Navigatie
Efectele contractului de navlosire pe voiajEfectele contractului de navlosire pe voiaj Obligațiile parților contractante care izvorasc dintr-un contract de navlosire pe voiaj in succesiunea lor sunt: armatorul are obligația de a efectua deplasarea marfurilor incredințate de navlositor iar navlositorul are obligația principala de a plati navlul. Executarea obligațiilor presupune un ansamblu de acte și fapte juridice savarșite de parțile contractante in conformitate cu contractul de navlosire, convențiile și uzanțele internaționale aplicate. Obligațiile armatorului In navlosirea pe voiaj armatorul iși pastreaza rolul de carauș, are și gestiunea comerciala a navei iar conosamentul și echipajul raman la ordinul și serviciul lui. Punerea la dispoziția navlositorului o nava in buna stare de navigabilitate – aptitudinea navei de a efectua voiajul in scopul deplasarii marfurilor in siguranța la destinație. Navigabilitatea : Legala nava trebuie sa fie construita și echipata in condițiile prevazute de legea naționala; nu este suficient ca o nava sa indeplineasca condițiile de navigabilitate legala; Contractuala nava tebuie sa fie corespunzatoare marfii care urmeaza a fi deplasata. Transportul marfurilor la destinație. Efectuarea voiajului cu celeritatea obișnuita și fara devieri. Livrarea marfii la destinație. Marfa se preda in portul de destinație indicat in contractul de navlosire, persoanei indreptațite sa o preia sau unui mandatar al acesteia. Daca transportul s-a facut cu eliberare de conosamente, marfa se preda posesorului legitim al conosamentului. Armatorul poate fi exonerat de raspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestor obligații in temeiul unor clauze inserate in contractul de navlosire : Clauza de ghiața (Ice Clause); Clauza de greva (Strike Clause); Clauza de razboi (War Clause) ș.a. Neexecutarea sau sau executarea necorespunzatoare a obligațiilor izvorate din contractul de navlosire pe voiaj, atrage raspunderea armatorului in doua direcții principale : Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligațiilor care in principiu determina pierderea sau avarierea marfurilor; Raspunderea armatorului pentru pierderile și avariile marfurilor incredințate. Conform Art.508 Cod Comercial, caraușul raspunde pentru lucrurile incarcate pentru care da recipisa de primire prin polița de incarcare. Caraușul care s-a obligat a efectua voiajul, respectiv transportul marfurilor incarcate pe nava, este ținut a duce la bun sfarșit respectivul transport, in caz contrar fiind obligat sa despagubeasca navlositorul pentru pagubele ocazionate. Obligațiile navlositorului De a avea marfa la locul de incarcare și pregatita pentru incarcare conform regulii „de-a lungul navei” (alongside ship). De a asigura incarcarea completa a navei. Daca navlositorul nu iși indeplinește aceasta obligație, armatorul este indreptațit sa primeasca despagubiri de la navlositor sub forma navlului mort și sa incarce alte marfuri de completare. De a incarca nava in timpul de operare stabilit in contract, respectiv in perioada de stalii – perioada de timp calculata pe zile libere pe durata careia potrivit contractului sau uzurilor din port, nava este pusa la dispoziția navlositorului spre a fi incarcata sau descarcata. Navlositorul este obligat ca in aceasta perioada sa incarce sau sa descarce nava, orice intarziere fiind penalizata prin plata de contrastalii. Valoarea contrastaliilor se stabilește pe zi calendaristica sau pe fracțiune de zi. Daca și aceasta perioada este depașita, nava intra in contrastalii extraordinare, situație in care navlositorl este obligat sa-l despagubeasca pe armator.
De a plati navlul. Parțile pot conveni ca plata navlului sa se faca anticipat sau la destinație. Plata anticipata a navlului inseamna plata acestuia la data terminarii efective a incarcarii marfurilor pe nava. Conform art.574 Cod Comercial, in cazul in care navlositorul, inainte de incarcare declara ca nu mai dorește sa efectueze calatoria, va fi obligat sa plateasca armatorului jumatate din navlul convenit. Daca navlositorul incarca o cantitate mai mica de marfa, va fi obligat sa plateasca navlul datorat in intregime. Daca incarca o cantitate mai mare decat a navei, va plati și navlul suplimentar. Ca masura asiguratorie, pentru plata navlului, a navlului mort, contrastaliilor și a altor cheltuieli datorate de navlositor, armatorul are un drept de retenție asupra marfurilor aflate la bord. Dreptul de retenție se califica ca un drept de garanție imperfect, in temeiul caruia deținatorul unui bun al altcuiva are dreptul sa refuze restituirea acestuia pana in momentul in care titular debitor al bunului ii va restitui toate sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intreținerea ori imbunatațirea bunului respectiv. In transportul maritim, pentru garantarea plații navlului, Codul Comercial in art.590 confera caraușului un drept de retenție asupra marfurilor, drept absolut, opozabil tuturor (erga omnes), intemeiat pe ideea de protecție a transportatorului maritim, ținand cont de pericolele pe care acesta le intampina in expediția maritima. Mai mult, acest drept este recunoscut și impotriva destinatarilor marfii, indiferent daca aceștia au sau nu vreo legatura cu obligația navlositorului de a plati navlul. Potrivit art.590 Cod Comercial, dreptul de retenție nu poate fi exercitat prin reținerea marfii, ci numai prin depozitarea acesteia la o terța persoana. Prin urmare, deși recunoaște caraușului dreptul de retenție asupra marfurilor, o face intr-o maiera atipica, in sensul ca detenția materiala se realizeaza numai prin depunerea marfii la un terț. Cu toatea acestea, este evident ca funcția principala a dreptului de retenție, respecti aceea de garanție pentru plata navlului, se realizeaza și in aceasta situație. o Curs 7 I. Navlosirea pe timp Navlosirea pe timp este o modalitate de angajare comerciala a navei, prin care navlositorul inchiriaza nava și serviciile echipajului pe o perioada de timp determinata sau nedeterminata. In cazul navlosirii pe timp armatorul inchiriaza nava navlositorului in schimbul unei sume de bani numita chirie. In cazul navlosirii pe voiaj armatorul se obliga sa transporte pe mare marfurile navlositorului in schimbul unei sume de bani numita navlu. O alta deosebire importanta intre navlosirea pe voiaj și navlosirea pe timp se refera la modul de calcul al prețului. La navlosirea pe voiaj prețul se calculeaza in funcție de cantitatea de marfa transportata sau in funcție de capacitatea navei. In cazul navlosirii pe timp chiria se calculeaza in raport cu timpul cat nava este pusa la dispoziția navlositorului. Contractul de navlosire pe timp se incheie intre proprietarul sau operatorul navei (armatorul) si navlositorul in Time Charter-party respectiv persoana care inchiriaza nava si care are obligatia principala de a plati chiria. Obiectul contractului Nava Contractul de navlosire pe timp se incheie in considerarea unei nave descrisa detaliat astfel incat nava este elementul central al contractului. Din acest motiv in contract sunt mentionate detaliat caracteristicile tehnice ale navei precum si conditiile in care navlositorul intelege sa foloseasca nava. Performantele navei specificate in contract sunt obligatii contractuale pentru armator astfel incat orice neconcordanta poate sa duca la rezilierea contractului. Chiria Chiria se stabileste in raport cu perioada de timp in care nava este pusa la dispozitia navlositorului. Efectele contractului A. Obligatiile armatorului Distingem doua categorii de obligatii : Obligatii privind nava Obligatii privind echipajul Obligatii privind nava a. armatorul are obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita prin contract, el neavand dreptul sa substituie nava decat cu acordul expres al navlositorului Executarea unui contract de navlosire pe timp incepe din momentul predarii navei, navlositorului si se incheie in momentul relivrarii navei armatorului. Intre aceste doua momente, cu exceptia unor perioade de suspendare stabilite, navlositorul va avea obligatia sa plateasca chiria. b. buna stare de navigabilitate a navei (legala si contractuala) c. aprovizionarea navei cu lubrefianti pe perioada contractuala d. sa contribuie la cheltuielile ocazionate de efectuarea expertizelor de livrare si relivrare si sa semneze documentele corespunzatoare (protocol de livrare sau relivrare) Obligatii privind echipajul navei a. Sa platesca salariile echipajului conform contractelor de ambarcare b. Sa procure si sa platesca asigurarile B. Obligatiile navlositorului Sa plateaca chiria stabilita pana la data scadenta Prin derogare de la obligatia principala a navlositorului de a plati chiria exista situatii care dau drept acestuia de a suspenda plata chiriei cum ar fi spre exemplu greva echipajului, lipsa proviziilor sau orice alte cauze care impiedica exploatarea normala a navei. Sa asigure combustibilul necesar Sa plateasca cheltuielile ocazionate de exploatarea navei (taxe) Sa semneze protocolul de livrare si relivrare a navei, suportand partea sa din cheltuieli pentru onorariile expertilor Sa relivreze nava la finele contractului La incetarea contractului nava va fi predata in stare normala de functionare, respectiv in starea primita, mai putin uzura normala. Navlositorul raspunde pentru avariile si deteriorarile navei, avand obligatia fie de a repara nava pe cheltuiala sa, fie de a plati despagubiri armatorului. II. Navlosirea navei nude (contract de navlosire cu remiterea totala a gestiunii) – Bareboat Charter-party Navlosirea navei nude este un contract prin care nava este trecuta o perioada de timp in folosinta navlositorului, nearmata, in schimbul unei sume de bani numita chirie. Ca regula generala, nava se preda nearmata, fara echipaj, fara combustibil, materiale de intretinere si provizii. Navlositorul devine armator-navlositor, avand atat gestiunea nautica cat si comerciala a navei. Natura juridica a acestui contract este aceea de locatiune de bunuri. Caracterizarea acestui contract ca o locatiune de bunuri prezinta importanta in ceea ce priveste restituirea navei. Nava trebuie restituita in starea primita, mai putin uzura normala. De la aceasta regula exista o exceptie in situatia in care nava piere din cauza de forta majora. Efectele contractului A. Obligatiile armatorului Obligatia principala a armatorului este aceea de a pune la dispozitia navlositorului o nava in buna stare de navigabilitate si care sa corespunda intentiei acestuia de a folosi nava pentru transportul pe mare. B. Obligatiile navlositorului Plata chiriei in modalitatile prevazute in contracte Intretinerea navei si efectuarea reparatiilor curente cu exceptia defectiunilor aparute ca urmare a unor vicii ascunse De a suporta cheltuielile legate de exploatarea navei Asigurarea navei Un element important in negocierea unui astfel de contract este evaluarea navei si inscierea in contract a valorii navei, in care navlositorul trebuie sa asigure nava. Armatorul are obligatia de a solicita de la navlositor copii de pe politele de asigurare. In mod normal navlositorul este beneficiarul sumelor primite de la asigurator cu titlu de despagubire. In cazul in care nava este pierduta sau poate fi considerata ca pierduta, navlositorul va recupera despagubirea de la societatea de asigurare si o va imparti cu armatorul in functie de interesele fiecaruia. Obligatia de a lua toate masurile pentru a evita retinerea sau sechestrarea navei
|