunarea, cel mai important fluviu din Europa, este legat atat cu portul maritim Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra, cat si cu portul si platforma industriala de la Midia.

Principalele implicatii economice ale Canalului Dunare - Marea Neagra sunt determinate de faptul ca aceasta  cale navigabila care permite:

racordarea Sistemului Transeuropean de Navigatie la un port de prima marime - Constanta;

scurtarea distantei de transport intre Cernavoda si Constanta cu aproximativ 400 km, fata de ruta Sulina;

micsorarea costului total al transporturilor pe mare;

atragerea unui important volum de trafic extern, din tarile Europei Centrale;

racordarea fluviului Dunarea la un port maritim de prima marime, Constanta sud in  care au acces si unde pot opera cele mai mari nave ce tranziteaza Suezul si Bosforul;

inlesnirea relatiilor economice ale Romaniei, dar si ale altor tari din Europa Centrala cu cele din zona Golfului, Africa de est, Asia de Sud si Sud-Est, Extremul Orient si Australia.

Finalizarea in anul 1992 a Canalul Main-Dunare, intre localitatile Bamberg si Kelheim, denumit si Canalul Europa a realizat legatura intre reteaua cailor navigabile din Europa de Vest, a carui axa principala este Rhinul, cu cea din Europa Centrala si de Sud-Est axata pe Dunare. In acest mod s-a format Magistrala Transeuropeana de Navigatie Rhin-Dunare, care strabate in diagonala intregul continent. Aceasta artera transeuropeana conecteaza intre ele retelele de cai navigabile din 13 tari.

Conectarea Magistralei Transeuropene de Navigatie Rhin-Dunare cu portul Constanta confirma si intareste pozitia acestui port situat la capatul estic al Coridorului de transport nr. 7. Conditiile deosebit de atractive pe care le ofera portul sunt:

terminale specializate pentru diverse categorii de marfuri si pentru containere;

dane RO-RO si feribot;

intinse platforme de depozitare si prelucrare;

e.Zonele libere

In prezent, pe teritoriul Romaniei exista un numar de 6 zone libere, infiintate prin hotarare de Guvern, in temeiul Legii nr. 84/1992 - privind regimul juridic al zonelor libere din Romania. Stabilirea acestora s-a facut in stransa legatura cu existenta si oportunitatile oferite de infrastructura de transport naval.

Zona Libera Sulina - infiintata prin H.G. nr. 156/1993, este situata la extremitatea estica a Dunarii, respectiv la varsarea bratului Sulina in Marea Neagra si are o suprafata de 100,89 ha, dispunand de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activitatile preponderente desfasurate in aceasta zona fiind cele comerciale, din cauza lipsei drumurilor, cailor ferate sau a unui aeroport in apropiere, orientandu-se si spre alte sectoare cum ar fi cel al productiei si cel al serviciilor.

Zona Libera Constanta - Sud este amplasata in partea sudica a Portului Constanta si are o suprafata de 134,60 ha impartita in trei platforme. Din anul 1997, aceasta s-a extins in complexul portuar Basarabi formandu-se Zona Libera Basarabi, care functioneaza ca o sucursala a Zonei Libere Constanta -Sud si are o suprafata de 11,4 ha, din care 0,7 ha acvatoriu.

Zona Libera Constanta - Sud beneficiaza de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legatura cu diverse surse de aprovizionare si piete de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulandu-se un trafic intens de marfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO.

Zona Libera Galati - se situeaza pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila 80 in zona digului Badalan in partea de est a municipiului Galati in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aflandu-se in legatura directa cu linia ferata larga folosita in tarile fostei URSS, avand deci, acces direct la pietele Comunitatii Statelor Independente si are o suprafata de 136,98 ha teren din care o suprafata portuara de 6,98 ha cuprinzand 3 dane de acostare dotate cu toate instalatiile.

Zona Libera Braila are o suprafata totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunand de asemenea de o zona portuara (perimetrul 1 in suprafata de 67,8 ha este situat in zona danelor aval a terminalului de containere propus, intre malul Dunarii si digul de aparare existent; perimetrul 2 in suprafata de 34,3 ha este amplasat in zona Varsatura, la periferia orasului; perimetrul 3, in suprafata de 8,3 ha, situat in sectorul portuar existent, intre Gara Fluviala si Pescarie, care dispune de platforme, constructii, utilitati care pot fi usor adaptate activitatilor de zona libera; si extinderea cu suprafata de 4,01 ha teren portuar pe care se afla depozite S.N.P. Petrom.