DREPT MARITIM
TEMA: Navlosire pe
voiaj a navei
(referat)
Contractul
de navlosire pe voiaj este contractul prin care navlositorul se obliga sa
transporte, in schimbul unei sume de bani numita navlu, o marfa incarcata in
unul sau mai multe porturi si care se va descarca in unul sau mai multe
porturi.
Pe piata produselor uscate
sunt cunoscute peste 50 de contracte tip, aprobate de diverse organizatii
nationale si internationale. O caracteristica aproape
generala a acestor formulare standard este aceea ca
ele tind sa-l favorizeze pe armator. In 1982 prin aparitia contractului
Multiform (un contrat pro-navlositor propus de
FONASBA) s-a incercat inlocuirea contractului tip Gencon, dar fara succes
deoarece se considera ca piata produselor uscate nu este inca pregatita pentru
a accepta contracte pro-navlositor.
Pe piata produselor lichide
situatia este cu totul diferita, aici numarul
formularelor standard este considerabil mai redus si in general acestea sunt
construite de asa maniera incat sa-l favorizeze pe navlositor.
Unul dintre contractele cele
mai utilizate pe piata produselor uscate este Gencon care, in ciuda
deficientelor reale pe care le are (cu toate ca a fost revizuit in 1922, 1976
si 1994 multe din clauzele lui dateaza din 1922, deci cu 2 ani inainte de
intrarea in vigoare a Regulilor de la Haga) este inca folosit pe scara larga,
in timp ce unul din contractele relativ moderne (Multiform) construit in ideea
de a inlocui Gencon-ul nu este folosit decat ocazional Cele mai multe din
contractele de pe piata produselor petroliere (cele pe voiaj) au fost recent
amendate si ca si cele de pe piata produselor uscate au devenit mai detaliate
si cu mai multe variante ale aceleiasi clauze pentru a limita disputele dintre
navlositori si armatori.
Nava
In
acele situatii in care nava este dominata, se inscriu
in contract numele navei, indicativul, anul de constructie, nationalitatea,
deadweight-ul, TRN, TRB si uneori viteza. Gradul de detaliere al descrierii
navei in contractul de navlosire pe voiaj, este in
mare masura dependent de particularitatile voiajului, si de aceea pescajul,
lungimea si inaltimea deasupra liniei de plutire sunt elemente foarte
importante in situatia in care nava trebuie sa treaca prin senale inguste sau
pe sub poduri. Alte elemente ce pot avea importanta
asupra derularii in bune conditii a contractului, sunt: instalatiile de
ridicare ale navei, numarul magaziilor, dimensiunile magaziilor si gurilor de
magazii, etc. Atat navlositorii cat si armatorii trebuie sa
solicite, respectiv sa furnizeze toate elementele necesare efectuarii economice
si planificarii operatiunilor de incarcare, transport si descarcare.
Un
element extrem de important este capacitatea de incarcare a navei si ea poate
fi descrisa in mai multe modalitati dintre care cele mai utilizate sunt
deaweight-ul navei si capacitatea volumetrica. Atunci cand se inscrie in
contract deadweigt-ul este foarte important sa se
precizeze daca este vorba despre cel net (deadweight cargo capacity) sau despre
cel brut (deadweight all told) deoarece aceasta poate genera dispute
ulterioare. Daca in contract a fost inscris deadweight-ul net, atunci armatorul
nu poate aproviziona nava cu combustibil si apa potabila decat in anumite
limite, deoarece daca se constata ca nava are la bord cantitati nejustificate
de combustibil sau apa, armatorul poate fi considerat raspunzator in fata
navlositorului daca nava nu poate incarca intreaga marfa si acesta poate
solicita reducerea navlului si plata cheltuielilor suplimentare generate de
incarcarea marfii pe o alta nava.
Capacitatea volumetrica a
navei este in mod uzual prezentata atat pentru
transportul marfurilor generale (bale capacity) cat si pentru transportul
marfurilor in vrac (grain capacity). Atat capacitatea de incarcare cat si capacitatea
volumetrica sunt inscrise in contract, avand in fata lor cuvantul aproximativ
(intelesul cuvantului aproximativ este de +/-; 5%)
insa acest lucru nu-i scuteste pe armatori de obligatia de a mentiona aceste
date cu cat mai mare precizie.
Nominarea porturilor de
incarcare si descarcare si rotatia porturilor
Locurile
de incarcare sau descarcare pot fi inscrise in contract in mai multe modalitati:
- o dana fixa -; dana 11 -; Constanta;
- un port fixat -; o dana sigura Constanta;
- o zona fixata -; un port sigur/o dana sigura Romania;
- cateva porturi -; 1 port sigur/o dana sigura Romania si o dana sigura Burgas.
Daca un port nu este nominat si inscris in contractul de
navlosire, trebuie sa se stipuleze o data limita la care navlositorul trebuie
sa nomineze locul de incarcare/descarcare. Daca nu este
inclusa in contract o astfel de clauza, navlositorii sunt obligati sa nomineze
porturile astfel incat sa nu produca cheltuieli suplimentare navei.
Daca nava urmeaza sa incarce sau sa descarce in mai
multe porturi, in contract se mentioneaza de obicei ca ordinea in care nava va
incarca sau descarca trebuie sa se afle in drumul firesc al navei, iar aceasta
sa nu fie nevoita sa se intoarca intr-un port pe langa care a trecut cu catva
timp in urma. In general se prevede in contract ca rotatia porturilor sa fie rotatia geografica normala sau aceasta sa fie la
optiunea armatorului.Un port trebuie sa fie sigur pe toata durata acostarii
navei in portul respectiv, a efectuarii operatiunilor de incarcare/descarcare
si pe perioada parasirii portului de catre nava respectiva. Inscrierea in
contract a acestei clauze nu implica in mod necesar ca
armatorul si comandantul sunt responsabili de a investiga siguranta portului si
a danei. Este foarte dificil de a gasi linia de demarcatie intre obligatiile
navlositorului si cele ale armatorului cu privire la verificarea sigurantei
unui port si a unei dane, cum de altfel este dificil
de a stabili daca un port este sigur sau nu. Ca regula generala, se poate spune
ca cu cat portul sau dana de incarcare sunt nominate
mai devreme cu atat responsabilitatea este mai mare de partea armatorilor. Se
considera ca atunci cand in timpul negocierilor portul sau dana sunt acceptate
de catre armator, el nu are prea mari sanse de a obtine compensatii de la
navlositor pentru pagubele suferite de nava ca urmare a faptului ca portul sau
dana nu au fost sigure; daca portul sau dana de incarcare/descarcare au fost
nominate dupa incheierea negocierilor, navlositorul are putine sanse de a scapa
de responsabilitate deoarece se considera ca armatorul sau comandantul au
putine sanse de a influenta decizia navlositorului cu privire la nominarea
porturilor sau danelor. Disputele referitoare la faptul ca anumite porturi sau dane sunt sigure, sunt foarte complicate in special in ceea
ce priveste colectarea evidentelor. Rezultatul unei dispute
pe aceasta tema depinde in mare masura de legea care guverneaza contractul.
Clauza de
deviere a navei
Nava
trebuie sa urmeze pana la destinatie calea obisnuita
urmata de navele comerciale care efectueaza transporturi similare. Orice
abatere de la acest drum, ce nu se datoreaza unor
elemente clauza in contract, poate fi sanctionata. De regula,
prin contract, armatorul isi rezerva dreptul de a devia nava pentru
aprovizionarea cu combustibil si pentru salvarea de vieti omenesti si bunuri.
Totusi, daca nava face escala intr-un port pentru a se aproviziona cu
combustibil doar pentru ca datorita unei conjuncturi favorabile pretul
combustibilului este mai mic ca de obicei, cu toate ca
avea la bord suficiente rezerve pentru a ajunge in siguranta la destinatie,
navlositorul poate protesta. De asemenea, se considera ca
neintemeiata devierea din drum si acostarea navei intr-un port indepartat de
ruta obisnuita a navei. Pe scurt, este necesar
ca devierea sa fie intemeiata si rezonabila.
Marfa
Felul marfii
Descrierea marfii este importanta din mai multe puncte de vedere. Armatorii
care in timpul negocierilor au acceptat a anumita marfa, sunt obligati sa transporte marfa si datorita acestui fapt armatorul
trebuie sa obtina de la navlositor sau de la alte surse, toate detaliile despre
marfa si sa-si dea seama daca nava poate incarca sau nu acea marfa. Gradul de detaliere al descrierii marfii, depinde de tipul de
marfa. Unele marfuri sunt foarte bine cunoscute partilor si de aceea
doar o descriere sumara poate fi inscrisa in contract, pe cand in cazul altor
marfuri este necesara inscrierea in contract a
anumitor proprietati fizice si chimice ale marfii precum si cateva instructiuni
de incarcare si transport. Atunci cand marfa prezentata spre incarcare nu
corespunde cu descrierea in anumite puncte esentiale, armatorul poate fi
indreptatit sa canceleze contratul si sa solicite
navlu mort.
Uneori, atunci cand se
incarca mai multe tipuri de marfa, se obisnuieste sa
se inscrie in contract doar denumirea generica de marfuri generale (general
cargo), caz in care este necesar sa se precizeze daca marfurile pe care
navlositorul intentioneaza a le incarca se inscriu in categoria marfurilor
periculoase. Navlositorul trebuie sa prezinte in timp
util armatorului lista de incarcare, pentru a-i da posibilitatea comandantului
sa intocmeasca un plan de incarcare corect.
Cantitatea de marfa
Este important atat pentru
navlositor cat si pentru armator, ca in contract sa
fie inscrisa cantitatea de marfa ce va fi incarcata, deoarece navlul este
adesea calculat pe baza cantitatii de marfa incarcata si de aceea armatorul
trebuie sa fie sigur ca cel putin o cantitate minima de marfa trebuie sa fie
mentionata in contract. Pentru navlositor, inscrierea in contract a cantitatii
de marfa este importanta deoarece in cazul in care
nava nu poate incarca cantitatea de marfa inscrisa in contract el poate tine
raspunzator pe armator pentru acest lucru
Cantitatea de marfa poate fi
stabilita in diferite moduri. Multe contracte prevad ca navlositorii vor
incarca nava cu o incarcatura completa ceea ce
inseamna ca ei trebuie sa furnizeze atata marfa cata nava poate incarca; spre
exemplu se va utiliza intreaga capacitate de incarcare in cazul marfurilor
grele si intreaga capacitate volumetrica in cazul marfurilor de volum. Alte
modalitati de a prezenta cantitatea de marfa sunt: X tone, aproximativ X tone,
intre X si Y tone, nu mai putin de X tone. Prin utilizarea
cuvantului aproximativ se intelege ca se poate incarca cu 5% mai mult sau mai
putin, desi din punct de vedere juridic toleranta se determina in functie de
tipul marfii si de cantitatea de marfa. Daca in contract se prevad
anumite limite intre care variaza cantitatea de marfa, trebuie de asemenea
mentionat si in optiunea carei parti este alegerea cantitatii de marfa .
O atentie deosebita trebuie
acordata si tipului de tone la care se face referire in contract si de asemenea
la factorul de stivuire; trebuie sa se precizeze daca se utilizeaza TM, TL sau
TS si de asemenea daca factorul de stivuire este raportat la tonele metrice sau
la cele lungi.
Incarcarea si
descarcarea marfurilor
Orice
contract de navlosire trebuie sa precizeze cine
suporta cheltuielile de incarcare, descarcare, stivuire sau rujare. Avand in
vedere ca aceste cheltuieli au valoare ridicata, navlul care se stabileste este direct influentat de clauzele referitoare la cine
suporta aceste cheltuieli.
Cele mai utilizate clauze
sunt:
a)
F.I.O. (free in and out) potrivit careia cheltuielile legate de
incarcare/descarcare sunt suportate de navlositor, ele nefiind incluse in
navlu;
b)
F.I.O.S. (free in, out and stowed) potrivit careia cheltuielile legate de incarcare,
descarcare si stivuire sunt in contul navlositorilor;
c)
F.I.O.T. (free in, out and trimmed) potrivit careia navlositorul plateste toate
cheltuielile de incarcare, descarcare si rujare a marfurilor in vrac care
necesita operatiuni de rujare;
d) F.I.L.O.
(free in, liner our) potrivit careia navlositorul plateste toate cheltuielile
de incarcare iar armatorul pe cele de descarcare;
e)
L.I.F.O. (liner in, free out) potrivit careia armatorul plateste cheltuielile
de incarcare iar navlositorul pe cele de descarcare;
f)
L.I.L.O. (liner in, liner out), F.L.T. (full liner terms), Gross Terms sau
Liner Terms potrivit careia armatorul plateste cheltuielile de
incarcare/descarcare. Armatorul are obligatia de a
aranja si de a plati cheltuielile de incarcare si descarcare de la sosirea
marfurilor pe cheu in raza de bataie a bigilor.
Stalii, contrastalii si
despatch
Prin
stalii se intelege perioada de timp alocata prin contract, reprezentantilor
navlositorului pentru a desfasura operatiunea de incarcare si/sau descarcare.Aceasta
perioada poate fi fixa, atunci cand prin contract se specifica un anumit numar
de zile pentru incarcare si un anumit numar de zile pentru descarcare, sau
determinabila, atunci cand in contract se face referire la o rata de incarcare
si/sau de descarcare.
Pentru ca staliile sa inceapa
sa conteze trebuie indeplinite mai multe conditii
1. Nava sa fie sosita. Conceptul de nava sosita este
determinat de la caz la caz in functie de prevederile contractuale si de legea
care le carmuieste. Deoarece, asa cum s-a vazut in capitolele anterioare,
contractele de navlosire pot fi port charterparty sau berth charterparty, in
cele ce urmeaza se va prezenta notiunea de nava sosita
ce corespunde fiecaruia dintre aceste contracte.
a. Potrivit contractului port,
nava este considerata sosita atunci cand a ajuns in
interiorul limitelor legale, administrative si fiscale ale portului sau intr-o
zona mai larga, chiar in afara portului propriu-zis, unde navele asteapta in
mod obisnuit pentru dana, fiind la dispozitia imediata si efectiva a
navlositorului. Pentru a se evita eventualele dispute referitoare la cuvantul
port, intelesul acestuia este dat de catre Charter Party Laytime Definitions
1980: Port inseamna o zona in interiorul careia navele sunt incarcate cu,
si/sau descarcate de marfuri; aceasta include si locurile unde in mod uzual
navele isi asteapta randul sau unde sunt obligate si instruite sa-si astepte
randul, indiferent de distanta la care se afla de acea zona. Aceasta definitie
se aplica si daca cuvantul port este (sau urmeaza a
fi) identificat dupa numele sau.
b.
Potrivit contractului dana, nava este considerata
sosita in momentul in care a ajuns la dana indicata in contract. In acest caz, dana poate fi indicata de la inceput in contract sau specificata
ulterior de catre navlositor, la sosirea navei, daca prin contract i s-a
acordat navlositorului acest drept printr-o prevedere expresa. In acest caz,
staliile incep sa curga doar in momentul in care nava
a acostat la dana mentionata in contract sau indicata de catre navlositor si
este gata din toate punctele de vedere sa incarce sau sa descarce. Aceasta
definitie se aplica si in cazul in care cuvantul dana
nu este folosit insa locul specific este (sau urmeaza a fi) identificat dupa
numele sau.
Deoarece in aceasta situatie
armatorul este acela care se expune la toate riscurile
cu privire la ajungerea navei la dana, indiferent de natura acestora (vreme
rea, port congestionat, obtinerea liberei practici, efectuarea controlului
vamal), in contractele de navlosire se gasesc diferite clauze care trec
responsabilitatea obtinerii unei dane de incarcare navlositorilor. Intre
acestea se pot mentiona:
• Time lost in waiting for berth to count as loading/discharging time (timpul
pierdut in asteptare pentru dana, va conta ca timp de incarcare/descarcare) -;
inseamna ca daca principalul motiv pentru care notice-ul nu poate fi inaintat
este lipsa unei dane disponibile pentru incarcarea/descarcarea navei, staliile
vor incepe a conta cand nava intra in asteptare pentru dana si vor continua sa
conteze pana cand asteptarea s-a sfarsit, afara de cazul in care s-au epuizat
inainte de incetarea asteptarii. Exceptiile relative la stalii, se aplica si
timpului pierdut in asteptare, ca si cand nava s-ar fi aflat in dana de incarcare/descarcare presupunand ca nava nu se afla
in contrastalii. Cand timpul de asteptare s-a sfarsit, contarea timpului
inceteaza, dar reincepe cand nava a ajuns la dana si
preda notice-ul (daca depunerea acestuia este prevazut in charterparty, sau
orice alta notificare de timp prevazuta in charterparty), mai putin in cazul in
care nava se afla in contrastalii in acel moment;
• Whether in Berth or Not (fie
ca este la dana sau nu) sau Berth or not Berth (la dana sau nu) -; inseamna ca
daca locul nominat pentru incarcare sau descarcare este o dana, si daca dana nu
este imediat accesibila navei, notice-ul poate fi dat cand nava a ajuns in
portul in care este situata dana respectiva. Prin utilizarea
unei astfel de clauze riscul de intarziere a navei in asteptarea danei trece la
navlositor, insa numai cel cu privire la intarzierea navei din cauza congestiei
din portul de incarcare nu si cel cu privire la intarzierea navei datorita
conditiilor meteorologice.
2. Nava sa fie gata de operare inainte de inaintarea
notice-ului. O nava este gata de incarcare atunci cand a fost pusa in intregime
la dispozitia navlositorului sau incarcatorului, la locul prevazut in
contractul de navlosire, cu toate magaziile gata de a primi marfa, in asa fel
incat incarcatorul sau navlositorul sa poata exercita un control complet asupra
tuturor spatiilor de incarcare; nava trebuie sa fi obtinut libera practica si
sa se afle in posesia tuturor documentelor cerute de legile locale.
Nu numai nava, dar si
instalatiile necesare incarcarii sau descarcarii trebuie sa
fie in intregime la dispozitia navlositorului, in buna stare de functionare. Se
considera ca nava este gata de operare si cand
efectueaza reparatii la masini, aparate de navigatie, etc., daca prin aceasta nu
se impiedica operarea efectiva a navei.
La incarcare magaziile navei
trebuie sa fie goale si pregatite pentru incarcare, in
functie de caracteristicile marfii ce urmeaza a fi incarcata. In ipoteza ca
nava nu are toate magaziile pregatite pentru a primi marfa, fie din cauza ca
numai o parte din ele sunt curate si uscate, fie ca numai o parte din magazii
au fardajul mobil (cargo battens) sau separatiile longitudinale instalate
(shifting boards), ori nu toate magaziile au vinciurile in stare de functionare,
etc., navlositorul nu are obligatia sa primeasca nava partial, adica numai cu
numarul de magazii apte sa primeasca marfa specificata in contract.
Dupa cum s-a
aratat mai sus, nava trebuie pusa la dispozitia navlositorului in vederea
operarii in intregime si fara rezerve. Din acest principiu decurg urmatoarele
consecinte:
a) navlositorul poate primi notice-ul, dar nu
este obligat sa-l accepte in cazul in care in momentul inaintarii acestuia nava
se aprovizioneaza cu combustibil sau face reparatii, iar aceste operatii, prin
natura lor, ar impiedica executarea incarcarii sau descarcarii marfurilor in
bune conditii, indiferent de faptul ca inceperea staliilor ar avea loc dupa
efectuarea bunkerarii sau terminarea reparatiilor; b) de asemenea, navlositorul
nu este obligat sa accepte notice-ul pentru incarcarea unei nave care se afla
in curs de descarcare, chiar daca aceasta operatiune se va termina inainte de
inceperea calcularii staliilor; c) notice-ul nu poate fi acceptat in cazul in
care in acesta se mentioneaza ca nava va fi gata de incarcare la o data
viitoare.
3.
Notice of readiness sa fi fost inaintat. Aceste
document este o notificare prin care comandantul
instiinteaza pe incarcatori sau primitori, in calitatea lor de agenti prezumati
ai navlositorului, ca nava pe care o comanda este sosita si gata din toate
punctele de vedere pentru a incarca sau descarca marfa ce formeaza obiectul
contractului de navlosire.
Notificarea este indispensabila pentru inceperea curgerii staliilor si
pentru fixarea momentului in care timpul de stalii incepe sa fie socotit.
Navlositorul nu poarta nici o raspundere daca notice-ul nu i-a fost inaintat
sau i-a fost inaintat cu intarziere, cu conditia ca el sa
fi fost lipsit de mijloace directe si neindoielnice, prin care ar fi putut afla
ca nava a sosit si este gata de incarcare.
Ca regula
generala, comandantul navei intocmeste notice-ul si-l inainteaza navlositorului
sau agentilor acestuia, in mod normal prin intermediul agentului navei, in trei
exemplare. Un exemplar se inapoiaza
comandantului acceptat sau neacceptat, unul este retinut de catre incarcator
sau primitor, iar ultimul este retinut de catre agent si trimis armatorului
impreuna cu Statement of Facts.
Contractele de navlosire de
pe piata produselor uscate prevad ca notice-ul sa fie
inmanat in zilele lucratoare intre anumite ore, de obicei orele normale de
lucru 9÷17 sau sambata (ori echivalentul local al zilei de sambata) intre orele
9÷12 (in contractele Norgrain’93 si Multiform). Tot in aceste contracte se
prevede si momentul in care vor incepe sa conteze
staliile (spre ex. Norgrain prevede ca acestea vor incepe sa conteze la ora
08:00 in prima zi neexceptata dupa inaintarea notice-ului, iar timpul utilizat
inainte de inceperea staliilor va fi inclus in stalii). Conform contractului
tip Gencon, daca notice-ul s-a predat in orele oficiale de birou pana la ora
12:00, staliile incep sa curga in aceeasi zi de la
13:00, iar daca notice-ul s-a predat in orele oficiale de birou dupa orele
12:00, staliile incep sa curga in urmatoarea zi neexceptata la ora 06:00.
Contractele de navlosire de
pe piata produselor petroliere nu fac nici un fel de
referire in care notice-ul poate fi inmanat, ci doar prevad ca staliile vor
incepe sa conteze la 6 ore dupa ce nava este, din toate punctele de vedere,
gata de incarcare sau descarcare si notice-ul a fost inaintat.
Aceasta diferenta de timp
dintre momentul in care notice-ul este inaintat si
inceperea contrastaliilor, poarta numele de ragaz (respite) sau timp liber
(free time). Acordarea acestui timp liber are scopul
de a permite navlositorilor sau reprezentantilor acestora sa faca ultimele
pregatiri in vederea inceperii operatiunilor de incarcare sau descarcare.
Se intampla deseori ca operatiunea de
incarcare/descarcare sa inceapa imediat dupa depunerea
notice-ului sau chiar inainte de depunerea acestuia, adica inainte de inceperea
staliilor. Tendinta generala a armatorilor este de a
include timpul astfel lucrat in stalii. Din moment ce
acest timp este acordat spre a permite efectuarea ultimelor pregatiri, pare
logic ca staliile sa inceapa inainte de terminarea ragazului, atunci cand
aceste pregatiri nu au mai fost necesare.
In general,
se considera ca, exceptand unele cazuri speciale, timpul lucrat inainte de
expirarea ragazului conteaza ca stalii numai daca in acest sens exista
prevederi exprese in contractul de navlosire. Spre a se evita litigiile ce apar frecvent in legatura cu modul de calculare al
staliilor, se recomanda ca in contractul de navlosire sa se prevada clar ca
operarea navei in timpul liber, deci inainte de inceperea staliilor, conteaza
ca stalii.
Staliile (fixe
sau determinabile) sunt precizate prin clauze ori termeni general admisi, atat
in ceea ce priveste interpretarea lor ca timp acordat
navlositorului pentru a incarca si/sau descarca marfurile, cat si in ceea ce
priveste modul in care sunt contate in Time Sheet.
Staliile determinabile sunt
calculate conform clauzelor contractului si uzurilor
locale, tinandu-se seama de conditiile in care navlositorul (respectiv
incarcatorul sau primitorul) urmeaza sa-si indeplineasca obligatia de incarcare
sau descarcare.
Determinarea staliilor in
functie de norma de incarcare/descarcare
Prin utilizarea acestei variante, staliile se vor determina prin impartirea
cantitatii totale de marfa incarcata la rata de incarcare/descarcare stabilita
prin contract. In aceasta situatie timpul de stalii nu este
cunoscut cu exactitate de la inceputul voiajului deoarece cantitatea de marfa
ce se va incarca este rareori o cantitate fixa, ea incadrandu-se intre anumite
limite ce pot fi exprimate procentual (+/-; 5%) sau prin inscrierea in contract
a unei valori minime si a unei valori maxime. Inscrierea in
acest mod a cantitatii de marfa se face din considerente practice, pentru a
permite o anumita flexibilitate in indeplinirea obligatiilor contractuale atat
armatorului cat si navlositorului.
Contrastalii
Cuvantul contrastalii are un
dublu inteles: a) perioada de timp folosita pentru incarcare sau descarcare,
dupa expirarea staliilor; b) suma de bani pe care navlositorul este obligat sa
o plateasca carausului pentru perioada de timp folosita pentru incarcare sau descarcare
dupa expirarea staliilor;
Ratiunea economica a
contrastaliilor este aceea ca prin utilizarea lor sunt satisfacute atat
interesele armatorului (de a nu tine nava imobilizata intr-un port sau altul
fara a produce, el primind o suma de bani pe zi care sa-i acopere cheltuielile)
cat si pe cele ale navlositorului (care desi in intarziere, poate retine nava
pentru incarcare sau descarcare pana la terminarea contrastaliilor).
Nivelul contrastaliilor se
calculeaza pe 24 ore sau pro-rata si se stabileste in jurul sumei pe care nava
ar fi incasat-o pe zi daca ar fi fost exploatata intr-o alta
forma (voyage charter sau time charter). Nava intra in contrastalii imediat
dupa ce staliile s-au terminat, fara a fi nevoie de o
avizare prealabila a navlositorului. Regulile care greveaza contrastaliile sunt
deosebite de cele care greveaza staliile. Ca regula generala, se considera ca
din momentul in care nava intra in contrastalii ea va fi in contrastalii toata
perioada, adica staliile vor conta 24 de ore din 24 indiferent de conditiile
meteo si faptul ca o zi este sau nu sarbatoare legala.
Ca regula generala, durata
contrastaliilor este fixata prin contractul de
navlosire. Contractul Gencon prevede la clauza 7 o durata de
10 zile. Se intampla insa deseori ca in contract sa
nu fie prevazuta o durata a contrastaliilor; in acest caz se considera ca dupa
o anumita perioada rezonabila de la terminarea staliilor, armatorul trebuie
sa-l notifice pe navlositor sa incarce sau sa descarce. Daca dupa expirarea
avizarii operatiunile de incarcare sau descarcare nu au fost terminate,
comandantul poate parasi portul cu cantitatea de marfa aflata la bor si sa solicite navlu mort sau alte despagubiri.
Dupa expirarea staliilor si
contrastaliilor, navlositorul este obligat sa
plateasca contrastalii extraordinare (acestea sunt cunoscute doar in porturile
din Marea Mediterana), iar valoarea acestora este, de regula, cu 50% mai mare
decat valoarea contrastaliilor. In dreptul englez si in
dreptul tarilor nordice, contrastaliile extraordinare nu sunt cunoscute.
In aceste tari, daca staliile au expirat si nu s-au agreat contrastalii sau
daca acestea au expirat, pentru orice retinere in plus a navei, navlositorul este raspunzator de daunele cauzate si trebuie sa plateasca despagubiri
pentru retinerea navei (damages for detention). Aceste despagubiri se
calculeaza dupa alte principii decat contrastaliile si in unele tari valoarea
lor nu poate fi mai mica decat valoarea contrastaliilor.
Dupa terminarea incarcarii, navlositorul nu are dreptul sa
retina nava chiar daca staliile nu au expirat, insa daca totusi face acest
lucru, armatorul este indreptatit sa primeasca despagubiri pentru retinerea
navei.
Despatch
Consta in acordarea unei
prime atunci cand operatiunile de incarcare descarcare sunt terminate inainte
de expirarea staliilor.Potrivit uzantelor maritime valoarea unei zile de
despatch este egala cu jumatate din valoarea
contrastaliilor, insa partile pot agrea si altfel.
Cu privire la modul de calcul
al despatch-ului, pot exista doua variante: a) acesta se calculeaza doar pentru
timpul de stalii economisit, ceea ce inseamna ca din timpul de stalii se scade
timpul efectiv utilizat; b) acesta se calculeaza pentru tot timpul economisit,
ceea ce inseamna ca la suma calculata mai sus se adauga si eventualele sambete,
duminici si sarbatori legale economisite.
Time sheet-ul
Acesta
este documentul care evidentiaza zilnic, de la
inaintarea notice-ului, curgerea staliilor, eventualele contrastalii sau
despatch. Din intocmirea acestuia pot rezulta variantele: a) operatiunile de
incarcare/descarcare se termina odata cu expirarea staliilor (caz rar); b)
operatiunile de incarcare/descarcare se termina dupa expirarea staliilor -;
nava intra in Cs; c) operatiunile de incarcare/descarcare se termina inaintea
expirarii staliilor, caz in care armatorul va plati
despatch.
Daca
operatiunile de incarcare/descarcare se termina si nava pleaca in calatorie
inainte de expirarea staliilor, time sheet-ul se va
completa zilnic pana la expirarea staliilor. Daca timpul de stalii expira
inainte de terminarea operatiunilor de incarcare, descarcare si nava intra in
contrastalii, se va completa time sheet-ul pana la
terminarea operatiunilor de incarcare/descarcare.
La intocmirea time-sheet-ului
se folosesc, in afara contractului de navlosire, si urmatoarele documente: a)
notice of readiness; b) raportul zilnic de lucru al stivatorilor; c) istoricul
operatiunilor de incarcare/descarcare.
Raportul
zilnic de lucru al stivatorilor este un formular folosit de companiile de
stivatori, in care se evidentiaza zilnic urmatoarele:
- numarul de echipe folosite;
- numarul de magazii la care se lucreaza;
- utilaje folosite la incarcarea/descarcarea navei (macarale, automacarale,
slinguri, autostivuitoare);
- toate intreruperile lucrului cauzate fie de vremea nefavorabila, de lipsa de
muncitori sau creata de nava;
- alte evenimente in legatura cu desfasurarea lucrului la bordul navei;
Acest document este prezentat
spre confirmare si semnare unui reprezentant al navei care poate fi ofiterul de
serviciu sau secundul. In cazul in care sunt neconcordante intre cele scrise de
stivatori cu faptele reale, reprezentantul navei, dupa caz, va
refuza semnarea documentului sau va inscrie pe el remarcile pe care le
considera necesare. Dupa semnare, raportul zilnic de lucru al stivatorilor, este predat agentului navei.
Istoricul operatiunilor de
incarcare/descarcare
Acest document este
intocmit de agentul navei. La intocmirea lui sunt folosite date referitoare la
sosirea navei, acostarea navei si date referitoare la operatiunile de
incarcare/descarcare obtinute de la companiile de stivatori si confirmate de
nava prin semnarea raportului zilnic de lucru al stivatorilor. In general el
cuprinde:
- ziua si ora sosirii navei in rada;
- ziua si ora sosirii pilotului la bord;
- ziua si ora acostarii navei;
- ziua si ora inmanarii notice-ului;
- ziua si ora acceptarii notice-ului;
- ziua si ora inceperii operatiunilor de incarcare/descarcare;
- evidenta zilnica a operatiunilor de incarcare/descarcare;
- ziua si ora terminarii operatiunilor;
- ziua si ora plecarii navei.
Istoricul
este prezentat navei pentru confirmare si semnatura,
urmand a se trimite copii tuturor partilor interesate. Este
folosit mai ales la redactarea time-sheet-ului de catre armatori si
navlositori.
Academia
Navala “Mircea cel Batran” Constanta
Facultatea de
Marina Civila , Dep. I.F.R.
Anul II, Gr.
212
Student:
Rusescu George-Catalin