PART A

DISPOZITII GENERALE

Regula 1

Domeniul de aplicare

a) Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii si pe toate apele invecinate, accesibile navelor maritime.

b) Nici o dispozitie a prezentelor reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea prescriptiilor speciale, stabilite de catre autoritatea competenta, cu privire la navigatia in rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau caile de navigatie interioara comunicand cu marea si accesibile navelor maritime. Asemenea prescriptii speciale trebuie sa fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.

c) Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea prescriptiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la marirea numarului luminilor de pozitie, a semnalelor luminoase sau semnalelor cu fluierul de utilizat de catre navele de razboi si navele in convoi, sau in vederea maririi numarului luminilor de pozitie ori a semnalelor luminoase de folosit de catre navele ce pescuiesc alcatuind o flotila de pescuit.

Aceste lumini de pozitie,semnale suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, in masura posibilului, sa fie astfel incit sa faca imposibila confundarea lor cu orice alta lumina sau semnal autorizat in oricare din prezentele Reguli.

d) Organizatia poate adopta dispozitive de separare a traficului in intelesul prezentelor Reguli.

e) Ori de cate ori un guvern considera ca o nava de constructie speciala sau destinata unor operatiuni speciale nu se poate conforma tuturor dispo-zitiilor vreuneia dintre prezentele Reguli, in ceea ce priveste numarul, amplasarea, bataia sau sectorul de vizibilitate a luminilor si semnelor, ca si pozitia si caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, fara ca sa stinjeneasca functiile speciale ale navei, aceasta nava trebuie sa se conformeze altor asemenea dispozitii ce se refera la numar, amplasare, bataie, sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, cat si la pozitia si caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, care dupa aprecierea guvernului interesat, permit in aceste cazuri sa se conformeze cat mai mult posibil prezentelor Reguli.

Regula 2

Raspundere

a) Nici una dintre dispozitiile prezentelor Reguli nu scuteste o nava, sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau de consecintele unei neglijente oarecare atit in ceea ce priveste aplicarea prezentelor Reguli, cat si in ceea ce priveste luarea oricaror masuri de prevedere cerute de experienta obisnuita a marinarului sau de imprejurarile deosebite in care se gaseste nava.

b) In interpretarea si aplicarea prezentelor reguli, se va tine seama in mod deosebit de toate pericolele de navigatie si de toate imprejurarile deosebite, in special de limitele de folosire a navelor in cauza, care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor Reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

Regula 3

Definitii generale

In intelesul prezentelor reguli, in afara de dispozitii contrare rezultand din context :

a) Termenul nava inseamna orice constructie sau orice aparat de orice natura ar fi, inclusiv constructiile fara pescaj si hidroavioanele, folosita sau susceptibila a fi folosita ca mijloc de transport pe apa.

b) Expresia nava cu propulsie mecanica inseamna orice nava pusa in miscare de catre o masina.

c) Expresia nava cu vele inseamna orice nava care naviga cu vele, chiar daca are masina cu propulsie, cu conditia ca aceasta sa nu fie folosita.

d) Expresia nava care pescuieste inseamna orice nava care pescuieste cu plase, carmace, traul sau orice alte scule de pescuit care ii reduc capacitatea de manevra, dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.

e) Termenul hidroavion inseamna orice aeronava conceputa sa manevreze pe apa.

f) Expresia nava care nu este stapana pe manevra sa inseamna o nava care, din cauza unei imprejurari exceptionale, nu este in masura sa manevreze conform prezentelor reguli si deci nu poate sa se indeparteze din drumul altei nave.

g) Expresia nava cu capacitate de manevra redusa inseamna o nava a carei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitata prin natura lucrarilor sale si care, in consecinta, nu se poate indeparta din drumul altei nave.

Urmatoarele nave trebuie considerate nave cu capacitate de manevra redusa :

i) navele ocupate cu punerea, scoaterea sau intretinerea unui reper de navigatie, a unui cablu sau a unei conducte submarine;

ii) navele aflate in curs de a executa operatiuni de dragaj, ridicari hidrografice sau oceanografice ori lucrari sub apa ;

iii) navele care aflindu-se in mars fac alimentare cu combustibil sau transborda persoane provizii sau o incarcatura;

iv) navele care sunt in curs de a efectua operatiuni de decolare, aterizare sau recuperari de aeronave;

v) navele care sunt in cursul operatiunilor de dragare de mine;

vi) navele in curs de a efectua operatiuni de remorcaj care prin natura sa permite cu greu remorcherului si remorcii sale de a-si modifica drumul;

h) Expresia nava stanjenita de pescajul sau inseamna orice nava cu propulsie mecanica care din cauza pescajului sau si a adancimii apei sub chila poate sa-si modifice cu greu drumul.

i) Expresia in mars se aplica oricarei nave care nu este nici la ancora, nici legata la mal, nici esuata.

j) Termenii lungimea si latimea unei nave inseamna lungimea sa peste tot si latimea maxima.

k) Doua nave sunt considerate ca fiind in vedere numai cand una dintre ele poate fi observata vizual de catre cealalta.

l) Expresia vizibilitate redusa inseamna orice situatie in care vizibilitatea este redusa din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip ori din orice alte cauze asemanatoare.

PARTEA B

REGULI DE GUVERNARE SI DE DRUM

SECTION I

Conducerea navelor in orice conditii de vizibilitate.

Regula 4

Domeniu de aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.

Regula 5

Veghea

Orice nava trebuie sa asigure in permanenta o veghe vizuala si auditiva corespunzatoare, folosind in acelasi timp toate mijloacele disponibile potrivit cu imprejurarile si conditiile existente, in asa fel incat sa permita o apreciere completa a situatiei si a pericolului de abordaj.

Regula 6

Viteza de siguranta

Orice nava trebuie tot timpul sa navige cu o viteza de siguranta astfel incat sa poata actiona corect si eficace pentru prevenirea unui abordaj si pentru a fi oprita pe o distanta corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente.

Pentru determinarea vitezei de siguranta trebuie luati in considerare urmatorii factori :

a) De catre toate navele :

i) vizibilitatea;

ii) densitatea traficului si mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricaror alte nave;

iii) capacitatea de manevra si mai ales distanta de oprire si calitatile de girare in conditiile existente;

iv) noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;

v) starea vantului, a marii si a curentilor precum si apropierea de pericolele de navigatie;

vi) pescajul navei in raport cu adancimea apei disponibile.

In plus, pentru navele care folosesc un radar:

i) caracteristicile,eficacitatea si limitele de folosire ale echipamentului radar;

ii) limitarile rezultate din scalele folosite la radar;

iii) efectul starii marii, conditiilor meteorologice si a altor surse de bruiaj asupra detectiei prin radar;

iv) faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile si alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanta suficienta;

v) numarul, pozitia si miscarea navelor detectate cu radarul;

vi) faptul ca este posibil sa a se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci cand radarul este folosit pentru determinarea distantei la navele si alte obiecte aflate in vecinatate.

Regula 7

Pericolul de abordaj

a)        Orice nava trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente pentru a stabili daca exista un pericol de abordaj. Daca exista indoiala in ceea ce priveste pericolul de abordaj, trebuie sa se considere ca acel pericol exista.

b)        Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta trebuie folosit in mod corespunzator incluzand explorarea la mare distanta, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de abordaj si determinarea pozitiei obiectelor detectate cu radarul sau orice alta observare sistematica echivalenta.

c)        Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai ales din informatii radar insuficiente.

d) La aprecierea unui pericol de abordaj trebuie sa se tina seama mai ales de urmatoarele consideratii :

i) –exista pericol de abordaj daca relevmentul la compas la o nava care se apropie nu variaza intr-un mod apreciabil ;

ii) –in unele cazuri pericolul de abordaj exista chiar daca se observa ca relevmentul variaza in mod apreciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la distanta mica.

Regula 8

Manevre pentru evitarea abordajelor

a) Orice manevra ce se face pentru evitarea unui abordaj trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie executata hotarat, din timp si conform cu practica marinareasca.

b) Orice schimbare de drum sau de viteza sau amandoua deodata, in scopul evitarii unui abordaj, trebuie, daca imprejurarile permit, sa fie destul de mare pentru a putea fi perceputa imediat de orice nava care o observa vizual sau cu radarul; trebuie evitate schimbarile succesive de mica importanta de drum, viteza sau ale ambelor concomitent.

c) Daca nava are suficient spatiu, numai simpla schimbare de drum, poate fi manevra cea mai eficace pentru a se ajunge intr-o pozitie de foarte mare apropiere, cu conditia ca aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp inainte, sa fie substantiala si sa nu conduca la o alta situatie de foarte mare apropiere.

d) Manevrele facute pentru evitarea abordajului cu o alta nava trebuie sa fie astfel incat sa permita trecerea la o distanta de siguranta. Eficacitatea manevrelor trebuie controlata cu atentie pana cand cealalta nava a fost complet si definitiv evitata.

e) Daca este nevoie, ca sa se evite un abordaj, sau pentru a se castiga mai mult timp pentru aprecierea situatiei, nava trebuie sa reduca viteza sau sa opreasca complet, stopand masinile ori punandu-le inapoi.

f) i) Nava neprivilegiata trebuie sa actioneze din timp pentru a lasa suficient spatiu pentru trecerea in siguranta a celeilalte nave.

ii) Nava neprivilegiata nu este scutita de obligatii cand se apropie de o alta nava fata de care exista pericol de coliziune si va trebui sa actioneze in conformitate cu regulile acestei parti.

iii) Nava privilegiata este obligata sa respecte regulile de mai sus atunci cand exista pericol de abordaj.

Regula 9

Treceri inguste

a)        Navele in mars printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta trebuie, atunci cand aceasta se face fara pericol, sa navige cat mai aproape posibil de marginea exterioara din dreapta a senalului sau a caii de acces respective.

b)        Navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat prin senal sau pe calea de acces ingusta.

c)        Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea altor nave care naviga prin senal sau printr-o cale de acces ingusta.

d)        O nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau cale de acces ingusta daca, prin aceasta, stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat prin interiorul acestui senal sau pe calea de acces ingusta; aceste din urma nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34d) daca se indoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de acces.         ( · · · · · )

e)   i) Intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cand depasirea nu se poate face decat daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depaseasca in deplina siguranta, nava care ajunge din urma trebuie sa faca cunoscuta intentia sa emitand semnalul sonor corespunzator prescris de regula 34c) i). ( _ _ . ) sau ( _ _ . . ) Nava ajunsa din urma trebuie, daca este de acord, sa emita semnalul corespunzator prescris de regula 34c) ii) ( _ . _ . ) si sa manevreze astfel incat sa permita o depasire in deplina siguranta. Daca este in dubiu, nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34d) ; ( . . . . . ).

ii)      Prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma de obligatia de a se conforma dispozitiilor din regula 13.

f)     O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta in care alte nave pot fi mascate de prezenta unor obstacole trebuie sa navige cu prudenta si vigilenta deosebita si sa emita semnalul corespunzator prescris de regula 34e) .               ( __ ).

g)   Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o trecere ingusta .

Regula 10

Scheme de separare a traficului

a)   Prezenta regula se aplica schemelor de separare a traficului adoptate de catre Organizatie.

b)   Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare a traficului trebuie :

i) sa navige pe calea de circulatie corespunzatoare in directia generala a traficului ;

ii) sa se indeparteze in masura posibilului de linia sau zona de separare a traficului ;

iii) ca regula generala, sa se angajeze sau sa iasa dintr-o cale de circulatie pe la una din extremitati, dar atunci cand se angajeaza sau iese lateral, sa faca aceasta manevra sub un unghi cat mai mic fata de directia generala a traficului.

c)    Navele trebuie sa evite, pe cat este posibil, sa intretaie caile de circulatie, dar, daca sunt nevoite s-o faca, ele trebuie, pe cat posibil, sa traverseze perpendicular pe directia generala a traficului.

d)   Zonele de navigatie costiera nu trebuie folosite in mod normal de traficul direct, care poate utiliza in deplina siguranta calea de circulatie corespunzatoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului. Cu toate acestea, navele cu o lungime mai mica de 20 m si navele cu vele pot utiliza in toate situatiile zonele de trafic costier.

e)   Navele care nu traverseaza o schema de separare a traficului nu trebuie, in mod normal, sa patrunda intr-o zona de separare sau sa taie o linie de separare decat :

i) in caz de urgenta, pentru evitarea unui pericol imediat ;

ii) pentru a pescui intr-o zona de separare .

f)     Navele care naviga in zone vecine cu extremitatile unei scheme de separare a traficului trebuie sa navige cu atentie deosebita.

g)   Navele trebuie sa evite, in masura maxima a posibilului, ancorarea intr-o schema de separare a traficului sau in zonele vecine cu extremitatile sale.

h)   Navele care nu folosesc o schema de separare a traficului trebuie sa se indeparteze de acesta cat mai mult posibil.

i)        Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care naviga pe o cale de circulatie.

Navele cu o lungime mai mica de 20 de metri sau navele cu vele nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor cu propulsie mecanica care naviga pe o cale de circulatie.

k) O nava cu capacitatea de manevra redusa, atunci cand se afla angajata intr-o operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei intr-o schema de separare a traficului, este scutita de a se conforma prezentei reguli, in masura necesara executarii operatiunii.

l) O nava cu capacitatea de manevra redusa, atunci cand este angajata intr-o operatiune pentru instalarea, intretinerea sau inlaturarea unui cablu submarin, intr-o schema de separare a traficului, este scutita de a se conforma prezentei reguli, in masura necesara executarii operatiuni.

SECTION II

Comportarea navelor care se vad una pe alta

Regula 11

Domeniu de aplicare

Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.

Regula 12

Nave cu vele

a)   Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat exista pericol de abordaj, una dintre ele trebuie sa se abata din drumul celeilalte dupa cum urmeaza:

i) cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeste vantul din babord trebuie       sa se abata din drumul celeilalte;

ii)cand cele doua nave primesc vantul din acelasi bord, nava din vant trebuie sa se abata din drumul navei de sub vant;

iii) daca o nava care primeste vantul din babord vede o alta nava in vant si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste vantul din babord sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata din drumul celeilalte.

b)   In intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vantul trebuie socotit ca fiind bordul opus celui in care este bratata vela mare sau, in cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui in care este bratata cea mai mare vela aurica (sau triunghiulara).

Regula 13

Nava care ajunge din urma alta nava

a) Oricare ar fi dispozitiile regulilor din partea B sectiunile I si II, orice nava care ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumul navei ajunse din urma.

b) Va fi considerata nava care ajunge pe o alta din urma acea nava care se apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22.5dinapoia traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste intr-o astfel de pozitie fata de nava ajunsa din urma incat noaptea, ar putea vedea numai lumina din pupa a navei ajunse, fara sa vada nici una dintre luminile din borduri.

c) Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta nava, ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma si sa manevreze in consecinta.

d) Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu poate face sa se considere nava care ajunge din urma o alta nava, drept nava care taie drumul acesteia din urma in sensul prezentelor reguli si nici nu o va absolvi de obligatia de a se abate din drumul navei ajunse din urma pana cand aceasta nu a fost definitiv evitata si depasita.

Regula 14

Nave avand drumuri direct opuse

a)   Cand doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri direct opuse sau aproape opuse, in asa fel incat exista pericolul de abordaj, fiecare din ele trebuie sa abata la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.

b)   Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cand nava vede o alta nava drept in prova ei in asa fel incat, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceiasi verticala si/sau amandoua luminile din borduri, iar, ziua, va vedea cealalta nava sub un unghi corespunzator.

c)    Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situatie exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista si sa manevreze in consecinta.

Regula 15

Nave ale caror drumuri se incruciseaza

Cand doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care se incruciseaza in asa fel incat exista pericolul de abordaj, nava care vede cealalta nava prin tribord trebuie sa se abata din drumul celeilalte si, daca imprejurarile permit acest lucru, sa evite sa-i taie drumul prin prova.

Regula 16

Manevra “navei neprivilegiate”

Orice nava care este obligata sa se abata din drumul unei alte nave,trebuie, pe cat posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa fel incat sa se indeparteze la o distanta apreciabila.

Regula 17

Manevra ”navei privilegiate”

a) i) Cand o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave, aceasta din urma trebuie sa-si mentina drumul si viteza.

ii)Aceasta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii abordajului numai prin manevra sa, deindata ce i se pare evident ca nava care are obligatia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzatoare prevazuta de prezentele reguli.

b) Cand, dintr-o cauza oarecare, nava obligata sa-si mentina directia si viteza se gaseste atat de aproape de cealalta incat abordajul nu poate fi evitat numai prin singura manevra a navei neprivilegiate, ea va executa manevra cea mai indicata pentru a ajuta la evitarea abordajului.

O nava cu propulsie mecanica, care manevreaza pentru a evita un abordaj cu o alta nava cu propulsie mecanica al carui drum incruciseaza drumul sau in conditiile prevazute in alineatul a)ii) din prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile permit acest lucru, sa se abata la babord daca cealalta nava se afla in babordul sau.

c)    Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligatia de a se abate din drumul celeilalte nave.

Referat: Introducere in expertiza si in expertiza caltatii marfurilor Referat: Metodologia efectuarii expertizei merceologice - studierea documentelor operative

Regula 18

Responsabilitati reciproce ale navelor

Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13 :

a)   O nava cu propulsie mecanica aflata in mers trebuie sa se abata din drumul :

i)        unei nave care nu este stapana pe manevra sa ;

ii)   unei nave cu capacitatea de manevra redusa ;

iii) unei nave care este in curs de pescuit ;

iv) unei nave cu vele.

b)      O nava cu vele aflata in mers trebuie sa se abata din drumul :

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa ;

ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusa ;

iii) unei nave in curs de pescuit.

c) O nava care este in curs de pescuit si care este in mers trebuie, in masura posibilului, sa se abata din drumul :

i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa ;

ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusa.

d) i) Ori ce nava, alta decat o nava care nu este stapana pe manevra sau o nava a carei capacitate de manevra este redusa trebuie, daca imprejurarile permit, sa nu impiedice libera trecere a unei nave stanjenite de pescajul sau, care arata semnalele prevazute la regula 28 ;

ii) o nava stanjenita de pescajul sau trebuie sa navige cu o prudenta deosebita tinand cont de situatia sa speciala.

e) Un hidroavion aterizat trebuie, ca regula generala, sa se tina cat mai departe de toate celelalte nave si sa evite a le stanjeni navigatia. Totusi, cand exista pericol de abordaj, acest hidroavion trebuie sa se conformeze regulilor din prezenta parte.

SECTION III

Conducerea navelor pe vizibilitate redusa

Regula 19

Conducerea navelor pe timp cu vizibilitate redusa

Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta si care naviga inlauntrul sau in apropierea zonelor de vizibilitate redusa .

a)   Orice nava trebuie sa navige cu o viteza de siguranta adaptata imprejurarilor existente si conditiilor de vizibilitate redusa. Navele cu propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata de a manevra imediat .

Orice nava, atunci cand se conformeaza regulilor din sectiunea “I” din prezenta parte, trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile existente si de conditiile de vizibilitate redusa.

b)   O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere si/sau un pericol de abordaj. In acest caz, nava trebuie sa ia cu mult timp inainte masuri pentru evitarea acestei situatii; totusi daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar sa se evite, in masura posibilului, urmatoarele manevre:

i) o schimbare de drum catre babord in cazul unei nave care se afla inaintea traversului, cu exceptia cazului cand aceasta nava este ajunsa din urma ;

ii) o schimbare de drum in directia unei nave care se afla la travers sau inapoia traversului.

e) Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de abordaj, orice nava care aude dintr-o directie ce pare a fi inaintea traversului, semnalul de ceata al unei nave, sau care nu poate evita o situatie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflata inaintea traversului, trebuie sa reduca viteza sa la minimum necesar mentinerii drumului. Daca este necesar, va trebui sa opreasca si in toate imprejurarile sa navige cu atentie extrema pana cand a trecut pericolul de abordaj.

PART C

LUMINI SI SEMNE

REGULA 20

Domeniu de aplicare

a) Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.

b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la rasaritul soarelui. In acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici o alta lumina care sa poata fi confundata cu luminile prescrise de prezentele reguli si care pot stanjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot impiedica efectuarea unei veghe satisfacatoare.

c) Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cand ele exista, trebuie sa fie purtate de asemenea de la rasaritul soarelui la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusa si pot fi purtate in toate celelalte imprejurari in care aceasta masura este socotita necesara.

Regulile referitoare la semne trebuiesc respectate in timpul zilei.

d) Luminile si semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie conforme cu dispozitiile din Anexa I a prezentelor reguli.

Regula 21

Definitii

Expresia lumina de catarg inseamna o lumina alba asezata deasupra axului longitudinal al navei, aratand o lumina neantrerupta pe un arc de cerc de 225 ⁰ si astfel asezata incat sa arate lumina incepand de la prova pana la 22,5 ⁰ inapoia traversului in fiecare bord.

a) Expresia lumina din bord inseamna o lumina verde asezata la tribord si o lumina rosie asezata la babord, aratand fiecare o lumina neantrerupta pe un arc de orizont de 112,5 ⁰ si asezata astfel incat sa arate aceasta lumina incepand de la prova pana la 22,5 ⁰ inapoia traversului in bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai miva de 20 m, luminile din borduri pot fi combinate intr-un singur felinar asezat in axul longitudinal al navei.

b) Expresia lumina de pupa inseamna o lumina alba asezata cat mai aproape posibil in pupa, aratand o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de 135 ⁰ si asezata astfel incat sa arate lumina pe un sector de 67,5 ⁰ in fiecare bord incepand de la pupa.

c) Expresia lumina de remorcaj inseamna o lumina galbena avand aceleasi caracteristici ca si lumina de pupa definita la paragraful c).

d) Expresia lumina vizibila pe intreg orizontul inseamna o lumina care arata o lumina neantrerupta pe un arc de orizont de 360 ⁰ .

e) Expresia lumina cu sclipiri inseamna o lumina cu sclipiri regulate a caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe pe minut.

Regula 22

Distanta de vizibilitate a luminilor

Luminile prescrise prin prezentele Reguli trebuie sa aibe intensitatea specificata la sectiunea a-8-a din Anexa I, in asa fel incat sa fie vizibile la urmatoarele distante minime:

a)      pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare:

- lumina de catarg: 6 Mm;

- luminile din borduri: 3 Mm;

- lumina de pupa: 3 Mm;

- lumina de remorcaj: 3 Mm;

- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 3 Mm;

b)      pentru navele cu o lungime de 12 m, sau mai mare, dar mai mica de 50 m:

- lumina de catarg: 5 Mm; daca lungimea navei este mai mica de 20 m: 3Mm

- luminile din borduri: 2 Mm;

- lumina de pupa: 2 Mm;

- lumina de remorcaj: 2 Mm;

- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 Mm;

c)      pentru navele cu o lungime mai mica de 12 m:

- lumina de catarg: 2 Mm;

- luminile din borduri: 1 Mm;

- lumina de pupa: 2 Mm;

- lumina de remorcaj: 2 Mm;

- lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 Mm;

d)      pentru navele sau obiectele remorcate care sunt partial in imersiune si greu observabile:

- o lumina alba vizibila pe intreg orizontul: 3 Mm.

Regula 23

Navele cu propulsie mecanica aflate in mars

a)      O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa poarte:

i) o lumina de catarg la prova;

ii) o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai sus decat aceasta; totusi, navele a caror lungime este mai mica de 50 m nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;

iii) luminile din borduri;

iv) o lumina de pupa.

b)      O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor prevazute la paragraful a) din prezenta Regula, trebuie sa poarte o lumina galbena cu sclipiri vizibile pe intreg orizontul.

c)      i) o nava cu propulsie mecanica, cu o lungime mai mica de 12 m, poate arata in locul luminilor prescrise in paragraful a) a prezentei Reguli, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul si luminile din borduri;

ii) o nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 7 m si a carei viteza maxima nu depaseste 7 Nd, poate, in locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta Regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe intreg orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie daca este posibil, sa poarte luminile din borduri.

iii) lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul a unei nave cu propulsie mecanica cu lungimea mai mica de 12 m poate fi deplasata de pe axa longitudinala a navei daca montarea pe axa longitudinala nu este posibila, cu conditia ca luminile din borduri sa fie combinate intr-un felinar dispus pe axa longitudinala a navei, sau cat mai aproape posibil de aceeasi axa longitudinala a navei ca si lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

Regula 24

Remorcare si impingere

a) O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza, trebuie sa poarte:

i) in locul luminii prescrise in Regula 23 a) i) sau a) ii), doua lumini de catarg dispuse pe linie verticala; Cand lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheza pana la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 m, nava care remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;

ii) luminile din borduri;

iii) o lumina de pupa;

iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminii de pupa;

v) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 m, un semn biconic.

D < 200 m

b) O nava care remorcheaza prin impingere si o nava impinsa legate printr-o legatura rigida astfel incat alcatuiesc o unitate compusa, trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanica si sa poarte luminile prescrise de regula 23.

c) O nava cu propulsie mecanica care impinge inainte sau care remorcheaza cuplat, cu exceptia cazului unei unitati compuse, trebuie sa poarte:

i) in locul luminii prescrise in Regula 23 a) i), la prova, doua lumini de catarg pe linie verticala;

ii) luminile din borduri;

iii) lumina de pupa.

L > 50 m

d) O nava cu propulsie mecanica careia I se aplica prevederile paragrafelor a) si c) de mai sus, trebuie sa se conformeze de asemenea dispozitiilor de la Regula 23 a) ii).

e) O nava sau un obiect remorcat, altele decat cele mentionate in paragraful g) al prezentei Reguli, trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina de pupa;

iii) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 m, un semn biconic.

f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup, trebuie sa corespunda cu acelea ale unei singure nave:

i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie sa poarte la extremitatea sa prova, luminile din borduri;

ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.

g) O nava sau un obiect remorcat care este partial in imersiune si greu de observat, sau o combinatie de astfel de nave sau obiecte trebuie sa arate:

i) daca latimea este mai mica de 25 m, o lumina alba, vizibila pe intreg orizontul, la sau langa extremitatea prova si una la sau aproape de pupa, exceptie facand dracoanele, care nu sunt obligate sa arate o lumina la sau langa extremitatea prova;

ii) daca latimea este de 25 m sau mai mult, doua lumini albe, suplimentare, vizibile pe intreg orizontul, la sau langa extremitatile latimii sale;

iii) daca lungimea depaseste 100 m, lumini albe suplimentare, vizibile pe intreg orizontul intre luminile prescrise in alimiatele i) si ii), astfel incat diferenta dintre lumini sa nu depaseasca 100 m.

iv) un semn biconic la sau langa extremitatea pupa a ultimei nave sau ultimului obiect remorcat si daca lungimea remorcii depaseste 200 m, un semn biconic suplimentar in locul cel mai vizibil, sau cat mai aproape posibil spre prova.

h) In cazul in care indiferent din ce cauza, o nava sau un obiect remorcat este in imposibilitate de a arata luminile sau semnele prescrise in paragraful e) sau g) al prezentei reguli, trebuie luate toate masurile posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat sau cel putin pentru a indica prezenta unei astfel de nave sau obiect.

i) Atunci cand dintr-un motiv justificat este impracticabil pentru o nava, care nu este in mod obisnuit angajata in operatiuni de remorcaj, sa arate luminile continute in paragraful a) sau c) ale prezentei reguli, o astfel de nava nu este obligata sa arate luminile prescrise pentru cazul cand remorcheaza o alta nava in pericol sau care necesita ajutor. Trebuie luate toate masurile posibile pentru a indica natura relatiei dintre nava remorcher si nava remorcata, conform prevederilor din Regula 36 in special prin iluminarea paramei de remorcaj.

Regula 25

Nave cu vele in mars si nave cu rame

a)      O nava cu vele in mars trebuie sa poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina de pupa.

b) La o nava cu vele, cu lungimea sub 20 m, luminile prescrise in paragraful a) din prezenta regula pot fi reunite intr-un felinar combinat situat la sau langa marul de la catarg, la locul cel mai vizibil.

c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula – o nava cu vele in mars poate purta, la mar sau la partea superioara a catargului, in locul unde sunt cel mai vizibile, doua lumini pe verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie iar cea inferioara verde. Totusi, aceste lumini nu trebuie sa fie purtate in acelasi timp cu felinarul autorizat prin paragraful b) din prezenta regula.

d) i) o nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 m trebuie, daca este posibil, sa poarte luminile prescrise la paragrafele a) sau b), dar in cazul ca nu la poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;

ii) o nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru navele cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina alba.

e) O nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajutorul unui aparat propulsor, trbuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil, un semn de forma conica, cu varful in jos.

Regula 26

Nave de pescuit

a) O nava in curs de pescuit, atat an mars cat si la ancora, nu trebuie sa poarte decat luminile si semnele prescrise de prezenta regula.

b) O nava care trauleaza, adica trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit, trebuie sa poarte:

i) doua lumini pe verticala vizibile pe tot orizontul, lumina superioara fiind verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua conuri unul deasupra altuia cu varfurile unite; o nava cu o lungime mai mica de 20 m poate purta in locul acestui semn, un cos (paner);

ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea a luminii verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cu o lungime mai mica de 50 m nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;

iii) cand nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri si lumina de pupa.

L < 20 m

c) O nava care pescuieste, altfel decat prin traulare, trebuie sa poarte:

i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie si lumina inferioara fiind alba sau un semn alcatuit din doua conuri suprapuse unite la varf; o nava cu lungime mai mica de 20 m, in locul acestui semn poate sa poarte un cos;

ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai mare de 150 m incepand de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul sau un con cu varful in sus, in directia uneltelor de pescuit;

iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara luminilor prescrise in prezentul paragraf, lumiile din borduri si lumina de pupa.

> 150 m > 150 m

> 150 m

d) O nava care pescuieste in apropierea altor nave care pescuiesc poate purta semnalele suplimentare descrise in anexa II.

e) O nava care nu este in curs de pescuit nu trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 27

Nave care nu sunt stapane pe manevra si nave care au capacitatea de manevra redusa

a) O nava care nu este stapana pe manevra trebuie sa poarte:

i) in locul cel mai vizibil, doua lumini rosii pe linie verticala, vizibile pe intreg orizontul;

ii) in locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemanatoare pe linie verticala;

iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in prezentul paragraf, luminile din borduri si o lumina de pupa.

in deriva

in mars

b) O nava cu capacitatea de manevra redusa, alta decat o nava care face operatiuni de deminare, trebuie sa poarte:

i) in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina de sus si lumina de jos fiind rosie, iar lumina din mijloc alba;

ii) in locul cel mai vizibil, trei semne pe linie verticala, semnele superior si inferior fiind cate o bula, iar cel din mijloc fiind bicon;

iii) cand nava se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prscrise la aliniatul i), o lumina sau luminile de catarg, luminile din borduri si lumina de pupa;

iv) cand nava este la ancora, in afara de luminile sau semnele prescrise la aliniatele i) si ii) luminile sau semnele prescrise de Regula 30.

in deriva

in mars

c) O nava cu propulsie mecanica, in curs de a executa operatiuni de remorcare, care prin natura lor permit cu greutate remorcherului si remorcii sale sa-si modifice drumul, trebuie sa poarte pe langa luminile sau semnele prescrise in Regula 24 a), luminile sau semnele prescrise in aliniatele b),i) si ii) ale prezentei reguli.

d) O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa si avand capacitatea de manevra redusa, trebuie sa poarte luminile si semnele prescrise la paragraful b),i),ii) si iii) din prezenta regula si, atunci cand exista un obstacol trebuie sa poarte in plus:

i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe aceeasi verticala pentru a indica partea in care se afla pericolul;

ii) doua lumini verzi vizibile pe intrg orizontul sau doua biconuri pe verticala, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;

iii) cand se afla la ancora, luminile sau semnele prescrise in acest paragraf in locul luminilor sau semnelor prescrise de Regula 30.

in deriva

in mars

e) Ori de cate ori marimea unei nave angajate in lucrari cu scafandri, face imposibila expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de paragraful d) al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa expuna urmatoarele:

i) trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticala, in locul cel mai vizibil. Lumina superioara si cea inferioara trebuie sa fie rosie iar cea din mijloc sa fie alba;

ii) o reproducere rigida de cel putin 1 m inaltime a pavilionului “A” din Codul International de semnale. Trebuie sa se ia masuri pentru ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe intreg orizontul.

f) O nava angajata in operatiuni de deminare trbuie sa poarte, pe langa luminile prescrise in Regula 23 penru o nava cu propulsie mecanica, sau luminile si semnele prescrise pentru o nava la ancora in Regula 30, dupa caz, trei lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau trei bule. Una din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arborat langa marul catargului prova si cate una din aceste lumini sau semne la fiecare capat al vergii catargului prova. Aceste lumini sau semne indica faptul ca este periculoasa apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de 1000 m de nava ocupata cu deminarea.

g) Navele cu lungime mai mica de 12 m, cu exceptia celor angajate in operatiuni cu scafandri, nu sunt obligate sa expuna luminile si semnele prescrise in aceasta regula.

h) Semnalele prescrise in prezenta regula nu sunt semnale de nave in pericol si care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul Anexei IV al prezentului regulament.

Regula 28

Nave cu propulsie mecanica stanjenite de pescajul lor

O nava cu propulsie mecanica stanjenita de pescajul sau, in afara de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanica prin Regula 23, poate sa poarte in locul cel mai vizibil trei lumini rosii pe linie verticala vizibile pe intreg orizontul sau un semn cilindric.

Regula 29

Nave de pilotaj

a) O nava de pilotaj aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:

i) la marul catargului sau cat mai aproape de acesta, doua lumini pe verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea inferioara rosie;

ii) in plus cand este in mars, luminile din borduri si lumina de pupa;

iii) cand se afla la ancora, in plus fata de luminile prescrise la aliniatul i), lumina, luminile sau semnul prescrise de Regula 30 pentru navele aflate la ancora.

b) O nava de pilotaj care nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 30

Nave ancorate si nave esuate

a)      O nava ancorata trebuie sa poarte in locul cel mai vizibil:

i) la partea din prova o lumina alba vizibila pe intreg orizontul sau o bula;

ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decat lumina prescrisa la aliniatul i) o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.

b) O nava ancorata, avand o lungime mai mica de 50 m poate purta, in locul cel mai vizibil, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul in locul luminilor prescrise la paragraful a).

c) O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale. Aceasta dispozitie este obligatorie pentru navele a caror lungime este egala cu 100 m sau mai mare.

d) O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regula si in plus, la locul cel mai vizibil:

i) doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;

ii) trei bule dispuse pe verticala.

e) O nava cu lungime mai mica de 7 m, cand este la ancora dar nu in interiorul sau in aprpierea unei treceri inguste, senal sau loc de ancoraj, sau acolo unde alte nave naviga in mod obisnuit, nu este obligata sa arate luminile sau semnele prescrise in paragrafele a) si b) din prezenta regula.

f) O nava cu lungime mai mica de 12 m, atunci cand este esuata, nu este obligata sa poarte luminile sau semnele prescrise in paragrafele d) i) si ii) ale prezentei reguli.

Regula 31

Hidroavioane

Un hidroavion care este in imposibilitatea de a purta luminile si semnele cu caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte, trebuie sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cat mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

PART D

SEMNALE SONORE SI LUMINOASE

REGULA 32

Definitii

a) Termenul fluier inseamna orice aparat de semnalizare sonora capabil de a emite sunetele prescrise si conforme specificatiilor din Anexa III a prezentului regulament.

b) Expresia sunet scurt inseamna un sunet scurt a carui durata este de aproximativ o secunda.

c) Expresia sunet lung inseamna un sunet a carui durata este de patru pana la sase secunde.

REGULA 33

Echipamente de semnalizare sonora

a) O nava avand o lungime de 12 m sau mai mare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier si cu un clopot, iar o nava a carei lungime este de 100 m sau mai mare trebuie sa aibe in plus un gong al carui sunet sau timbru nu trebuie sa poata fi confundat cu acelea ale clopotului. Fluierul, clopotul si gongul trebuie sa satisfaca specificatiile din Anexa III a prezentului regulament. Clopotul sau gongul, sau amandoua, pot fi inlocuite cu un alt echipament avand respectiv aceleasi caracteristici sonore, cu conditia ca sa fie posibila intotdeauna actionarea manuala pentru producerea semnalelor prescrise.

b) O nava cu o lungime mai mica de 12 m nu este obligata sa aibe la bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful a) dinprezenta regula, dar trebuie, in lipsa acestora, sa fie dotata cu un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.

REGULA 34

Semnale de manevra si semnale de avertizare

a) Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanica in mars, manevrand asa cum este autorizat sau prescris de prezentele Reguli, trebuie sa indice aceste manevre prin urmatoarele semnale, emise cu fluierul:

un sunet scurt pentru a spune:               Vin la tribord;

doua sunete scurte pentru a spune: Vin la babord;

trei sunete scurte pentru a spune:         Am masina inapoi.

b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe toata durate manevrei;

i) aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:

- o sclipire pentru a spune: Vin la tribord;

- doua sclipiri pentru a spune: Vin la babord;

- trei sclipiri pentru a spune: Am masina inapoi.

ii) fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda, intervalul dintre sclipiri sa fie aproximativ 1 sec. si intervalul intre semnalele succesive trebuie sa fie de cel putin 10 sec.

iii) lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o lumina alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin 5 Mm si trebuie sa fie conforma dispozitiilor din Anexa I a acestor reguli.

c) Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau pe o cale de acces ingusta:

i) o nava care intentioneaza sa depaseasca o alta nava, conform dispozitiilor de la Regula 9 e) si i), trebuie sa indice intentia sa emitand cu fluierul semnalele urmatoare:

( _ _ . ) - doua sunete lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune:

Intentionez sa va depasesc prin tribord;

( _ _ . . ) - doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune:

Intentionez sa va depasesc prin babord.

ii) nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrand conform dispozitiilor din Regula 9 e) si i), sa-si dea acordul sau emitand cu fluierul urmatorul semnal:

( _ . _ . ) - un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt, emise in aceasta ordine.

d) Cand doua nave care sunt in vedere si se apropie una de alta dar dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile sau actiunile celeilalte, sau nu stie daca cealalta nava ia masuri suficiente pentu a evita coliziunea, nava care are indoielile le va exprima imediat emitand cu fluierul o serie rapida de cel putin cinci sunete scurte. Acest semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcatuit din cel putin cinci sclipiri scurte si rapide. ( . . . . . )

e) O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal ori de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie sa emita un sunet lung. Orice nava care vine in directia sa si care aude semnalul din cealalta parte a cotului sau inapoia obstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand un sunet lung. ( _ )

f) Cand la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de 100 m unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea semnalelor de manevra si a semnalelor de avertizare decat un singur fluier.

REGULA 35

Semnale sonore pe vizibilitate redusa

Atat ziua cat si noaptea inauntrul sau in apropierea unei zone in care vizibilitatea este redusa, semnalele prescrise de prezenta regula trebuie sa fie folosite dupa cum urmeaza:

a) O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa, trebuie sa emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi doua minute;

b) O nava in mars, dar stopata si care nu se mai deplaseaza prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor depasi doua minute, doua sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.

c) O nava care nu este stapana pe manevra, o nava a carei capacitate de manevra este redusa, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele, o nava care pescuieste si o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa emita, in locul semnalelor prescrise la paragrafele a) si b) trei sunete consecutive, si anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de doua minute.

d) O nava in curs de pescuit, cand se afla la ancora si o nava cu capacitatea de manevra redusa cand isi desfasoara activitatea la ancora, trebuie sa emita in locul semnelor prescrise in paragraful g) al prezentei reguli semnalul sonor prescris in paragraful c) al prezentei reguli.

e) O nava remorcata sau in cazul in care se remorcheza mai multe nave, ultima din convoi, daca are echipaj la bord, trebuie sa emita, la intervale nu mai mari de 2 minute, patru sunete consecutive si anume: un sunet lung si trei sunete scurte. Cand este posibil, acest semnal trebuie emis imediat dupa semnalul emis de nava care remorcheaza.

f) Atunci cand un remorcher impingator si o nava impinsa inainte sunt legate rigid, formand o unitate compusa, ele trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanica si trebuie sa emita semnalele prescrise in paragrafele a) sau b) ale prezentei reguli.

g) O nava aflata la ancora trebuie sa bata clopotul rapid, timp de aproximativ 5 sec., la intervale de cel mult un minut. La o nava cu lungimea de 100 m sau mai mult se va bate clopotul la prova navei si imediat dupa aceea se va bate rapid gongul timp de aproximativ 5 sec. la pupa navei. O nava aflata la ancora poate, in plus, sa emita trei sunete consecutive si anume: un sunet scurt, unul lung si unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie de pozitia sa si exista posibilitatea unei coliziuni.

h) O nava esuata trebuie sa bata clopotul si daca este nevoie sa bata gongul prescris la paragraful g). In plus, imediat inainte si dupa bataile rapide de clopot va emite 3 lovituri de clopot separate si distincte. In plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un semnal cuprinzator.

i)        O nava cu lungimea mai mica de 12 m nu este obligata sa emita semnalele mai sus mentionate, dar in cazul in care nu le emite trebuie sa emita un alt semnal sonor, eficient, la intervale care sa nu depaseasca doua minute.

j)        O nava de pilotaj atunci cind se afla angajata in serviciul de pilotaj, poate sa emita, pe langa semnalele prescrise in paragrafele a), b) sau g) ale prezentei reguli, un semnal de identificare constand din patru sunete scurte.

REGULA 36

Semnale pentru a atrage atentia

Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atraga atentia unei alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care sa nu poata fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau sa indrepte lumina proiectorului sau, in directia pericolului care ameninta nava, in asa fel incat lumina proiectorului sa nu stanjeneasca alte nave.

Orice semnal luminos folosit pentru atragerea atentiei unei alte nave trebuie sa fie de o asemenea natura incat sa nu poata fi confundat cu nici un alt mijloc de semnalizare de navigatie. In intelesul acestei reguli trebuie evitata utilizarea luminilor intermitente sau rotative de mare intensitate cum ar fi luminile tip stoboscopice.

REGULA 37

Semnale de pericol

S O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau sa arate semnalele prescrise la Anexa IV a prezentului regulament.

ANNEX IV

1. Semnalele urmatoare, folosite sau aratate impreuna sau separat, arata un pericol si nevoia de ajutor:

a)      o lovitura de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa un minut;

b)      sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceata;

c)      fuzee sau bombe proiectand stele rosii lansate una cate una la intervale scurte;

d)      semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din grupul . . . _ _ _ . . . ( S.O.S.) din Codul Morse;

e)      semnal radiotelefonic constand din cuvantul Mayday;

f)       arborarea pavilioanelor NC din Codul International de semnale;

g)      semnal constand dintr-un pavilion patrat avand deasupra sau dedesubt o bula sau un obiect asemanator;

h)      flacari pe nava ( din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoias cu gudron, un butoias cu ulei, etc.);

i)        fuzee cu parasuta sau o lumina de mana care produce o lumina rosie;

j)        semnal fumigen producand un fum portocaliu;

k)      miscari lente si repetate de sus in jos a bratelor lateral;

l)        semnal de alarma radiotelegrafica;

m)   semnal de alarma radiotelefonica;

n)      senmale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.

2. Este interzisa folosirea oricaruia din semnalele de mai sus, in afara de cazul cand se indica un pericol sau nevoia de ajutor, cat si folosirea altor semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.

3. Este necesar sa se dea atentie capitolelor corespunzatoare din Codul International de semnale, Manualului de cautare si salvare pentru uzul navelor de comert si semnlelor urmatoare:

a)      un patrat din panza portocalie cu un cerc de culoare neagra, sau cu un semn asemanator    ( pentru reperare aeriana );

b)      colorant pentru apa.

PART E

SCUTIRI (EXCEPTII)

ANNEX I

Amplasarea si caracteristicile tehnice ale luminilor si semnelor

Definitie

Expresia “inaltime deasupra puntii” inseamna inaltime deasupra puntii continui celei mai de sus.

Aceasta inaltime trebuie masurata perpendicular, din punctul de sub amplasamentul luminii.

2. Amplasarea si distanta dintre lumini in plan vertical:

a) La bordul navelor cu propulsie mecanica a caror lungime este de 20m sau mai mare, luminile de catarg trebuie sa fie asezate dupa cum urmeaza:

i)lumina de catarg prova sau dupa caz lumina unica, trebuie sa fie la o inaltime de cel putin 6m deasupra puntii, iar daca latimea navei este mai mare de 6m, la o inaltime deasupra puntii cel putin egala cu aceasta latime, fara a fi totusi necesar ca aceasta inaltime sa fie mai mare de 12m;

ii) cand exista doua lumini de catarg, lumina din pupa trebuie sa se afle pe verticala luminii din prova si cu cel putin 4,5m mai sus decat aceasta.

>= 4,5m Pentru nave cu L > 20m

>= 6m sau B dar <= 12m

b) Distanta pe verticala dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanica, trebuie sa fie astfel incat in conditii normale de asieta lumina din pupa sa poata fi totdeauna vazuta distinct deasupra luminii din prova, de la o distanta de 1000m din prova navei, privind de la nivelul marii.

c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanica cu o lungime de 12m sau mai mare, dar mai mica de 20m, trebuie sa se afle la o inaltime de cel putin 2,5m deasupra puntii.

d) O nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 12m, poate avea lumina cea mai de sus la o inaltime mai mica de 2,5m deasupra puntii. Totusi, atunci cand are o lumina de catarg in afara de luminile din borduri si lumina de pupa, aceasta lumina de catarg trebuie sa se afle la cel putin 1m deasupra luminilor din borduri.

>= 1 m

12m <= L < 20m >= 2,5 m L < 12 m <= 2,5 m

Una dintre cele doua sau trei lumini de catarg pravazute pentru o nava cu propulsie mecanica care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa se gaseasca in acelasi loc cu lumina de catarg prova, sau cu lumina de catarg pupa, cu conditia ca in cazul in care se afla amplasata pe catargul pupa, sa fie cu cel putin 4,5m mai sus in plan vertical, decat lumina de catarg prova.

i) Lumina sau luminile de catarg prescrise in regula 23 a) trebuie astfel amplasata incat sa se afle deasupra si distinct de toate celelalte lumini si obstacole, exceptand situatia descrisa in subparagraful ii).

ii) cand nu este posibila amplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul, prescrise prin regula 27 b) i) sau regula 28, sub luminile de catarg, ele pot fi amplasate deasupra luminii (luminilor) de catarg pupa sau intr-un plan vertical intre lumina(luminile) de catarg pupa, cu conditia ca, in cel de-al doilea caz, sa se respecte cerinta din sectiunea 3 c) a prezentei anexe.

h < ¾ h catarg prova

g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanica trebuie sa se gaseasca la o inaltime deasupra puntii care sa nu depaseasca trei sferturi din inaltimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie asezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.

h) Luminile din borduri atunci cand sunt reunite intr-un felinar combinat si se afla la o nava cu propulsie mecanica cu o lungimea mai mica de 20m, trebuie sa se afle la cel putin 1m sub lumina de catarg.

i) Atunci cand regulile prevad doua sau trei lumini verticale, acestea trebuie distantate in felul urmator:

i) la bordul unei nave cu o lungime de 20m sau mai mare, aceste lumini trebuie sa fie distantate la cel putin 2m una de alta iar lumina inferioara nu trebuie sa fie la o inaltime mai mica de 4m fata de punte, in afara de cazul cand nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;

ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20m, aceste lumini trebuie sa fie distantate cu cel putin 1m una de alta iar lumina inferioara nu trebuie sa se afle la o inaltime mai mica de 2m de punte, afara de cazul cand nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;

iii) atunci cand exista trei lumini, ele trebuie asezate la intervale egale.

j)        Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe intreg orizontul prevazute pentru o nava in curs de pescuit, trebuie sa se afle deasupra luminilor din borduri la o inaltime cel putin egala cu dublul distantei dintre cele doua lumini verticale.

k) Cand se expun doua lumini de ancora, lumina de ancora prova prescrisa de regula 30 a) i) nu trebuie sa se gaseasca la mai putin de 4,5m deasupra luminii din pupa. La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50m, lumina de ancora din prova nu trebuie sa fie la mai putin de 6m deasupra puntii.

3. Amplasarea si distanta dintre lumini in plan orizontal