Tipologia strategiilor de marketing

TIPOLOGIA  STRATEGIILOR DE MARKETING

Marea varietate de intreprinderi cu obiecte de activitate diferite  determina o gama larga de strategii. Astfel pornind de la acest fapt neconcretizat se pot preciza principalele criterii de clasificare a strategiilor si gruparea acestora :

1.     Sfera de cuprindere ;

2.     Gradul de participare a intreprinderii la elaborarea strategiei ;

3.     Dinamica principalelor obiective ;

4.     Natura optiunilor strategice ;

5.     Continutul  obiectivelor strategice.

1.     Dupa sfera de cuprindere , strategiile se pot clasifica in strategii globale si strategii partiale.

a.     Strategia globala, are drept caracteristica abordarea nemijlocita a ansamblului intreprinderii, gradul mare de complexitate, implicarea unui volum ridicat de resurse.

b.     Strategia partiala, se refera numai la anumite activitati ale intreprinderii, atentia managerilor concentrandu-se cu prioritate asupra celor mai bune sau mai deficitare componente ale intreprinderii si implica un volum ridicat de resurse. Se concretizeaza in planuri sau programe pentru anumite sectoare de activitate si se aproba de esalonul superior al managementului.

2.     Dupa gradul de participare al intreprinderii la elaborarea strategiei , acestea se pot clasifica in strategii integrate si strategii independente.

a.     Strategia integrata se elaboreaza de catre managerii intreprinderii impreuna cu reprezentantii suprasistemului din care acesta face parte. Se are in vedere corelarea activitatii intreprinderii cu obiectivele suprasistemului din care face parte.

b.     Strategia independente  se elaboreaza numai de catre managerii esalonului superior al intreprinderii, avand ca principale obiective maximizarea profitului, rationalizarea consumurilor specifice sau supravietuirea acesteia, si este specifica intreprinderilor private.

3.     Dupa dinamica principalelor obiective cuprinse in strategie, strategiile se pot clasifica in strategii de redresare, strategii de consolidare si strategii de dezvoltare.

a.     Strategia de redresare  stabileste obiectivele la nivelul celor realizate in anii cu o functionalitate normala, dar mai mari decat in perioada precedenta, urmarind eliminarea deficientelor inregistrate in trecutul apropiat.

b.     Strategia de consolidare  stabileste obiective identice sau aproape identice cu cele din perioada precedenta si se axeaza asupra cresterii performantelor economice, organizatorice si manageriale.

c.      Strategia de dezvoltare are drept caracteristica reutilizarea si dezvoltarea productiei la parametrii superiori perioadei anterioare. In general vizeaza schimbarea sortimentelor si cresterea calitatii produselor.

4.     Dupa natura optiunilor strategice, strategiile se pot clasifica in strategii de privatizare, strategii de restructurare, strategii mangeriale, strategii inovationale si strategii ofensive.

a.     Strategii de privatizare se are in vedere trecerea patrimoniului intreprinderii din proprietatea statului in proprietatea uneia sau mai multor persoane sau societati private. Se bazeaza pe prevederile legislative privind realizarea procesului de privatizare cat si pe conceptia managerilor si a executantilor din cadrul intreprinderii  cu privire la modul de privatizare.

b.     Strategii de restructurare se bazeaza pe reorientarea si/sau redimensionarea partiala sau integrala a activitatii intreprinderii in vederea supravietuirii si cresterii performantelor economice. Caracteristica esentiala a acestei strategii consta in schimbari semnificative in activitatea de productie si manageriala cu implicatii deosebite asupra personalului angajat.

c.      Strategia manageriala consta in remodelarea de fond a caracteristicilor subsistemului informational-decizional , a metodelor si tehnicilor de management practicate in unitate. Aceasta strategie implica o reproiectare a sistemului managerial si solicita multa fermitate din partea celor care o aplica.

d.     Strategia inovationala  se axeaza pe promovarea rapida a progresului tehnic si stiintific concretizat in produse noi si modernizarea tehnologiilor de productie, avand un pronuntat caracter de cercetare-dezvoltare.

e.     Strategia ofensiva  situeaza pe primul plan patrunderea pe noi piete si imbunatatirea pozitiilor obtinute pe pietele curente.

5.     Dupa continutul obiectivelor strategice, strategiile se pot clasifica in strategii de specializare, strategii de diversificare, strategii de organizare, strategii informationale, strategii economice si strategii administrative.

a.     Strategia de specializare se bazeaza pe restrangerea gamei de produse fabricate si pe existenta unor produse deosebit de competitive cat si pe un bogat material stiitifico-international existent in unitate.

b.     Strategia de diversificare are in vedere largirea gamei sortimentale de produse ce urmeaza sa se obtina in unitate, bazandu-se pe existenta unui numar mare de specialisti bine pregatii din diferite domenii si dispune de un potential organizatoric apreciabil.

c.      Strategia de organizare concentreaza atentia managerilor asupra perfectionarii organizarii intreprinderii ca elemente esential al cresterii competitivitatii.

d.     Strategia informationala are ca obiectiv esential reproiectarea sistemului informational al intreprinderii in conditiile apelarii la tehnicile de calcul moderne si formarea unui colectiv puternic de specialisti.

e.     Strategia economica se bazeaza in principal pe studierea si luarea in considerare a cerintelor pietei, obiectivele principale si mijloacele de realizare fiind de natura economica si pot fi cuantificate avand drept scop final cresterea potentialului economic.

Prin continutul sau anticipativ, al evolutiei fenomenelor si proceselor economice, strategia asigura o reducere semnificativa a riscurilor specifice activitatii economice, avand drept consecinta diminuarea pierderilor potentiale cu efecte pozitive asupra moralului intregului personal al unitatii, realizandu-se in acelasi timp un climat normal in cadrul colectivului unitatii.