Competente in utilizarea mijloacelor de salvare

Competente in utilizarea mijloacelor de salvare

Structura curs

Generalitati

Abandonarea navei

Mijloace de supravietuire individuala si barci de salvare

Utilizarea mijloacelor de salvare

Lansarea si recuperarea mijloacelor de salvare

Actiuni intreprinse la parasirea navei

Utilizarea barcilor de salvare cu motor

Utilizarea mijloacelor de salvare pe vreme nefavorabila

Actiuni intreprinse la bordul mijloacelor de salvare

Salvarea cu ajutorul elicopterelor

Hipotermia

Echipamente radio

Primul ajutor

Exercitii de lansare si recuperare a barcilor de salvare

Exercitii de lansare si recuperare a plutelor de salvare

Exercitii practice

Verificarea cunostintelor

Introducere

Sinistrele navale precum si pericolele la care sunt expusi navigatorii, sunt datorate erorilor factorului uman si/sau disfunctionalitatilor majore aparute la bordul navei. Intreg personalul aflat la bord trebuie sa posede cel putin un volum de cunostinte minimale privind supravietuirea si salvarea pe mare.

In vederea dobandirii acestora si familiarizariii cu actiunile ce trebuiesc intreprinse, navigatorii executa la bordul navei instructaje si antrenamente periodice pentru a fi pregatiti sa faca fata cu succes oricarei situatii de urgenta, astfel incat sa cunoasca in momentul aparitiei acesteia, actinunile ce trebuiesc intreprinse, fie ca se afla la bord si s-a ordonat adunarea la puntea barcilor sau abandonul navei, fie ca se afla in apa sau la bordul ambarcatiunilor de salvare.

In oricare din aceste situatii, chiar si pentru cel mai favorabil caz din cele enumerate, nu trebuiesc neglijate pericolele la care inca este expus supravietuitorul unui sinistru.

Principii de baza in pregatirea echipajului

Efectuarea instructajelor si antrenamentelor periodice

Acestea au ca scop formarea de deprinderi pentru a face navigatorul capabil sa reactioneze de o maniera corecta si cu un grad cat mai mare de eficienta in timpul unei situatii de urgenta; sa ia masurile potrivite propriei supravietuiri precum si a altora; si sa foloseasca corect echipamentul de supravietuire.

Pregatirea pentru orice situatie de urgenta

Navigatorii trebuie sa-si formeze un astfel de mod de a fi la bordul navei incat sa poata in orice moment sa raspunda responsabilitatilor stabilite prin rolurile navei, avand in vedere ca in functie de promptitudinea si capacitatea lor de reactie poate depinde siguranta navei, a unuia sau catorva membri de echipaj si poate chiar propria lor securitate.

Actiuni intreprinse cand se cere adunarea la puntea barcilor

Fiecare membru de echipaj se va inbraca si incalta, isi va imbraca vesta de salvare si va executa atributiile stabilite prin rolul de abandon (cum ar fi: activitati de supraveghere si organizare, prezentarea la locul de adunare cu echipamentele stabilite, respectarea ordinelor venite pe cale ierarhica in cadrul rolului, continuarea cartului pana la primirea unor noi ordine, etc.)

Actiuni intreprinse la abandonarea navei

se vor imbraca haine suplimentare daca acest lucru este posibil;

se imbraca haine impermeabile;

se imbraca vesta de salvare peste toate cele de mai sus;

se iau in plus paturi in barca de salvare;

cand va aflati in apa

innotati lent doar cand este necesar, nu va agitati, nu va risipiti energia;

mentineti-va doar in stare de plutire;

adunati-va cati mai multi supravietuitori si stati cat mai strans posibil;

cand sunteti la bordul ambarcatiunii de salvare

nu va risipiti energia;

inchideti toate deschiderile ambarcatiunii;

aranjati-va un adapost impotriva curentului;

incepeti lucrul cand temperatura in ambarcatiunea de salvare a crescut datorita caldurii corpului;

acordati persoanelor accidentate primul ajutor;

evacuati apa din ambarcatiunea de salvare;

distribuiti cele doua costume hidrotermice persoanelor care au nevoie de ele;

organizati veghea;

incercati sa pastrati moralul supravietuitorilor ;

distribuiti eventualele haine suplimentare si paturi;

daca in zona mai exista si alte ambarcatiuni de salvare, acestea se vor grupa iar cele goale se vor recupera pentru echipamentul de supravietuire;

Situatii critice

coliziuni

esuari

reactii ale marfurilor periculoase transportate

transferul marfurilor la bord

incendiu sau explozie in compartimentul masini

Evitarea principalelor cauze generatoare de situatii critice

coliziuni - respectarea prevederilor RIPAM, cunoasterea calitatilor manevriere ale navei proprii si o veghe continua;

esuarile - studiul temeinic al documentatiei privind zona de navigatie si verificari ale adancimii cu sonda;

reactii ale marfurilor periculoase transportate - studierea fisei marfi din Codul IMDG si o incarcarea corespunzatoare;

transferul marfurilor la bord - numai cu consultarea Comandantului, Capitanului secund, Sefului mecanic avand in vedere sa nu fie afectata stabilitatea navei;

incendiu sau explozie in compartimentul masini - respectarea regulilor de prevenire a incendiilor.

Depasirea situatiilor critice este dependenta de calitatea pregatirii echipajului

Situatiile de urgenta care au fost depasite cu succes, demonstreaza ca acest lucru se datoreaza in mare parte promptitudinii cu care a actionat echipajul si manierei corecte de aplicare a masurilor specifice.

Se poate spune ca experienta echipajului, dobandita prin tratarea cu seriozitatea cuvenita a instructajelor si antrenamentelor periodice obligatorii, joaca un rol important in finalizarea cu succes a unor operatiuni de salvare si supravietuire.

Rolul de apel (Muster List)

Este constituit dintr-un set de indatoriri pe care le are fiecare membru de echipaj intr-o situatie de urgenta.

Conventia SOLAS stabileste ca el trebuie sa specifice detalii privind semnalul de alarma generala in caz de urgenta si de asemenea masurile ce trebuie luate de echipaj si pasageri cand aceasta alarma este declansata. Rolul de apel trebuie, de asemenea, sa specifice cum va fi dat ordinul de abandon al navei.

REFERAT: Infrastructura Rutiera - alcatuirea structurilor rutiere - clasificarea structurilor rutiere REFERAT: Subiecte proiect ASM

Cerintele impuse rolului de apel

Rolul de apel trebuie sa specifice care ofiteri au responsabilitatea sa asigure ca mijloacele de salvare si de stins incendiul sunt mentinute in stare buna si sunt gata pentru a fi imediat folosite.

Rolul de apel trebuie sa specifice inlocuitorii diferitelor persoane importante care pot deveni inapte, avand in vedere ca anumite situatii pot impune diferite actiuni.

Rolul de apel trebuie intocmit inainte de plecarea navei in voiaj. Daca au loc schimbari in componenta echipajului, care necesita modificari in rolul de apel, comandantul navei trebuie sa revizuiasca sau sa intocmeasca un rol nou.

Formatul rolului de apel folosit la navele de pasageri trebuie sa fie aprobat.

Actiuni impuse de rolul de apel

inchiderea usilor etanse la apa, a usilor de incendiu, valvulelor, scurgerilor, hublourilor, luminatoarelor, sabordurilor si altor inchideri similare de pe nava;

echipamentul ambarcatiunilor de salvare si a altor mijloace de salvare;

pregatirea si lansarea la apa a ambarcatiunilor de salvare;

pregatirea generala si a altor mijloace de salvare;

apelul pasagerilor;

folosirea echipamentului de comunicatii;

efectivul echipelor de incendiu insarcinate cu lupta contra incendiului;

sarcini speciale atribuite cu privire la folosirea echipamentului si instalatiilor de lupta contra incendiului.

Semnale de alarma

Au rolul de a alarma imediat si in mod sigur echipajul navei in cazul aparitiei unei astfel de situatii. In acest scop, la bordul navei exista instalatii ce emit sunete inconfundabile, care sunt folosite la un volum mare, si printr-un anume semnal avertizeaza asupra tipului de situatie de urgenta, urmand ca echipajul sa ia imediat masurile potrivite conform rolului.

Conventia SOLAS precizeaza ca instalatia de alarma generala in caz de urgenta trebuie sa dea semnalul de alarma generala, care va consta din sapte sau mai multe sunete scurte urmate de un sunet lung (pentru rolul de abandon sau 12 semnale scurte pentru rolul de incendiu), date de fluierul sau sirena navei si, in plus, va exista un clopot sau clacson actionat electric sau alta instalatie de avertizare echivalenta, care trebuie sa fie alimentata de la sursa principala de energie electrica a navei si sursa de energie electrica de avarie. Instalatia trebuie sa poata fi pusa in functiune de pe puntea de navigatie si, cu exceptia fluierului navei, de asemenea si din alte puncte strategice. Instalatia trebuie sa fie auzita din toate spatiile de locuit si de lucru ale echipajului.

Instruirea si antrenarea echipajelor

Antrenamentele au ca obiectiv pregatirea unei reactii organizate pentru remedierea unor situatii de mare dificultate care pot ameninta neasteptat pierderea vietii pe mare. Este important ca exercitiul sa se desfasoare in conditii cat mai apropiate posibil de conditiile situatiei de urgenta simulata.

Fiecare membru de echipaj va participa la cel putin un exercitiu de rol de abandon si un exercitiu de rol de incendiu in fiecare luna.

Exercitiile de rol trebuiesc tinute in 24 de ore de la plecarea din port , daca mai mult de 25 % din numarul membrilor de echipaj nu au participat la exercitiul de rol pe acea nava in luna precedenta.

La navele de pasageri exercitiile trebuie sa fie tinute saptamanal.

Schimbarile de functii sau personal la nava din cand in cand trebuie sa se reflecte corespunzator si in pregatirea rolului de apel.

Echipa care efetueaza exercitii de rol de apel isi va varia componenta astfel incat sa nu existe persoane care nu au participat la nici un rol de la sosirea pe nava.

Orice deficiente descoperite pe durata exercitiilor de rol si cu ocazia inspectiilor care le insotesc, trebuie sa fie corectate in cel mai scurt timp posibil.

Abandonarea navei

•In general nava ofera totusi cele mai mari sanse de salvare iar abandonul nu va fi ales decat daca alte masuri de pastrare a ei au esuat.

•Abandonarea navei se va face numai in urma unei coliziuni, cand exista riscul unei scufundari rapide, sau in momentul in care lupta pentru vitalitate nu da rezultate si nava nu mai poate fi salvata, existand riscul iminent al exploziei sau scufundarii (rasturnarii).

•Trebuie retinut ca ordinul de abandon al navei vine numai de la comandantul navei, sau de la inlocuitorul acestuia, in situatia in care el este in imposibilitatea de a-si exercita functia. •

Imediat ce este posibil, dupa ambarcare, echipajul trebuie sa dobandeasca cunostinte privind:

•prevederile rolului de apel si indatoririle lor;

•localizarea si modul de folosire a echipamentului (mijloacelor) de salvare;

•localizarea si modul de folosire a mijloacelor de lupta contra incendiilor;

•traseele de evacuare si echipamentele.

Pregatirea pentru abandon

•Posturile de adunare trebuie sa fie usor accesibile dinspre incaperile de locuit si zonele de lucru.

•Coridoarele, scarile si iesirile care conduc la posturile de adunare si posturile de imbarcare vor fi iluminate.

•Se va prevedea o scara de imbarcare pentru fiecare post de lansare sau pentru fiecare doua posturi de lansare alaturate, scara care sa aiba o lungime care sa ajunga de la punte la linia de plutire cand nava se afla la pescajul minim in conditii nefavorabile de asieta si cu o inclinare transversala de cel putin 15 °.

•Se va actiona de o asemenea maniera, luandu-se - daca este posibil – masuri deosebite pentru prevenirea panicii intre membrii de echipaj sau pasagerii aflati la bord si de combatere a acesteia.

•Comandantul va manevra nava, in masura posibilului, astfel incat sa iasa din zona de raspandire a combustibilului deversat (daca este cazul), dupa care se va stopa nava sau se va merge cu viteza redusa, pe vreme rea avandu-se in vedere sa se creeze un adapost barcii care se lanseaza sau, pe rand in ambele borduri.

Actiuni si masuri premergatoare abandonului

•Se vor folosi mijloacele de semnalizare pentru a atrage atentia navelor din jur, ca nava proprie se afla intr-o situatie critica.

•Ofiterul de cart punte va determina pozitia navei iar coordonatele vor fi introduse in statia de lansare automata a semnalului S.O.S., sau va fi declansat semnalul echivalent al sistemului Inmarsat. De asemenea se vor lua date privind presiunea atmosferica, deriva de curent, pozitia fata de uscat sau unele insule, etc.

•Se vor pregati pentru a fi luate in barca documentele navei si ale echipajului.

•Se vor pregati saci impermeabili cu alimente uscate, greu alterabile, care vor fi adusi la locul de coborare in barci, aceste alimente fiind luate numai in masura in care exista spatii disponibile, fara a impiedica ocuparea locurilor de catre echipaj.

•Echipajul va bea apa pe saturate, si de asemenea se pot servi gustari reci sau chiar masa daca timpul permite.

Masuri suplimentare la navele de pasageri

•avertizarea pasagerilor;

•verificarea purtarii unor obiecte de imbracaminte corespunzatoare si a imbracarii corecte a vestei de salvare;

•adunarea pasagerilor la locurile de adunare;

•mentinerea ordinii pe culoare si pe scari si supravegherea deplasarii pasagerilor; •

•verificarea dotarii ambarcatiunilor de salvare cu paturi.

Situatii limita

•In practica pot aparea urmatoarele situatii neprevazute:

•Unele ambarcatiuni de salvare nu pot fi lansate;

•In cazul in care gruiul nu pleaca cu barca datorita inclinarii maxime sau din alte motive, barca poate fi lansata din vinci, inversand sensul de rotire al acestuia, pentru a slabi sarmele, putand fi apoi astfel derulate;

•Daca barca totusi nu pleaca, ea va fi complet eliberata din chingi, dispozitivele de apropiere, palancuri si apoi impinsa la apa, unde va fi recuperata sau se va recupera cel putin inventarul acesteia;

•Absenta personalului desemnat sa efectueze lansarea ambarcatiunilor;

•Absenta luminii;

Actiuni intreprinse de o persoana aflata in apa

•Cel care se afla in apa va cauta sa-si faca drum catre o ambarcatiune de salvare. Daca nu se afla nici una in apropiere, va incerca sa gaseasca un obiect care pluteste de care sa se agate. Va incerca sa se relaxeze, pentru ca o persoana care stie sa se relaxeze in apa de mare isi minimizeaza pericolul de inec.

•Flotabilitatea naturala a corpului uman va mentine cel putin crestetul capului deasupra apei, fiind totusi necesare cateva miscari pentru a mentine si fata deasupra apei.

Modalitati de plutire a persoanelor aflate in apa

•Plutirea pe spate consuma cea mai putina energie. Persoana in cauza se va intinde pe spate in apa, va indeparta bratele si picioarele si isi va arcui  spatele. Controland respiratia, fata va fi intotdeauna deasupra apei si chiar va putea dormi pentru scurte perioade de timp.

•Daca acest lucru nu e posibil,sau marea este agitata, supravietuitorul va pluti cu fata in jos ca in figura.

Modalitati de actiune in cazul prezentei hidrocarburilor in apa

•Daca nava este in intregime inconjurata de petrol arzand si abandonul navei este iminent, persoanele vor sari cu picioarele inainte, prin flacari si vor inota impotriva vantului, pe sub apa cat de mult se poate. Cand aerul din plamani e epuizat, inotatorii trebuie sa iasa la suprafata apei in pozitie verticala si sa indeparteze flacarile cu o miscare circulara a miinilor, sa respire adanc cu spatele la vant, sa intre din nou sub apa, tot intr-o pozitie verticala, si sa inoate din nou pe sub apa. Ar trebui sa repete procedeul pana cand s-au indepartat de flacari.

•Va feri petele de petrol, daca e posibil si isi va proteja ochii si caile respiratorii tinand capul mult deasupra apei sau inotand pe sub apa. Daca inoata pe sb apa, inainte de a iesi la suprafata va pune miinile deasupra capului si va imprastia apa de la suprafata pentru a dispersa petrolul sau flacarile

•Daca exista pericol de explozie subacvatica, va pluti sau inota pe spate cat mai aproape de suprafata apei. Exploziile subacvatice sunt in special o amenintare pentru plamani, abdomen, sinusuri si timpane.

Modalitati de actiune in conditii de temperaturi scazute/ape reci

•Odata ajuns in apa, persoana in cauza va trebui sa se orienteze, incercand localizarea navei, barcilor sau plutelor de salvare, ori a altor supravietuitori sau altor obiecte plutitoare. In apa rece supravietuitorul poate intampina dificultati datorita tremuratului sau a durerilor. Acestea sunt reflexe naturale ale corpului si nu sunt periculoase. Trebuie , oricum luate masuri cat de repede posibil, inainte de a pierde total contrlul asupra propriilor miscari, care constau in aprinderea luminii de semnalizare de la vesta, localizarea fluierului.

•In timp ce supravietuitorul pluteste in apa, nu trebuie sa incerce sa inoate decat pentru a ajunge la o ambarcatiune din apropiere, la un alt supravietuitor sau un obiect plutitor pe care se poate sprijini sau pe care se poate urca. Inotul fara scop precis va indeparta apa mai calda aflata intre propriul corp si straturile de imbracaminte, marind astfel rata de pierdere a temperaturii corpului. In plus, miscarile inutile ale bratelor si picioarelor trimit sange cald din zona interna a organismului spre zona periferica, ducand la pierderi rapide de caldura. Din acest motiv, este foarte important sa ramana pe cat posibil nemiscat in apa, indiferent cat de dureros ar fi . important e ca durerea nu ucide, in schimb pierderea de caldura, da.

Modalitati de actiune in conditii de temperaturi scazute/ape reci

•E importanta conservarea caldurii corpului uman. Se recomanda ca supravietuitorul sa pluteasca nemiscat, cu picioarele lipite, coatele apropiate de partile laterale ale corpului si bratele incrucisate pe partea frontala a vestei de salvare, micsorand suprafata de expunere a corpului in apa. Se incearca mentinerea capului si gatului deasupra apei. O alta tehnica consta in adunarea mai multor persoane care plutesc stand cat mai aproape una de alta, incecand sa realizeze un contact cat mai bun intre corpuri. Aceste pozitii nu se pot obtine decat daca se poarta vesta de salvare.

•Se incearca urcarea la bordul unei barci sau plute de salvare sau pe o platforma sau obiect plutitor, cat mai curand posibilin scopul scurtarii perioadei de stat in apa. Caldura corpului se puerde mult mai repede in apa decat in aer. Din moment ce capacitatea de izolatie este in mod serios afectata de faptul ca hainele sunt ude, se recomanda adapostirea pentru a evita efectul de racire provocat de vant (racire prin convectie).

Plutirea in apa rece

•Nu trebuie folosita metoda “afundarii” in apa rece. ”Afundarea” este o tehnica prin care supravietuitorul se relaxeaza in apa si permite capului sa intre sub apa intre respiratii. E un procedeu de conservare a energiei folosit in apa calda, cand nu poarta vesta de salvare. Oricum, capul si gatul sunt suprafete prin care se pierde multa caldura si trebuiesc tinute deasupra apei. De aceea este mult mai importanta purtarea vestei de salvare in apa rece. In cazul in care supravietuitorul nu are vesta, “va calca apa” numai atat cat este necesar pentru a mentine capul deasupra apei.

•Daca are vesta de salvare, supravietuitorul va putea pluti o perioada de timp nedefinita ramanand nemiscat si luand pozitia foetusului pentru a putea retine caldura corpului. Aproximativ 50% din pierderile de caldura au loc in zona capului, prin urmare acesta va fi tinut deasupra apei.

Prezenta rechinilor in apa

•Dintre cele cateva sute de specii sunt cunoscute ca periculoase aproximativ 20, dintre care rechinul alb, rechinul cap de ciocan, si rechinul tigru sunt cei mai periculosi. In general se recomanda ca orice rechin mai lung de un metru ca fiind periculos.

•Masuri de protectie in apa:

•adunarea in grup a inotatorilor

•mentinerea veghei

•evitarea urinatului

•Ca masuri de protectie in ambarcatiunile de salvare:

•nu se pescuieste; daca un peste s-a agatat in carlig, va fi lasat sa plece; pestele nu va fi curatat in apa

•nu se va arunca gunoi in apa

•nu se va sta cu mainile, picioarele sau nu se vor lasa echipamente sa atarne in apa

Barci de salvare conform SOLAS

•deschisa;

•partial inchisa;

•partial inchisa cu auto-redresare;

•total inchisa;

•total inchisa cu instalatie autonoma de alimentare cu aer;

•protejate la foc

Cerinte impuse barcilor de salvare

•Materialele din care sunt construite carenele, puntea si scaunele trebuie sa sa fie testate pentru a le determina caracteristicile cu privire la rezistenta la foc, cu determinarea timpului de ardere.

•Materialele de constructie a barcilor de salvare trebuie sa fie rezistente la deteriorari cauzate de:

•temperatura aerului, intre -30¸+65°C

•apa de mare

•coroziune

•hidrocarburi

•lumina solara

Barcile de salvare sunt construite din otel, aluminiu sau fibra de sticla intarita cu materiale plastice, sau orice alte materiale care pot fi acceptate ca echivalente daca satisfac cerintele legate de proprietatile fizice si rezistenta in mediul marin

Barci de salvare-design

Toate barcile de salvare trebuie sa fie corect construite si sa aiba forme si dimensiuni care sa le asigure o mare stabilitate pe mare agitata si un bord liber suficient atunci cand sunt incarcate cu numarul lor de persoane si cu echipameniul complet. Toate barcile de salvare trebuie sa aiba corpul rigid si sa poata sa isi mentina stabilitatea pozitiva atunci cand sunt intr-o pozitie dreapta in apa calma si incarcate cu numarul lor de persoane si cu echipamentul complet si au orificii in orice loc sub linia de plutire, presupunand ca nu are loc o pierdere de flotabiliiate a materialului si nici o alta avarie.

Fiecare barca de salvare trebuie sa aiba un certificat de aprobare vizat de Administratie, continand cel putin urmatoarele:

•numele si adresa producatorului;

•modelul si seria de fabricatie ale barcii de salvare;

•luna si anul de fabricatie;

•numarul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa il transporte;

•date privind aprobarea conform celor cerute de paragraful 1.2.2.9.

•Organizatia care aproba trebuie sa elibereze barcii de salvare un ceftificat de aprobare care, suplimentar fata de cele mentionate mai sus, sa specifice:

•numarul certificatului de aprobare;

•materialul de constructie al corpului* atat de detaliat incat sa asigure ca nu vor aparea probleme de compatibilitate in ceea ce priveste reparatiile;

•masa totala cu echipament si echipaj complet;

Elemente de robustete

•Toate barcile de salvare trebuie sa aiba o robustete suficienta pentru:

•a putea fi lansate la apa fn conditii de securitate atunci cand sunt incarcate cu numarul lor de persoane si cu echipamentul complet; si

•sa poata fi lansate la apa si remorcate atunci cand nava este in mars cu o viteza de 5 noduri in apa calma.

•Corpurile si acoperisurile rigide trebuie sa fie cu intarziere la propagarea focului sau incombustibile.

Caracteristicile barcii de salvare

•Se vor prevedea locuri de stat jos pe banci, pe banchete sau pe scaune fixe, care sunt construite astfel incat sa poata suporta:

•sarcina statica echivalenta cu numarul de persoane, fiecare cantarind 100 kg, pentru care sunt prevazute spatii in conformitate cu cerintele paragrafului 4.4.2.2.2;

•sarcina de 100 kg de persoana in orice pozitie de sedere, atunci cand barca de salvare care va fi iansata la apa cu ajutorul curentilor este lasata sa cada in apa de la o inaitime de cel putin 3 m;

•sarcina de 100Kg de prsoana in orice pozitie de sedere, atunci cand barca de salvare va fi lasata prin cadere ligera este lansata la apa de la o inaltime de cel putin 1.3 ori mai mare decat inaltimea omologata la caderea libera