Rolul transportului naval in economia mondiala

Rolul transportului naval in economia mondiala

Cresterea economica inregistrata de societatea umana a implicat o dezvoltare fara precedent a comertului mondial, a traficului de materii prime si a schimbului de produse finite. La realizarea circulatiei volumului imens de marfuri, transportului naval i-a revenit rolul de prim ordin, atat cantitativ cat si ca operativitate si aceasta nu numai pentru ca transportul pe apa este mai ieftin ci, mai ales, din cauza diversificarii surselor de relatii comerciale, inmultirii numarului de participanti la aceste diversificari si caracterului tot mai complex al schimburilor comerciale internationale.

In epoca actuala, se poate spune nu numai figurativ, ci ca o relitate economica pura, ca marile si oceanele formeaza o punte de legatura trainica, eficienta si necesara intre tarile lumii; mai mult decat atat, tarile continentale isi dezvolta prin lucrari hidrotehnice de amploare reteaua de ape naturale si canale in cai navigabile spre a prelungi transportul pe apa cat mai adanc in interiorul continentelor.

Ca urmare, flotele maritime si fluviale de transport au cunoscut o crestere vertiginoasa a tonajului global, insotita de diversificarea tipurilor de nave, de specialiyare si de perfectionare tehnico-constructive: tonaj unitar marit, cresterea vitezei de mars, automatizarea si informatizarea proceselor de la bordul navelor, cresterea securutatii navelor, imbunatatirea conditiilor de munca si de viata de la bord, etc.

Cu toate progresele tehnice realizate in celelalte tipuri de transport, navele raman principalul mijloc de  efectuare a transportului in comertul international. Acest fapt este deosebit de evident daca se ia in considerare volumul comertului mondial, dar si valoarea acestuia. De asemenea, transportul naval are un rol important si in deplasarea in spatiu a persoanelor in scopul satisfacerii intereselor materiale si spirituale ale societatii omenesti.

Pentru exemplificare, transporturile maritime care asigura legaturile intercontinentale si fiind puternic influentate de nivelul de dezvoltare economica al tarilor care deruleaza activitatile de import - export si de structura fluxurilor de marfuri, prezinta urmatoarele date statistice:

- la export, ponderea este detinuta de tarile in curs de dezvoltare cu o cantitate de 10.352 mii tone (47,9%) si o valoare de 2371 mil euro (16%), urmata de tarile in tranzitie (7006 mii tone, respectiv 32% si 8452 mil euro, respectiv 58%). Concurentul principal il reprezinta transportul rutier (cu 3052 mii tone si o valoare de3 ori mai mare, 9788 mil. euro), fiind urmat de cel feroviar (cu 2833 mii tone si numai 724 mil. euro).

- la import, situatia este putin diferita, atat volumul marfurilor transportate, cat si valoarea lor este mai mare, respectiv 31.305 mii tone si 18.881 mil. euro.

- in structura, ponderea este detinuta de tarile in tranzitie cu 18.945 mii tone (aprox.19%) si 12.423 mil. euro (cca. 66%), tarile in curs de dezvoltare cu 7.452 mii tone (cca. 24%) si 1.385 mil. euro (cca. 7%) si tarile dezvoltate cu 4.888 mii tone (aprox. 16%) si 5.015 mil.euro (aprox. 26%). Concurenta se manifesta puternic din partea transporturilor feroviare cu 8.765 mii tone si 1.282 mil. euro, urmate de transporturile rutiere cu 4168 mil. euro si o valoare considerabila de 13.717 mil. euro.

Traficul urias de marfuri, conducand la inmultirea numarului de nave, la diversificarea tipurilor si la crestarea tonajului, a impus extinderea si modernizarea porturilor existente si constructia de noi porturi destinate sa asigure transbordarea cat mai rapida a marfurilor, manipularea lor sigura si economica spre spatiile de depozitare speciale, transportul marfurilor in afara incintei portuare pe canaluri, cai ferate, sosele sau prin transportul aerian catre destinatari; in paralel, portul modern trebuie sa fie in masura sa asigure si prelucrarea partiala sau totala a unor materii prime in incinta sa sau in hinterlandul sau apropiat, devenind astfel nu numai un nod de trasbordare, dar si un puternic centru economic industrial.