CERCETARE DE MARKETING PRIVIND DETERMINAREA PROFILULUI CONSUMATORULUI DE PE PIATA DE RETAIL

1 REZUMAT

Conform sutudiului realizat, criteriile semnificative luate in considerare de catre vizitator in momentul alegerii unei unitati comerciale sunt : ambianta magazinului, atitudinea personalului din magazin, curatenia, diversitatea produselor oferite, ofertele promotionale existente, pretul produselor, usurinta cu care se gasesc produsele in magazine si timpul de asteptare la case.

Mai mult de jumatate dintre vizitatorii marilor magazine isi mai realizeaza cumparaturiile in cadrul unitatiilor traditionale din comertul : piete, magazine de cartier, alimentare, tonete si chioscuri. Aproximativ doua treimi dintre vizitatori prefera ca in incinta magazinului personalul de pe raion sa intervina cu informatii doar in masura in care este solicitat.

Ca si ofertele promotionale vizitatorii prefera : reducerile de pret si ofertele de tipul produs in plus gratuit, fiind destul de reticenti la ofertele de tipul : tombole si conursuri, mostre si esantioane.

Majoritatea vizitatoriilor prefer ca produsele pe care le achizitioaneaza sa fie de marca. In ceea ce priveste marcile achizitionate vizitatorii prefera in egala masura marciile autohtone si marciile de import.

Cele mai achizitionate categorii de produse sunt : bauturiile alcoolice si non-alcoolice, lactatele, legumele si fructele, produsele de panificatie/patiserie, produsele de carmangerie/ pescarie si tutunul.

Pentru a se informa despre ofertele unitatiilor comerciale, majoritatea vizitatoriilor folosec ca surse de informare : cataloagele, pliantele, brosurile unitatiilor comerciale precum si internetul.

Aproape toti intervievatii au declarat ca este important ca in ziua de astazi sa se utilizeze formele noi si modern de comert. Printre cele mai utilizate forme se numara : comertul prin catalog si comertul online (prin internet).

Vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, sunt in special personae cu varsta cuprinsa intre 44 si 60 de ani, chiar peste 60 de ani, preponderent de sex feminin, cu un venit cuprins intre 401 si 800 Ron. Petrec in medie intre 30 si 60 de minute la o vizita de cumparare, sau chiar mai putin. Cheltuiesc intre 50 si 100 Ron la o vizita de achizitionare, de multe ori chiar mai putin de 50 Ron cumparand in special bauturi, legume, lactate si tutun.

Vizitatorii magazinelor de tip supermarket, sunt preponderent persoane cu varsta cuprinsa intre 24 si 44 ani, de sex feminin. Veniturile lor ii impart in doua subgrupe : una a vizitatoriilor cu venituri mici spre medii (401 - 800 Ron), si una a vizitatoriilor cu venituri medii (801 - 1200 Ron). Petrec in medie intre 30 si 60 de minute la o vizita de cumparare, cheltuiesc in medie intre 50 si 100 Ron si achizitioneaza in special : bauturi, legume, fructe, tutunu, produse de carmangerie, produse de panificatie si lactate.

Vizitatorii magazinelor de tip hypermarket, sunt persoane de ambele sexe in proportii apoximativ egale, cu varsta curpinsa intre 24 si 44 de ani. Veniturile sunt cuprinse intre 800 si 1200 Ron, uneori chiar peste aceste cifre. Petrec in medie intre 60 si 90 de minute la o vizita de cumparare si cheltuie intre 100 si 300 de Ron, achizitionand : bauturi, legume, fructe, lactate, tutun, produse de carmangerie, produse de panificatie, electronice, electrocanice,, produse de ingrijire personala, articole menaj.

1.2 INTRODUCERE

Situatia generala

In ultimii ani, piata de retail din Romania a devenit o destinatie din ce in ce mai cautata de jucatorii internationali, fie ca vorbim despre retailul universal, fie de cel specializat. Se preconizeaza faptul ca piata de profil va inregistra in urmatorii ani rate de crestere de peste 100%, fata de nivelul estimat pentru 2007, de aproximativ 40 miliarde de euro. Piata de retail din Romania ar putea ajunge la 100 miliarde de euro, in 2010, in crestere cu aproape 150 la suta fata de nivelul estimat pentru 2007.

Chiar daca piata de retail din Romania se caracterizeaza printr-o crestere semnificativa atat in volum cat si in valoare, nu acelasi lucru putem spune si despre "gradul de educare" al vizitatorilor marilor magazine din retailul autohton. Inca nu exista o delimitare clara a consumatorilor pentru fiecare tip de unitate comerciala in parte, si nici o delimitare clara a comportamentului de consum al acestora.

Obiective

Obiectivul general al acestei cercetari il reprezinta determinarea profilului consumatorilor de pe piata de retail. Pentru realizarea acestui obiectiv se are in vedere obtinerea urmatoarelor informatii :

v    importanta criteriilor luate in considerare in momentul alegerii unei unitati;

v    determinarea frecventei de vizitare;

v    determinarea principalelor categorii de produse achizitionate;

v    determinarea duratei unei vizite de cumparare si a sumei de bani cheltuita la o vizita;

v    determinarea profilului vizitatoriilor.

1.3 FISA METODOLOGICA

Cercetarea este de tip cantitativ si are ca obiectiv descrierea profilui si comportamentelor clientilor marilor magazine comerciale din retail. Datele obtinute in urma aplicarii chestionarelor au fost prelucrate prin metode cantitative : analiza individuala a intrebarilor (medii, dispersii, intocmirea tabelelor de frecventa) si analiza incrucisata a intrebarilor (corelatii intre tabele, testarea existentei legaturilor, tesul hi-patrat, etc).

Marimea esantionului si metoda de esantionare folosita.

In vederea studierii profilului consumatorilor de pe piata de retail a orasului Cluj-Napoca s-a ales ca si metoda de culegere a datelor ancheta, iar persoanelor intervievate li s-a aplicat chestionarul, ca si instrument de cercetare. Populatia analizata in prezentul studiu este reprezentata de vizitatorii marilor unitati comerciale din comertul modern.

Deoarece a existat uni buget de bani si timp destul de limitat, metoda de esantionare utilizata ar fi fost cea a "sondajului in mai multe grade". Aceasta metoda de esantionare probabilista consta in a efectua la diferite niveluri succesive un tiraj aleator: dintr-o baza de sondaj centralizata extragem unitatile secundare si asa mai departe, pana la extragerea persoanelor fizice pe care le vom intervieva. Extragerea pentru persoanele din unitatile comerciale din Cluj-Napoca :

Pe zone in care exista acest tip de magazine (6) : Manastur, Marasti, Zorilor, Piata-Garii, Centru, Gheorgheni;

Pe tip de unitati comerciale (3) : Hypermarket, Supermarket, Hard-Discount;

Pe magazine (9) : Auchan, Cora, Real, Carrefour, Plus, Profi, Kaufland, Billa, Oncos;

In cadrul fiecarei unitati am ales cate o persoana (1)

Marimea esationului ar fi de 6 x 3 x 9 x 1= 162 persoane.

Din totalul chestionarelor, initial 162, doar 150 au fost exploatabile. M-am confruntat cu refuzul a 9 persoane in timp ce 3 chestionare au fost completate necorespunzator.

Ancheta propriu-zisa a fost realizata in toate unitatiile comerciale de pe raza orasului Cluj-Napoca, in saptamana 14 - 20 aprilie 2008. Pentru a avea o imagine cat mai fidela asupra pietei de retail, in fiecare unitate s-au aplicat chestionare atat dimineata si la amiaza, cat si dupa-masa sau chiar in cursul serii. In zilele de luni pana sambata fost aplicate 24 de chestionare/zi cate 8 chestionare pentru fiecare tip unitate in parte, in timp ce duminica am aplicat doar 18 chestionare.

Chestionarele au fost aplicate la intrarea in magazin, metoda aplicata fiind cea de " esantionare prin convenienta ", care consta in a alege orice persoana, caracterul aleator fiind asigurat de : " casa numarul 2 " si " persoana a 5-a ". Deaorece structura chestionarului imi premite, am realizat un grafic de aplicare al chestionarului structurat pe zile si pe ore, atasat la anexele de la sfarsitul capitolului. Tot la anexa de la sfarsitul capitolului am sa atasez si un chestionar utilizat in pretestare. Pornind de la acest chestionar, pe baza raspunsurilor si a reactilor celor intervievati in perioada de pretestare (saptamana 7 - 13 aprilie 2008) am intocmit chestionarul final folosit la colectarea datelor.

Calculul erorii de esantionare.

Eroarea de esantionare se poate calcula empiric astfel¹:

e = radacina patrata ( t^2 * p*(1-p) / n)

e = 0,0769 ( 7,69 %)

Pentru beneficiarul unei cercetari, formula de calcul al marjei de eroare ii permite sa analizeze gradul de precizie si de validitate a unui rezultat furnizat de o societate de studii.[1]

Astfel, pentru esantionul nostru retinut de 160 persoane, pentru un prag de incredere de 95 %, marja de eroare va fi de 7,69 %.

1.4 PROFILUL VIZITATORIILOR MARILOR CENTRE COMERCIALE

Identificarea criteriilor semnificative luate in considerare de catre consumator in momentul alegerii unei unitati comerciale.

importanta acordata "ambiantei"

Tabel 4.1 Importanta acordata ambiantei unei unitati comerciale

Mai mult de doua treimi dintre cei chestionati considera ambianta unei unitati comerciale ca fiind un criteriu important si chiar foarte important in momentul alegerii unei unitati. Doar 21 % considera ambianta un criteriu nesemnificativ. Este de remarcat ca nicio persoana chestionata nu a ales varianta "fara importanta".

importanta acordata "atitudinii personalului"

Fig. 4.1 Importanta acordata atitudinii personalului

Aproape jumatate dintre cei chestionati considera atitudinea personalului ca fiind un criteriu important in luarea deciziei de vizitare. O treime dintre vizitatori acorda o foarte mare importanta "atitudinii personalului", pe cand doar 28% dintre respondenti considera "atitudinea personalului" ca fiind un criteriu putin important. Remarcam din nou faptul ca niciun respondent nu a ales ca raspuns varianta "fara importanta".

importanta acordata "curateniei"

Tabel 4.2 Importanta acordata curateniei

Cei mai multi respondenti considera "curatenia" un criteriu important in momentul alegerii unei anumite unitati comerciale. Mai mult de o treime dintre cei chestionati considera acest criteriu ca fiind foarte important, pe cand doar o cincime dintre respondenti il catalogeaza ca fiind un criteriu putin important.

importanta acordata "diversitatii produselor oferite"

Fig. 4.2 Importanta acordata diversitatii produselor oferite

Asa cum rezulta din figura 4.2, mai mult de doua treimi dintre respondenti considera "diversitatea produselor oferite" ca fiind un criteriu important si foarte important in momentul alegerii unei unitati comerciale, doar un segment nesemnificativ (circa 23,1 %) considera aces criteriu ca fiind putin important.

importanta acordata "ofertelor promotionale".

Tabel 4.3 Importanta acordata ofertelor promotionale

Jumatate dintre respondenti considera "ofertele promotionale" un criteriu important in momentul optarii pentru o anumita unitate. Segmentul celor care apreciaza criteriul "oferte promotionale" ca fiind foarte important reprezinta aproximativ un sfert din totalul celor chestionati, pe cand 25 % dintre acestia il considera putin important.

importanta acordata "pretului produselor"

Tabel 4.4 Importanta acordata pretului produselor

Tabelul 4.4 evidenteaza faptul ca "pretul produselor" reprezinta un criteriu semnificativ luat in considerarea in momentul optarii pentru o anumita unitate comerciala. Mai mult de 80% dintre cei care au raspuns chestionarului considera pretul produselor ca fiind un criteriu important si foarte important in momentul alegerii unei unitati comerciale, pe cand doar un segment destul de restrans din randul respondentilor considera acest criteriu ca avand o importanta redusa (circa 13,33 %).

importanta acordata "usurintei cu care se pot gasi produsele cautate"

Fig. 4.3 Importanta acordata "usurintei cu care se pot gasi produsele cautate"

Un alt criteriu semnificativ luat in considerare de catre respondenti este reprezentat de "usurinta cu care se pot gasi produsele cautate", mai mult de doua treimi considerand acest criteriu ca fiind un criteriu important si chiar foarte important. Se poate remarca faptul ca niciun respondent nu a ales ca raspuns varianta "fara importanta" la aceasta intrebare.

importanta acordata "timpului de asteptare la case"

Tabelelul 4.5 scoate in evidenta faptul ca un segment foarte numeros dintre respondenti, (90% dintre acestia) considera "timpul de asteptare la case" ca fiind important si foarte important in momentul alegerii unei unitati comerciale.

Se evidentiaza cateva criterii semnificative luate in considerare de catre consumator in momentul alegerii unei unitati comerciale, aceste criterii urmand a fi analizate pentru fiecare tip de unitate in parte.

Tabel 4.5 Importanta acordata timpului de asteptare la case

Identificarea profilului vizitatorilor marilor centre comerciale

comportametului de consum

Asa cum rezulta din tabelul 4.6 doua treimi dintre vizitatorii marilor centre comerciale prefera situatia in care personalul magazinului le ofera informatii doar in masura in care acestia le solicita. Doar o cincime dintre cei chestionati prefera ca personalul magazinului sa aiba initiativa, in timp un procent destul de mic (14 %) dintre cei chestionati prefera ca personalul magazinului sa nu intervina pentru a le oferi informatii.

Tabel 4.6 Ce situatie o preferati

In ceea ce priveste unitatile clasice din comertul cu amanuntul, aproximativ o treime dintre respondenti le frecventeaza cu regularitate. Inca se acorda o importanta ridicata formelor clasice din comertul cu amanuntul cum ar fi : pietele, magazinele de cartier, alimentarele, tonetele si chioscurile.

Fig. 4.4 Masura in care respondenti isi realizeaza cumparaturile in piete

Asa cum rezulta din figura 4.4 aproape jumatate dintre cei chestionati isi mai realizeaza cumparaturile in piete, pe cand doar un procent nesemnificativ nu mai frecventeaza aceast tip de unitati comerciale.

Fig. 4.5 Masura in care respondenti apeleaza la magazinele de cartier ptr. a face cumparaturile

Din figura 4.5 se poate observa faptul ca multi dintre respondenti apelaza deseori la magazinele de cartier pentru as realiza cumparaturile. Circa o treime dintre cei chestionati isi realizeaza "uneori" cumparaturile in cadrul magazinelor de cartier, pe cand segmentul celor care isi realizeaza "rar" cumparaturile in acest tip de unitati trece cu putin peste un sfert din totalul respondentilor.

importanta acordata ofertelor promotionale

Tabel 4.7 Corelatie intre Importanta acordata criteriului "oferte promotionale" - si - tipul de "ofertele promotionale" preferate de catre vizitatori.

Din tabelul 4.7 se observa ca majoritatea vizitatoriilor care considera 'ofertele promotionale' un criteriu important si foarte important, prefera ofertele de tipul 'reduceri de pret' si oferte de tipul 'produs in plus gratuit'. Vizitatorii care considera acest criteriu mai degraba nesemnificativ prefera ofertele de tipul 'tombole si concursuri'.

In ceea ce priveste ofertele de tipul "cadou oferit cu ocazia achizitionarii unui produs", parerile sunt impartite aproape doua treimi dintre cei chestionati nu le agreeaza, pe cand doar aproximativ o treime prefera aceste tipuri de oferte promotionale.

determinarea principalelor categorii de produse achizitionate

Printre cele mai achizitionate categorii de produse se numara bauturile alcoolice si non-alcoolice, aproximativ o treime dintre cei chestionati au declarat ca achizitioneaza destul de des aceste categorii de produse. Lactatele, legumele si fructele se afla deasemenea in topul preferintelor consumatorilor mai mult de o treime dintre respondenti declarand ca achizitioneaza deseori aceste categorii de produse.

O alta categorie de produse achizitionate destul de frecvent de catre consumatori este reprezentata de produsele de panificatie si patiserie. Este de remarcat faptul ca, in ceea ce priveste acest tip de produse un procent infimn din randul celor chestionati (doar 0,03%) nu au achizitionat niciodata aceaste produse.

Tabel 4.8 Cele mai cumparate categorii de produse

Alte categorii de produse aflate in topul preferintelor consumatoriilor sunt reprezentate de: aparatele electronice si electrocasnice, tutun, produsele de ingrijire personala, etc.

determinarea importantei acordate marcilor achizitionate.

Tabel 4.9 Importanta acordata marcilor achizitionate

Tabelul 4.9 evidentiaza faptul ca mai mult de doua treimi dintre cei chestionati declara este este important ca produsele achizitionate sa fie de marca. Doar o cincime considera ca produsele nu ar trebui sa fie de marca, pe cand cei care sunt 100 % convinsi ca produsele achizitionate nu ar trebui sa fie de marca reprezinta aproximativ 4% din totalul.

Fig. 4.6 Marcile preferate de catre consumatori

Asa cum rezulta din fig. 4.6, in ceea ce priveste marcile achizitionate, preferintele consumatorilor sunt aproximativ egale. Cei care considera ca este important ca produsele achizitionate sa fie de marca prefera marcile de import, in timp ce marcile autohtone sunt preferate de catre acei vizitatori care considera ca marca produselor nu reprezinta un criteriu foarte semnificativ.

Fig. 4.7 Corelatie intre "Importanta acordata marcilor" - si - "tipul de marci preferate

determinarea surselor de informare

Din tabelul 4.10 rezulta ca aproximativ doua treimi dintre cei chestionati utilizeaza ca surse de informare cataloagele, pliantele si brosurile unitatiilor comerciale. Alte surse de informare utilizate de catre consumatori sunt reprezentate de internet si reclame radio/TV, mai mult de jumatate dintre cei chestionati utilizand aceste surse.

Tabel 4.10 Determinarea surselor de informare

Doar o treime dintre respondenti utilizeaza afisele, panourile publicitare si sfaturile prietenilor si a rudelor ca surse de infomare. Cel mai mic procent se inregistreaza in randul celor care utilizeaza informatiile din presa scrisa ca surse de informare.

determinarea importantei acordate formelor noi si moderne de comert

Din tabelul 4.11 se poate evidentia faptul ca mai bine de 90 % dintre respondenti se declara "de acord" cu utilizarea formelor noi si moderne de comert, doar un procent infim dintre respondenti declarandu-se ca fiind in "dezacord partial" cu utilizarea acestor forme.

Tabel 4.11 Importanta acordata formelor moderne de comert

Mai mult de jumatate dintre respondenti prefera sa utilizeze internetul, ca forma moderna de comert. Circa o treime prefera sa utilizeze comertul prin posta si comertul prin catalog in realizarea cumparaturilor. Mai putin de 10% dintre respondenti utilizeaza comertul prin televiziune, avand cea mai putina incredere in aceasta forma de comert.

Tabel 4.12 Formele moderne de comert folosite in realizarea cumparaturilor

Figura 4.8 evidentiaza faptul ca mai mult de 90% dintre respondenti considera ca este foarte important in ziua de astazi sa fi in pas cu tehnologia de ultima ora, doar 6 procente dintre cei chestionati declarandu-se in "dezacord partial" cu privire la utilizarea tehnologiei de ultima ora.

Fig. 4.8 Este important sa fi in pas cu tehnologia de ultima ora?

Mai mult de doua treimi dintre cei chestionati detin automobil si computer, iar procentul celor care utilizeaza telefonul mobil este de aproximativ 83 %. Peste jumatate dintre cei intervievati detin card bancar, iar procentul celor care au conturi bancare reprezinta aproximativ o treimi din totalul intervievatilor. Se poate concluziona ca majoritatea celor care viziteaza marile centre comerciale se afla in pas cu tehnologia moderna, utilizand-o la o scara ridicata.

Fig. 4.9 Bunurile detinute/serviciile folosite de catre consumatori

Analiza bivariabila - testul Hi-patrat (exemplificare ptr. variabilele "Importanta acordata formelor noi si moderne de comert" si "Importanta acordata utilizarii tehnologiei de ultima ora").

Ipoteza nula(H0): Presupunem ca intre cele doua variabile ("Importanta acordata formelor noi si moderne de comert" si "Importanta acordata utilizarii tehnologiei de ultima ora"), nu exista legatura, acestea nu se influenteaza reciproc.

Ipoteza H1: Presupunem ca intre cele doua variabile ("Importanta acordata formelor noi si moderne de comert" si "Importanta acordata utilizarii tehnologiei de ultima ora"), exista legaura.

In urma analizei Hi-patrat obtinem o valoare de semnificatie de 0,008, fapt ce exprima o probabilitate de a accepta ipoteza nula. Deoarece aceasta valoare este sub 0,05 ipoteza nula este respinsa, respectiv putem afirma ca cele doua variabile sunt dependente, influentandu-se reciproc.

5 PROFILUL VIZITATORILOR FIECARUIT TIP DE UNITATE DIN RETAIL

5.1 Profilul vizitatorilor magazinelor de tip discount.

Determinarea frecventei vizitelor

Tabel 5.1.1 Determinarea frecventei vizitelor

Mai mult de o treime dintre cei care viziteaza magazinele de tip discount trec cel putin o data pe zi prin aceste magazine. O treime dintre respondenti viziteaza cel putin o data pe saptamana. Un alt procent semnificativ este reprezentat ce persoanele care viziteaza unitatile o data la doua saptamani, circa 22% declarand acest lucru. Vizitatorii magazinelor de tip discount, se caracterizeaza printr-o frecventa ridicata de vizitare.

Referat: Rolul strategiei si stilului managerial fata de cultura organizatiei si comportamentul organizational Referat: Scenariul unui proiect tehnic

Determinarea atitudinii vizitatorilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatilor de tip discount

"ambianta unitatiilor"

Din figura 5.1.1 rezulta faptul ca vizitatorii magazinelor de tip discount considera "ambianta" acestor magazine ca fiind mai degraba satisfacatoare, mai mult de jumatate declarand acest lucru. Doar o treime considera ca "ambianta" este placuta pe cand un procent destul de semnificativ, de 18% considera ca ambianta nu reprezinta deloc un punct forte.

Fig. 5.1.1 Atitudinea consumatorilor cu privire la ambianta unitatiilor de tip discount

Analiza bivariabila - testul Hi-patrat (exemplificare ptr. variabilele importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor").

Ipoteza nula(H0): Presupunem ca intre cele doua variabile (exemplificare ptr. variabilele importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor") nu exista legatura (adica nu se influenteaza reciproc).

Ipoteza H1 : Presupunem ca intre cele doua variabile (importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor") exista legatura (adica se influenteaza reciproc).

Testul Hi-patrat

In urma analizei Hi-patrat obtinem o valoare a coeficientului asimptotic de semnificatie mai micǎ decat pragul de 0.05, rezultand ca existǎ legaturǎ intre variabilele "Importanta acordata ambiantei" si "Modul in care vizitatorii apreciaza ambianta din magazinele de tip discount", iar coeficientul de contingenta egal cu 0,540 ne indicǎ o intensitate medie a legǎturii.

"atitudinea personalului"

Fig. 5.1.2 Atitudinea personalului in opinia consumatorilor

Figura 5.1.2 evidenteaza faptul ca, "atitudinea personalului" este vazuta de aproximativ doua treimi din vizitatori ca un criteriu mai degraba "slab" sau "satisfacator". Mai putin de o treime se declara multumiti de atitudinea personalului din magazine si doar un procent infim de aproximativ 2% se declara total multumiti.

"curatenia din magazin"

Tabel 5.1.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

Din tabelul 5.1.2 se poate observa ca mai mult de jumatate din vizitatori se declara mai degraba nesatisfacuti de curatenia din aceste magazine. Mai putin de o treime dintre respondenti considera curatenia din magazine un aspect pozitiv si doar 10 % se declara pe deplin multumiti de curatenia din magazine.

"diversitatea produselor oferite"

Fig. 5.1.3 Opinia vizitatorilor cu privire la diversitatea produselor oferite in magazin

In ceea ce priveste "diversitatea produselor oferite", parerile respondentilor sunt impartite. Asa cum putem observa din figura 5.1.3 mai mult de jumatate dintre vizitatori considera ca aceste magazine au mai degraba un sortiment redus de produse pe care le ofera spre vanzare. Aproximativ o treime dintre cei chestionati se declara multumiti de diversitatea produselor oferite, in timp ce un segment destul de redus al vizitatorilot (aproximativ 10 % dintre acestia) se declara mai mult decat multumiti de diversitatea produselor oferite.

"ofertele promotionale"

Fig 5.1.4 Ofertele promotionale in opinia vizitatorilor

Aproximativ doua treimi dintre vizitatori percep "ofertele promotionale" ale unitatilor ca fiind mai degraba un aspect slab sau cel mult satisfacator al acestor magazine. Mai putin de o treime considera "ofertele promotionale" un aspect pozitiv, si doar 5% dintre cei chestionati se declara pe deplin multumiti de ofertele promotionale de care le promoveaza aceste unitati.

"pretul produselor"

Asa cum am aratat la inceputul acestei cercetari, pe langa timpul de asteptare la case, pretul produselor reprezinta un factor esential ce influenteaza intr-o proportie foarte mare consumatorul in alegerea unitatii comerciale.

Majoritatea celor care au declarat ca pretul reprezinta un criteriu "foarte important" apreciaza aceste magazine ca practicand preturi "bune" pentru produsele comercializate. Cei care considera acest criteriu unul nesemnificativ considera ca preturile practicate sunt mai degraba "satisfacatoare". Doar o cincime dintre vizitatori considera preturile ca fiind total nemultumitoare.

Tabel 5.1.3 Corelatie intre "Importanta acordata pretului" si "Modul in care vizitatorii percep preturile magazinelor de tip discount"

"usurinta cu care se pot gasi produsele cautate in magazin"

Aproape de doua treimi dintre vizitatori considera ca produsele sunt destul de usor de gasit in unitate, dispunerea eficenta a rafturilor permintand acest lucru. Doar un sfert dintre cei chestionati considera acest criteriu ca avand mai degraba o influenta negativa asupra activitatii de comert a magazinelor discount.

Fig. 5.1.5 Opinia vizitatorilor cu privire la usurinta cu care se pot gasi produsele cautate

"timpul de asteptare la case"

Figura 5.1.6 evidentiaza faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara mai degraba nemultumiti de tipul de asteptare la case. Mai mult de o treime dintre respondenti considera ca timpul de asteptare la case este unul cat se poate de rezonabil. De remarcat este faptul ca niciun respondent nu sa declarat pe deplin multumit de timpul pe care trebuie sa il petreaca asteptand la casele de marcat.

Fig. 5.1.6 Atitudinea consumatorilor fata de magazinele de tip discount in ceea ce priveste timpul de asteptare la case

Determinarea timpului petrecut de regula in unitate de catre vizitatori

Tabel 5.1.4 Timpul petrecut de regula intr-o unitate de tip discount

Aproximativ o treime dintre vizitatorii petrec in medie mai putin de 30 de minute la o vizita de cumparare. Cea mai mare parte a vizitatorilor, aproximativ doua treimi petrec in medie intre 31 si 60 de minute la o vizita . Un segment nesemnificativ circa doua puncte procentuale este reprezentat de cei care petrec intre 61 si 90 de minute la o vizita de cumparare. Este de remarcat faptul ca niciun vizitator nu a declarat ca petrece mai mult de 90 de minute la o vizita.

Determinarea sumei de bani pe care o cheltuiesc vizitatorii in magazin la o vizita de cumparare

Fig. 5.1.7 Suma de bani pe care vizitatorii o cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare

Aproape jumatate dintre cei care viziteaza aceste magazinele cheltuiesc in medie sub 50 Ron la o vizita de cumparare. Mai mult de o treime cheltuiesc la randul lor o suma cuprinsa intre 51 si 100 Ron, in timp ce mai putin de o cincime dintre vizitatori cheltuiesc la o vizita de cumparare intre 101 si 300 Ron.

Fig. 5.1.8 Corelatie intre "Timpul mediu petrecut la o vizita de cumparare" si "Suma medie de bani cheltuita la o vizita"

Se poate observa ca, vizitatorii care petrec in medie mai putin de 30 de minute la o vizita cheltuie sume mai mici de 50 Ron. Cei care petrec intre intre 31 si 60 de minute la o vizita cheltuie sume cumprinse intre 50 si 100 Ron. Doar 2% dintre vizitatori petrec in medie la o vizita intre 61 si 90 de minute, acestia fiind si cei care cheltuie cel mai mult, sumele cheltuite trecand uneori peste valoarea de 300 Ron.

Testul Hi-patrat pentru determinarea existentei legaturii intre "timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita".

Ipoteza nula(H0): Presupunem ca intre cele doua variabile ("timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita") nu exista legatura (adica nu se influenteaza reciproc).

Ipoteza H1 : Presupunem ca intre cele doua variabile ("timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita") exista legatura (adica se influenteaza reciproc).

Intre cele 2 variabile existǎ legǎturǎ, evidentiatǎ prin valoarea coeficientului asimptotic de semnificatie egal cu 0,000 fiind o legaturǎ de intensitate puternicǎ datoritǎ coeficientului lui Pearson. Putem spune ca durata medie a unei vizite de cumparare influenteaza semnificativ suma de bani cheltuita de catre vizitatori.

Determinarea principalelor categoriilor de produse achizitionate

Vizitatorii magazinelor de tip discount achizitioneaza in special bauturi alcoolice si non-alcoolice, mai mult de o treime declarand acest lucru. Urmatoarele categorii de produse aflate in topul achizitiilor sunt legumele, fructele si lactatele, mai mult de un sfert declarand ca achizitioneaza aceste categorii de produse. O alta categorie de produse achizitionate este reprezentat de tutun, circa un sfert declarand ca achizitioneaza cu regularitate tutun.

Fig. 5.1.9 Principalele categorii de produse achizitionate

Determinarea profilului vizitatoriilor magazinelor de tip discount

"sexul vizitatorilor"

Fig. 5.1.10 Sexul vizitatorilor

Analizand figura 5.1.10 se poate observa ca este de doua ori mai probabil ca vizitatorii magazinelor de tip discount sa fie de sex feminin, doar 35 % din universul statistic analizat fiind reprezentat de persoanele de sex masculin.

"varsta vizitatorilor"

Fig. 5.1.11 Varsta vizitatorilor

Figura 5.1.11 evidentiaza faptul ca aproape doua treimi dintre vizitatori sunt de varsta a doua si a treia. Doar un sfert au varsta cuprinsa intre 24 si 44 ani, in timp ce segmentul persoanelor tinere este foarte slab reprezentat, doar 13,2% dintre persoanele cu varsta cu prinsa intre 18 si 24 de ani declarand ca isi fac cumparaturile in acest gen de unitate comerciala.

"venitul vizitatorilor"

Fig 5.1.12 Venitul lunar al vizitatorilor

Aproximativ doua treimi dintre vizitatorii magazinelor de tip discount au venitul lunar de pana la 800 Ron, o cincime au veniturile lunare cuprinse intre 801 si 1200 Ron, si doar 12 % din totalul vizitatorilor dispun de venituri lunare care depasesc 1200 Ron.

5.2 Profilul vizitatorilor magazinelor de tip supermarket.

Determinarea frecventei vizitelor

Aproximativ o treime viziteaza aceste magazine de mai multe ori pe saptamana, in timp ce o cincime dintre vizitatori trec cel putin o data pe saptamana. Un alt procent semnificativ este reprezentat de persoanele care viziteatza supermarketurile o data la doua saptamani, circa 22% declarand acest lucru. Proportia celor care viziteaza zilnic este destul de redusa fiind de doar 14%. Putem considera ca vizitatorii magazinelor de tip supermarket se carcaterizeaza printr-o frecventa ridicata de vizitare a acestor magazine.

Tabel 5.2.1 Determinarea frecventei vizitelor

Determinarea atitudinii vizitatoriilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatiilor de tip supermarket

ambianta

Din figura 5.2.1 rezulta faptul ca aproape jumatate dintre vizitatori considera "ambianta" acestor magazine ca fiind satisfacatoare. Aproape o treime considera ca "ambianta" din supermarketuri reprezinta un punct forte pentru acest gen de unitati comerciale. Doar un procent destul de scazut, de doar 12% se declara total nemultumiti de ambianta din magazine.

Fig. 5.2.1 Ambianta din supermarket in opinia vizitatorilor

"atitudinea personalului"

Figura 5.2.2 evidenteaza faptul ca, in ceea ce priveste "atitudinea personalului", aproximativ doua treimi dintre vizitatori considera acest aspect ca fiind unul pozitiv declarandu-se satisfacuti, chiar multumiti, de atitudinea personalului din unitati. Totusi exista un segment destul de semnificativ, circa 28% care considera acest aspect mai degraba negativ declarandu-se nemultumiti de atitudinea personalului din supermarketuri.

Fig. 5.2.2 Atitudinea personalului din supermarket in opinia vizitatorilor

"curatenia din magazin"

Din tabelul 5.2.2 se poate evidentia faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara multumiti de curatenia din magazine. Aproximativ un sfert dintre respondenti se declara mai degraba satisfacuti decat multumiti, in timp ce o cincime considera "curatenia" magazinelor un aspect negativ al acestor unitati comerciale.

Tabel 5.2.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

"diversitatea produselor oferite"

Majoritatea celor care apreciaza "diversitatea produselor oferite" ca fiind un criteriu important se declara multumiti de produsele pe care le gasesc in magazine. Vizitatorii care nu acorda o importanta prea mare acestui criteriu sunt si cei care se declara mai degraba nemultumiti de diversitatea produselor oferite.

Tabel 5.2.3 Corelatie intre "Importanta acordata diversitati produselor oferite" si "Modul in care vizitatorii percep diversitatea produselor in magazinele de tip supermarket"

"ofertele promotionale"

Mai bine de jumatate dintre vizitatori considera "ofertele promotionale" ca fiind un aspect pozitiv al unitatiilor de tip supermarket. Aproximativ un sfert se declara mai degraba satisfacuti de ofertele promotionale, in timp ce o cincime considera ca, din punct de vedere al ofertelor promotionale, aceste magazine lasa inca de dorit.

Fig 5.2.3 Ofertele promotionale in opinia vizitatorilor

"pretul produselor"

Tabel 5.2.4 Opinia vizitatorilor in ceea ce priveste preturile practicate de supermarketuri

Tabelul 5.2.4 evidentiaza faptul ca mai bine de o treime dintre vizitatori se declara multumiti de preturile produselor. Aproximativ un sfert considera ca preturile practicate sunt "satisfacatoare" in timp ce doar o cincime se declara mai degraba nemultumiti de preturi. Comparativ cu magazinele de tip hard-discount, se observa ca un procent mai ridicat de vizitatori percep preturile practicate de supermarketuri ca fiind multumitoare, circa doua treimi declarand acest lucru, spre deosebire de vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, unde doar jumatate au declarat astfel.

"usurinta cu care se pot gasi produsele cautate in magazin"

Fig. 5.2.4 Opinia vizitatorilor cu privire la usurinta cu care se pot gasi produsele cautate

Aproximativ doua treimi dintre vizitatori considera ca produsele sunt relativ usor de gasit in incinta unui supermarket. Doar 10% considera acest criteriu ca avand mai degraba o influneta negativa asupra activitatii de comert a magazinelor.

"timpul de asteptare la case"

Fig. 5.2.5 Atitudinea consumatorilor fata de magazinele de tip supermarket in ceea ce priveste timpul de asteptare la case

Figura 5.2.5 evidentiaza faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara mai degraba multumiti de tipul de asteptare la case. Mai mult de o treime considera ca timpul de asteptare la case este unul cat se poate de rezonabil. De remarcat este faptul ca, doar 10 % dintre vizitatori se declara nemultumiti de timpul de asteptare la case. Spre deosebire de magazinele de tip discount, magazinele de tip supermarket se evidenteaza prin faptul ca mult mai multi dintre vizitatori considera "rezonabil" timpul de asteptare la case.

Determinarea timpului petrecut de regula in unitate de catre vizitatori.

Tabel 5.2.5 Timpul petrecut de regula intr-o unitate de tip supermarket

Tabelul 5.2.5 scoate in evidenta faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori prefera sa petreaca intre 31 si 60 de minute in incinta magaziunului la o vizita de cumparare. Doar o cincime petrec de regula sub 30 de minute la o vizita de cumparare. In comparatie cu segmentul vizitatorilor unitatiilor de tip hard-discount observam o crestere importanta a segmentului care prefera sa petreaca la o vizita de cumparare intre 61 si 90 de minute, 22% declarand acest lucru.

Determinarea sumei de bani pe care o cheltuiesc vizitatorii in magazin la o vizita de cumparare

Fig. 5.2.6 Suma de bani pe care vizitatorii o cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare

Aproape o treime dintre vizitatori cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare sub 50 Ron. Aceesi proportie o intalnim si in randul celor care prefera sa cheltuiasca la o vizita de cumparare intre 51 si 100 Ron. In comparatie cu vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, se observa o dublare a segmentului de vizitatori care cheltuiesc de regula intre 101 si 300 Ron, circa 30% dintre vizitatorii declarand acest lucru.

Determinarea principalelor categoriilor de produse achizitionate

Principalele categorii de produse achizitionate de catre vizitatorii magazinelor de tip supermarket sunt: bauturile alcoolice si non-alcoolice, legumele, fructele si tutunul. Spre deosebire de vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, persoanele care viziteaza supermarketurile mai achizitioneaza de regula si produse de carmangerie si produse de panificatie, aproximativ o treime declarand ca achizitioneaza cu regularitate si aceste categorii de produse. Circa un sfert dintre vizitatorii au declarat ca obisnuiesc sa achizitioneze cu regularitate si articole de menaj.

Fig. 5.2.7 Principalele categorii de produse achizitionate

Determinarea profilului vizitatoriilor magazinelor de tip supermarket

"sexul vizitatorilor"

In cazul magazinelor de tip supermarket, universul vizitatorilor este impartit aproximativ egal intre cele doua sexe. Figura 5.2.8 Evidenteaza faptul ca aproximativ 47 % dintre vizitatori sunt persoane de sex masculin, in timp ce persoanele de sex feminin reprezinta circa 53 % din totalul persoanelor care viziteaza acest tip de magazine.

Fig. 5.2.8 Sexul vizitatorilor

"varsta vizitatorilor"

Analizand figura 5.2.9 observam ca mai mult de o treime dintre vizitatori au varsta cuprinsa intre 25 si 44 de ani. Aproximativ o treime dintre vizitatori au varstele cuprinse intre 44 si 60 de ani, in timp ce doar o cincime au varstele cuprinse intre 18 si 24 ani. In comparatie cu varstele vizitatoriilor magazinelor de tip hard-discount, se observa o scadere semnificativa a procentelor celor care au varsta de peste 60 de ani, doar 10 % din totalul vizitatorilor de supermarketuri avand varsta de peste 60 de ani.

Fig. 5.2.9 Varsta vizitatorilor

"venitul vizitatorilor"

Mai mult de o treime dintre vizitatorii magazinelor de tip supermarket au veniturile cuprinse intre 801 si 1200 Ron. Doar 8 % dintre acestia au veniturile sub 400 Ron, in timp ce vizitatorii care au declarat ca au veniturile cuprinse intre 401 si 800 Ron reprezinta 35 % din totalul populatiei studiate. Comparativ cu vizitatorii magazinelor de tip hard-discount se observa o crestere a segmentului cu venituri lunare de peste 1200 Ron, aproximativ o cincime declarand ca au venitul lunar de peste 1200 Ron.

Fig 5.2.10 Venitul lunar al vizitatorilor

5.3 Profilul vizitatorilor magazinelor de tip hypermarket

Determinarea frecventei vizitelor

Tabel 5.1 Determinarea frecventei vizitelor

Analizand frecventa de vizitare a magazinelor de tip hypermarket se observa o scadere considerabila a segmentului de persoane care viziteatza acest tip de magazin zilnic sau de mai multe ori pe saptamana. Cel mai semnificativ segment este reprezentat de acele persoane care viziteata o data pe luna, circa 24 % declarand acest lucru.

Determinarea atitudinii vizitatoriilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatiilor de tip hypermarket.

"ambianta unitatilor"

Figura 5.1 evidenteaza faptul ca aproximativ jumatate din cei chestionati aperciaza "ambianta" hypermagazinelor ca fiind una "buna" si "foarte buna". Mai mult de o treime se declara "satisfacuti", in timp de doar 10 % considera acest criteriu ca fiind un aspect negativ al magazinelor.

Fig. 5.1 Atitudinea consumatorilor cu privire la ambianta unitatiilor de tip hypermarket

"atitudinea personalului"

Fig. 5.2 Atitudinea personalului in opinia consumatorilor

Mai mult de jumatate dintre vizitatorii magazinelor considera "atitudinea personalului" un aspect pozitiv. Circa o treime au declarat ca personalul magazinelor au o atitudine "satisfacatoare", si doar 8% dintre cei chestionati considera ca atitudinea este una necorespunzatoare.

"curatenia din magazin"

Tabel 5.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

Tabelul 5.2 scoate in evidenta faptul ca, in general vizitatorii apreciaza curatenia din hypermarketuri, mai mult de un sfert declarandu-se "foarte multumiti" de curatenia existenta. Acelasi procent considera acest aspect mai degraba "satisfacator", in timp ce doar 12 % se declara nemultumiti.

"diversitatea produselor oferite"

Fig. 5.3 Opinia vizitatorilor cu privire la diversitatea produselor oferite in magazin

In ceea ce priveste "diversitatea produselor oferite" hypermarketurile sunt cele mai apreciate magazine din retail, mai mult de doua treimi dintre vizitatori declarand ca sunt multumiti de numarul mare de produse pe care le pot achizitiona.

"ofertele promotionale"

Figura 5.4 evidenteaza faptul ca "ofertele promotionale" din hypermagazine, sunt vazute ca un aspect pozitiv, aproximativ doua treimi dintre vizitatori declarand acest lucru. Circa o cincime considera "ofertele promotionale" existente ca fiind "satisfacatoare", si doar 10% se declara nemultumiti de acest aspect.

Fig. 5.4 Ofertele promotionale in opinia vizitatorilor

"pretul produselor"

Se poate observa ca mai mult de jumatate dintre vizitatori percep intr-un mod pozitiv preturile practicate de hypermarketuri.

Tabel 5.3 Opinia vizitatorilor in ceea ce priveste preturile hypermarketurilor.

Aproximativ un sfert considera preturile ca fiind "satisfacatoare" in timp ce ciraca 14% se declara nemultumiti de preturile existente.

"usurinta cu care se pot gasi produsele cautate in magazin"

Din figura 5.5 rezulta ca mai mult de jumatate dintre vizitatori considera ca produsele sunt relativ usor de gasit in incinta magazinelor, circa un sfert considera acest criteriu ca fiind "satisfacatoar", si doar 8% se declara nemultumiti de acest aspect.

Fig. 5.5 Opinia vizitatorilor cu privire la usurinta cu care se pot gasi produsele cautate

"timpul de asteptare la case"

Mai mult de doua treimi dintre vizitatori se declara multumiti de timpul pe care trebuie sa il petreaca la casele de marcat. Circa un sfert considera acest timp ca fiind "satisfacator", si doar 6% considera acest timp ca fiind indelungat.

Fig. 5.6 Atitudinea consumatorilor in ceea ce priveste timpul de asteptare la case

Determinarea timpului petrecut de regula in unitate de catre vizitatori.

Tabel 5.4 Timpul petrecut de regula intr-o unitate de tip hypermarket

Mai multe de jumatate din vizitatori petrec de regula la o vizita de cumparare intre 61 si 90 de minute. Cira o treime petrec intre 31 si 60 de minute, si doar 8 % peste 90 de minute la o vizita de cumparare.

Determinarea sumei de bani pe care o cheltuiesc vizitatorii in magazin la o vizita de cumparare.

Circa o treime din vizitatori cheltuiesc in medie la o vizita sume cumprinse intre 51 - 100 Ron. Acelasi procent se regaseste si in randul celor care cheltuie intre 101 si 300 Ron la o vizita. Mai putin de o cincime dintre vizitatori cheltuie sume care trec de 300 Ron.

Fig. 5.7 Suma de bani pe care vizitatorii o cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare

Testul ANOVA, pentru variabilele "timp petrecut la o vizita" si suma cheltuita la o vizita"

Ipoteza nula (Ho): F=0, intre variabilele "timpul petrecut la o vizita de cumparare" si "suma cheltuita la o vizita de cumparare" nu exista legatura, adica cele doua variabile nu se influenteaza reciproc.

Suma de bani cheltuita la o vizita.

In tabelul ANOVA sunt prezentate: statistica TEST F si valoarea Sig. (coeficient de semnificatie) , precum si elementele de calcul pentru statistica TEST F.

Statistica TEST F se calculeaza dupa relatia: F= S²_E/S²_R , unde

S²_E reprezinta estimatorul variantei intre grupe. Se calculeaza ca medie a patratelor abaterilor mediei fiecarei grupe fata de media per ansamblul grupelor si arata varianta datorata influentei factorului de grupare.

S²_R reprezinta estimatorul mediei variantelor de grupa si arata varianta din interiorul fiecarei grupe, varianta datorata influentelor aleatorii.

Cu cat mediile grupelor au valori mai diferite intre ele cu atat varianta dintre grupe este mai mare. Cu cat o variatie, in interiorul grupelor, este relativ mai mica, cu atat statistica TEST F este mai mare, aratand ca ipoteza nula poate fi respinsa

In cazul nostru, F>Sig., rezultǎ cǎ ipoteza nulǎ, adicǎ nu existǎ legǎturǎ intre variabilele "timpul petrecut la o vizita de cumparare" si "suma cheltuita la o vizita de cumparare" se respinge rezultand ca cele doua variabile se influenteaza reciproc.

Determinarea principalelor categoriilor de produse achizitionate.

Fig. 5.8 Principalele categorii de produse achizitionate

Pe langa articolele traditionale, mai mult de o treime dintre vizitatori obisnuiesc sa achizitioneze: electronice/eletrocasnice, produse de ingrijire presonala. Un sfert prefera articolele hobby si obiectele de decor, in timp ce 20 % obisnuiesc sa achizitioneze articole de gradinarit.

Determinarea profilului vizitatoriilor magazinelor de tip hypermarket

"sexul vizitatorilor"

Fig. 5.9 Sexul vizitatorilor

Universul statistic este impartit aproximativ in mod egal intre cele doua sexe cu un plus pentru persoanele de sex feminin, care reprezinta 52 % din totalul vizitatoriilor.

"vartsa vizitatorilor"

Cei mai multi vizitatori (app. 40 %) au varstele cuprinse intre 24 si 44 de ani. O treime dintre vizitatori au varstele cuprinse intre 44 si 60 de ani, in timp ce segmentul celor cu varsta intre 18 si 24 de ani reprezinta doar o cincime din total.

Fig. 5.10 Varsta vizitatorilor

"venitul vizitatorilor"

Mai mult de o treime dintre vizitatori au venitul lunar cuprin intre 801 si 1200 Ron. Comparativ cu magazinele de tip supermarket se observa o crestere considerabila a segementului de vizitatori cu venituri lunare de peste 1200, circa un sfert incadrandu-se in aceasta categorie.

Fig 5.11 Venitul lunar al vizitatorilor

Concluzii si propuneri

In urma analizei pietei de retail realizata in capitolele 2 si respectiv 3 ale prezentei lucrari, se desprind anumite concluzi cu privire la particularitatile vizitatorilor marilor centre comerciale. Pe baza acestor concluzii am sa incerc sa formulez un set de recomandari cu privire la actiunile si politicile pe care trebuie sa le intreprinda jucatorii din piata in tentativa lor de as-i atrage un numar cat mai mare de consumatori in vederea realizarii unor castiguri substantiale.

In primul rand retaileri trebuie sa aiba in vedere acele elemente care il influenteaza pe consumator/vizitator cel mai mult in alegerea unitatii ce urmeaza a fi vizitata. Acestea se refera la: ambianta din magazine, atitudinea personalului de serviciu, curatenia existenta, diversitatea produselor oferite, ofertele promotionale, pretul produselor, usurinta cu care se gasesc produsele in magazin si timpul de asteptare la case.

Nu este suficent o simpla constientizare a acestor elemente/cerinte, pentru a avea succes pe piata este necesar si o integrare eficenta a acestora in planurile de marketing ale unitatiilor. Din acest punct de vedere, hypermagazinele sunt cele mai eficente unitati, reusind sa integreze destul de bine elementele mai sus amintite in strategiile si tacticile lor. Studiul facut arata ca mare majoritate a respondentilor se declara mai mult de cat multumiti de conditiile existente in cadrul hypermagazinelor, avantajul competitiv fiind asigurat in primul rand de o diversitate foarte mare a produselor oferite, de pretul acestor produse si de ofertele promotionale existente in cadrul unitatiilor. Asa cum am constatat in capitolul doi al lucrarii, hypermarketurile reprezinta un format cu mare priza la public, cu o crestere semnificativa in ultimii ani. La sfarsitul anului 2007 hypermarketurile detinueau aproximativ o treime din piata iar previziunile pentru anul 2008 erau de crestere.

Magazinele de tip supermarket si discount, acestea nu au reusit sa se ridice la nivelul hypermarketelor in ceea ce priveste integrarea elementelor esentiale in politicile lor. Studiul facut evidenteaza faptul ca atunci cand vine vorba despre supermagazine si magazine de tip discount consumatorii se declara mai degraba satisfacuti sau chiar nemultumiti de conditiile existente in cadrul acestor magazine. Principalul avantaj in lupta cu hypermagazinele este reprezentat de amplasamentul acestora, in zone/intersectii din oras intens circulate sau chiar in "interiorul" anumitor cartiere, in cazul magazinelor de tip discount. Chiar daca inca raman deficitare la anumite capitole si aceste tipuri de magazine au o mare priza la public. Cota de piata a supermagazinelor a crescut de la 18 % in 2006 la 29 % in 2007, in timp ce magazinele de tip discount au avut o dinamica cel putin la fel de interesanta de la 0 % in 2005 (cand au intrat pe piata) pana la 13% la sfarsitul anului trecut.

In al doilea rand, pe langa criteriile semnificative luate in considerare de catre consumatori in momentul alegeri unei unitati, retaileri ar trebui sa acorde o importana deosebita politicilor de marketing aici referindu-ma la: politica de produs, de pret, de promovare si respectiv de distributie. De integrarea eficenta a acestor politici in cadrul planului depinde intreaga activitate a comerciantilor. Politicile de produs si pret vor fi tratate pentru fiecare tip de unitate in parte.

In cadrul politici de promovare m-am oprit asupra a trei elemente pe care le-am considerat ca avand o importanta semnificativa : "ofertele promotionale", "sursele de informare", si "formele noi si moderne de comert".

Studiul evidenteaza ca cele mai agreat tipuri de oferte promotionale sunt : "reducerile de pret" si "ofertele de tip produs in plus gratuit". Aceasta situatie scoate in evidenta faptul ca, inca vizitatorul roman nu este foarte educat, fiind destul de sensibil la pretul produselor. Aceste oferte opromotionale ar putea fi utilizate in special in cazul lansarilor de noi produse si numai pentru anumite tipuri de produse. De exempul oferirea unor produse "de lux" la preturi reduse ar putea afecta increderea consumatorilor in acel produs, avand ca efect scaderea vanzarilor. In realizarea ofertelor promotionale este necesar sa se tina cont de tipul de produs, de etapa din ciclul de viata in care se afla respectivul produs dar mai ales de elasticitatea fata de pret manifestata de consumatori. Scopul ofertelor promotionale este de a asigura anumite avantaje produselor pe o perioada de timp bine delimitata, de obicei scurta, in vederea sporiri cantitatiilor vandute. Din aceste considerente orice oferta promotionala va trebui bine analizata inainte de a fi pusa in practica pentru a vedea daca aceasta intradevar aduce un plus consistent produsului favorizand achizitia lui. Alte oferte promotionale recomandabile ar putea fi : "oferte de tipul cadou oferit cu ocazia achizitionarii unui produs", "cupoane de reduceri", "prime", "mostre", "esantione", etc.

In ceea ce priveste sursele de informare cei mai multi dintre vizitatori prefera sa se informeze cu privire la ofertele unitatiilor lecturand "cataloagele/pliantele/brosurile" acestor unitati. Astfel, in cadrul politicii de promovare ar trebui sa se urmareasca realizarea unor cataloage cat mai atractive si mai stimulative care sa ii transforme pe vizitatori din consumatori pasivi in consumatori activi. Concomitent cu realizarea acestor cataloage se va avea in vedere realizarea unui sistem de distributie a cataloagelor cat mai eficent pentru a se asigura o acoperire teritoreala cat mai vasta. Cercetarea realizata evidenteaza faptul ca in ultima vreme tot mai multi consumatori se informeaza despre ofertele magazinelor accesand paginile de internet ale acestora. Un website bine pus la punct si actualizat in permanenta poate reprezenta un avantaj competitiv in lupta cu concurenta. O alta sursa caruia consumatorii ii acorda o importanta ridicata este reprezentata de "informatiile primite de la prieteni/rude", aceasta reclama "de la gura-la-gura" reprezentand un element important de care trebuie sa se tina cont in planificarea politicii de promovare.

Ultimul element analizat in cadrul politici de promovare este reprezentat de "formele noi si moderne de comert". In ultimul timp aceste forme castiga tot mai mult teren in lupa cu formele traditionale, aproape toti cei chestionati considerand ca este important sa se utilizeze in ziua de astazi formele noi de comert. Din aceasta categorie cele mai utilizate forme sunt : "comertul prin catalog" si "comertul online (prin internet)". Aceste forme ar putea fi utilizate de retailer ca forme de vanzare complementare avand ca principal scop sporirea cantitatiilor vandute, fidelizarea consumatorilor si de ce nu, asigurarea unui avantaj pe piata.

In cea de-a treia sectiune a prezentului capitol am prezentat profilul vizitatorului pentru fiecare tip de unitate din retail. Nu ma voi limita la o simpla insiruire a caracteristicilor determinante pentru fiecare profil, ci in functie de acest profilul al vizitatorilor, voi incerca sa recomand anumite actinui ce trebuie intreprinse in implementarea politicilor de produs si de pret.

Vizitatorii magazinelor de tip discount se caracterizeaza printr-o frecventa foarte ridicata de vizitare, mai mult de jumatate trec pragul acestor magazine zilnic sau de mai multe ori pe saptamana. In ceea ce priveste durata unei vizite aceasta este de regula in jurul a 30 de minute, chiar si mai putin de atat. Suma de bani cheltuita la o vizita de cumparare se cifreaza de regula sub valoare de 50 de Ron, aceasta suma fiind cheltuita in special pentru achizitia de bunuri de strica necesitate.

In cadrul politici de produs se va urmari in special comercializarea produselor de stricta necesitate acestea fiind cele mai solicitate categorii de produse. Totodata se va umari ca aceste produse sa aiba un rulaj cat mai mare, sa existe o frecventa ridicata de comercializare. Cu alte cuvinte, printr-o sporire a frecventei de cumparare se va incerca compensarea faptului ca se cheltuieste putin la o vizita de cumparare. In ceea ce priveste politica de pret se va avea in vedere faptul ca segmentul de vizitatori nu dispun de venituri foarte mari, majoritatea incadrandu-se cu veniturile, conform cercetarii, intre 400 si 800 de Ron. Se va adopta o politica "a preturilor generale mici", incercand pe cat posibil sa se asigure un bun nivel calitativ si cantitativ al produselor comercializate. Deoarece spatiul din unitati nu permite depozitarea unui contingent semnificativ de produse din fiecare categorie, ca oferte promotionale este recomandat sa se utilizeze "reducerile de pret", acest tip de oferta fiind in concordanta cu sesibilitatea consumatorilor fata de pret , o sensibilitate destul de ridicata.

In ceea ce priveste varsta vizitatorilor cercetarea evidenteaza ca aproape doua treimi dintre vizitatori sunt de varsta a doua si a treia. Doar un sfert au varsta cuprinsa intre 24 si 44 ani, in timp ce segmentul persoanelor tinere este foarte slab reprezentat. Analizand consumatorii sub aspectul sexului se evidenteaza ca este de doua ori mai probabil ca vizitatorii magazinelor de tip discount sa fie de sex feminin.

Cu alte cuvine, acest format de magazin se adreseaza in primul rand persoanelor mai inaintate in varsta, sensibili la pret, preocupati in asi asigura produsele de stricta necesitate, preferand sa le aiba mai degraba in cantitati mari decat intr-o calitate foarte buna. Chiar daca nu sunt multumiti de anumite aspecte din magazin, cum ar fi: atitudinea personalului, timpul de asteptare la case, ambianta, ofertele promotionale ei vor continua sa frecventeze aceste magazine atat timp cat le va fi satisfacuta principala nevoie: existenta produselor de larg consum in cantitati suficente si la preturi mai mult decat rezonabile.

Vizitatorii magazinelor de tip supermarket, se caracterizeaza printr-o frecventa medie de vizitare, cei mai multi preferand sa viziteze magazinele de mai multe ori pe saptamana sau, cel putin o data pe saptamana. De regula, prefera sa petreaca la o vizita intre 30 si 60 de minute, aproape doua treimi declarand acest lucru in cercetarea realizata. Suma medie cheltuita la o vizita se situeaza de regula in intervalul 50 - 100 Ron, iar ca produse achizitinate pe langa cele de baza vizitatorii prefera sa achizitioneze in special: articole de menaj si tutun. Fata de profiul consumatorilor magazinelor de tip discount, observam cateva modificari substantiale in ceea ce priveste frecventa si duratele vizitelor, suma cheltuita si categoriile de produse achizitionate, aceste modificari resimtindu-se si la nivelul politicilor de pret si de produs practicate de unitate.

Se va urmari comercializarea atat a produselor de stricta necesitate cat si a unor categorii de produse speciale, pe care vizitatorii prefera sa le achizitioneze in cadrul unei vizite de cumparare. Deoarece observam o crestere a exigentelor consumatorilor fata de calitatea produselor, acestea vor trebui sa se caracterizeze printr-un bun raport calitate-pret. Datorita faptului ca deispun de venituri medii si chiar mari, vizitatorii supermagazinelor prefera sa plateasca in plus pentru un produs de calitate, preturile mai mari fiind in conceptia consumatorului o garantie a calitatii si a prospetimei produselor. In ceea ce priveste ofertele promotionale, pe langa clasicele "reduceri de pret", deoarece spatiul din magazin o permite, se vor putea utiliza si alte oferte fiind recomandabil pentru aceasta categorie de clienti sa se utilizeze ca oferte promotionale : "produs in plus gratuit", "cantitate in plus achizitionata la pret de cantitate normala", "prime pentru cumpararea unor produse" , "tombole si concursuri", etc.

Cercetarea evidenteaza faptul ca vizitatorii acestui tip de magazin sunt mult mai exigenti, fata de vizitatorii magazinelor de tip discount, in legatura cu anumite elemente, cum ar fi: ambianta din unitate, atitudinea personalului, diversitatea produselor oferite si a ofertelor promotionale existente. In consecinta, in realizatrea planurilor va fi imperios necesar sa se tina cont de aceste elemente, altfel gradul de satisfactie al consumatorilor se va diminua considerabil cu consecinte negative asupra incasarilor si asupra activitatiilor in ansamblu.

In comparatie cu varstele vizitatoriilor magazinelor de tip hard-discount, se observa o scadere semnificativa a procentelor celor care au varsta a trei si o crestere semnificativa a segmentului tinerilor. In ceea ce privesete sexul, acet tip de magazin este vizitat aproximativ in aceeasi proportie de catre persoanele de sex feminin si cele de sex masculin.

Putem considera ca acest format de magazin se adreseaza uni segment mai dinamic de vizitatori, care pe langa clasicele produse de stricta necesitate, prefera sa achizitioneze si alte categorii de produse. Deoarece dispun de venituri destul de ridicate, exigentele consumatorilor sunt mult mai mari, insa si preturile practicate de unitati sunt pe masura. Ofertele promotinale sunt mult mai diversificate iar posibilitatiile de alegere in cadrul unei grupe de marfuri sunt ridicate. Consumatorii vor continua sa frecventeze acest tip de magazin atat timp cat vor gasi pe rafturile magazinelor produsele cautate, iar pretul acestor produse va reflecta indeaproape raportul calitate-pret existent.

In ceea ce priveste magazinele de tip hypermarket profiulul consumatorului se aproprie de cel al vizitatorilor de supermagazine insa si intre aceste categorii exista diferente semnificative. Frecventa de vizitare este mult mai redusa, circa un sfert din cei chestionati declarand ca prefera sa viziteze aceste magazine o data pe luna, acesta reprezentand si cel mai semnificativ segment de consumatori. De regula vizitatori petrec in magazin la o vizita de cumparare intre 60 si 90 de minute, iar suma cheltuita la o vizita se ridica in jurul valorii de 100 de Ron, in multe cazuri chiar peste aceasta valoare. In ceea ce priveste produsele achizitionate pe langa cele de stricta necesitate, vizitatorii hypermagazinelor prefere sa achizitioneze si: electronice /eletrocasnice, produse de ingrijire presonala, articole hobby, obiectele de decor etc.

In cazul acestor magazine, oferta de produse este cea mai vasta, cuprinzand un numar foarte mare de marfuri, si cu o varietate de produse la fel de mare in cadrul unei grupe de marfuri. Aceasta varietate de produse asigura satisfacerea unui numar foarte mare de consmatori diferiti in exigente si asteptari. Preturile sunt in general mai mici decat in cazul altor magazine datorita puterii de negociere si a influentei pe care hypermagazinele o exercita asupra furnizorilor. Exigentele consumatoriilor sunt mari, chiar foarte mari dar toate activitatile din cadrul unitatiilor sunt prestate la un inalt nivel calitativ, din acest punct de vedere hypermagazinele castigand clar batalia cu magazinele de tip discount si supermarket.

Marea majoritatea a vizitatorilor sunt persoane de varsta medie, existamd un important segment al persoanelor tinere care viziteaza aceste magazine. In ceea ce priveste sexul vizitatorilor, procentele sunt aproximativ egale.

Acest format de magazin este cel mai complex din retailul modern, fiind constituit dintr-o imbinare de produse si servicii care il ajuta pe consumator sa-si realizeze cumparaturile intr-un mediu cat mai placut cu putinta. Pe langa varietatea de produse si oferte promotionale cu care "este rasfatat", consumatorului i se pune la dispozitie o mare varietate de servicii care intregesc oferta hypermagazinelor si adauga valoare produselor comercializate.

In ultimul deceniu am asistat la o invazie a marilor lanturi internationale din cadrul comertului cu amanuntul. Formatul de magazin propus de acestea "one stop shop", a fost agreat inca de la inceput de consumatorul autohton in tentativa lui de asi gestiona cat mai bine timpul sau. Totusi studiul scoate in evidenta faptul ca o mare parte dintre vizitatorii marilor centre comerciale mai frecventeaza unitatiile din comertul traditional - reprezentate de piete, chioscuri, magazine de cartier - in special pentru realizarea cumparaturilor stringente care nu pot suferi nicio amanare.

In concluzie, as vrea sa subliniez inca o data importanta pe care o are realizarea unui plan de marketing si integrarea cat mai eficenta a politicilor existente in cadrul acestui plan. Pe o piata intr-o continua crestere cu o concurenta din ce in ce mai acerba toti jucatorii cauta acele elemente de diferentiere care sa le asigure un avantaj competitiv, castigarea unor segmente cat mai importante de consumatori si implicit realizarea unor incasari peste asteptari. Gasirea acestor elemente depinde de cat de bine vor stii unitatile sa-si fundamenteze un plan de marketing tinand cont de profilul consumatorilor pentru fiecare tip de unitate in parte, precum si de potentialul uman si financiar pe care fiecare retailer il are.

Prin radiografia facuta pietei de retail, prezenta lucare evidentieze trasaturile definitorii ale consumatorilor si modul in care aceste trasaturi ar putea sa influenteze decizile ce trebuie luate in fundamentarea celor mai bune politici de produs, pret si promovare.

ANEXE

Tabel 6.1 Frecventa vizitelor

Fig. 6.1 Timpul petrecut la o vizita

Fig. 6.2 Suma cheltuita la o vizita

Tabel 6.2 Importanta criterilor

Fig. 6.3 Frecventa de vizitare a formelor traditionale din comertul cu amanuntul

Tabel 6.3 Statutul vizitatorilor

Fig. 6.4 Veniturile vizitatoriilor

Fig. 6.5 Repartitia pe sexe a universului analizat

Fig. 6.6 Venitul vizitatoriilor

Tabel 6.4 Caracteristicile unitatilor din retailul modern

Fig. 6.7 Retailul modern din judetul Cluj, la data de 31 ,martie 2008

Fisa tehnica 1: CHESTIONAR NR.___ (chestionar pretestare)

Prezentul studiu urmareste sa determine profilul consumatorului de pe piata de retail a orasului Cluj-Napoca. In acest sens dorim sa va cunoastem parerea. Cooperarea dumneavoastra va fi foarte utila in stabilirea profilului consumatorului pentru fiecare tip de unitate comerciala in parte. Va multumim pentru timpul acordat!

1.     Sunteti locuitor al orasului Cluj-Napoca ?

Da        Nu (Va doresc o zi buna).

2.     Enumerati primele trei unitati comerciale care va vin in minte :

3.     In care din urmatoarele unitati comerciale v-ati facut cumparaturile,in ultimele 4 saptamani ?

4.     Cat de des va faceti cumparaturiile in aceasta unitate comerciala?

zilnic o data la doua saptamani

de mai multe ori pe saptamana  o data la trei saptamani

o data pe saptamana o data pe luna

5.     In ce masura va influenteaza urmatoarele criterii in ceea ce priveste alegera unei uintati comerciale

6.     Considerati ca acest magazine are o ambianta care :

incurajeaza consumatorii sa-si realizeze cumparaturile

nu influenteaza consumatorii in ceea ce priveste procesul de cumparare

inhiba consumatorii in ceea ce priveste realizarea cumparaturilor

7.     In ceea ce priveste personalul, preferati magazinele in care :

sunteti asistat de personalul magazinului

puteti solicita serviciile personalului din magazin

personalul nu intervine pentru a va ajuta

8.     Care din urmatoarele afirmatii se potriveste cel mai bine pentru magazinul pe care il vizitati :

putine produse, in cantitati insuficiente

putine produse, dar in cantitati suficiente

multe produse, in cantitati insuficiente

multe produse in cantitati suficiente

9.     Ce fel de promotii ati intalnit in acest magazin ?

10.  Ce tip de oferte promotionale preferati ?

reduceri de pret

tombole si concursuri

mostre , esantioane

alte promotii ญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญ__________ ______ ____ ___________

11.  Considerati ca timpul de asteptare la case in acest magazin este, de regula

foarte lung atat cat sa nu imi pierd rabdarea

lung                   scurt

suficient cat sa imi pierd rabdarea foarte scurt

12.  Ce categorii de produse cumparati ?

13.  Considerati ca este important sa:

14.  Ce bunuri detineti/servicii folositi ?

automobil                card

telefon mobil cont bancar

PC

15.  De unde va informati cu privire la ofertele unitatilor comerciale ?

afise/panouri publicitare presa scrisa

cataloage/pliante/brosuri                             reclame radio/TV

internet                                                        alte surse _____ _______ ______ ______________

prieteni/rude

16.  Pe care din formele noi de comert le folositi in realizarea cumparaturilor ?

comertul prin posta,telefon, fax comertul online(prin internet)

comertul prin catalog toate aceste forme

comertul prin televiziune niciuna din aceste forme

17.  Care este suma de bani pe care o cheltuiti in medie la o cumparare ?

sub 50 Ron                   intre 101 Ron - 300 Ron

intre 51 Ron - 100 Ron peste 300 Ron

18.  In ceea ce priveste marcile achizitionate, preferati marcile autohtone sau marcile de import?

marcile autohtone

marcile de import

indiferent

19.  Ce faceti in timpul liber ?

frecventati baruri/restaurant   navigati pe internet

mergeti la cinematograf                                        faceti sport

mergeti prin cluburi/discoteci                             mergeti in vacanta in Romania

frecventati fast-food-uri mergeti in vacanta in strainatate

altele _____ _______ ______ ____________

20.  Sexul dumneavoastra :

F                      M

21.  Varsta dumneavoastra :

intre 18 - 24 ani

intre 25 - 44 ani

intre 44 - 60 ani

peste 60 de ani

22.  Venitul dumneavoastra lunar este :

sub 400 Ron

intre 401 Ron - 800 Ron

intre 801 Ron - 1200 Ron

peste 1200 Ron

Uninatea comerciala :

Data: _______________

Ora:_______________

Fisa tenica2. CHESTIONAR NR.___ (chestionar final)

Prezentul studiu urmareste sa determine profilul consumatorului de pe piata de retail a orasului Cluj-Napoca. In acest sens dorim sa va cunoastem parerea.

1.     Cat de des va faceti cumparaturile in acest magazin?

zilnic o data la trei saptamani

de mai multe ori pe saptamana o data pe luna

o data pe saptamana o data la cateva luni
o data la doua saptamani mai rar

2.     Exprimati-va parerea:

3.     Care situatie o preferati?

personalul magazinului ia initiativa si va abordeaza pentru a va oferi informatii

personalul magazinului va ofera informatii doar in masura in care il solicitati

personalul magazinului nu intervine pentru a va oferi informatii

4.     Ce tip de oferte promotionale preferati ?

reduceri de pret           mostre , esantioane

oferte de tipul produs in plus gratuit                       tombole si concursuri

alte promotii ญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญญ__________ ______ ____ ___________

5.     Ce categorii de produse ati cumparat de-a lungul timpului din aceasta unitate?

6.     Cat timp petreceti de regula in aceasta unitate :

mai putin de 15 minute

intre 15 min. si 30 de min.

intre 31 min. si 45 de min.

intre 46 min. si 60 de min.

peste 60 min.

7.     In ce masura apelati la urmatoarele tipuri de unitati pentru a face cumparaturi?

8.     Exprimati-va parerea:

9.     Ce bunuri detineti/ servicii folositi ?

automobil                               card

telefon mobil                         PC

cont bancar

10.  De unde va informati cu privire la ofertele unitatilor comerciale ?

afise/panouri publicitare presa scrisa

cataloage/pliante/brosuri                             reclame radio/TV

internet                        prieteni/rude

alte surse _____ _______ ______ ______________

11.  Pe care din formele noi de comert le folositi in realizarea cumparaturilor ?

comertul prin posta,telefon, fax                   comertul online (prin internet)

comertul prin televiziune                              comertul prin catalog

toate aceste forme   niciuna din aceste forme

12.  Care este suma de bani pe care o cheltuiti in medie la o vizita de cumparare in acest magazin?

sub 50 Ron                   intre 101 Ron - 300 Ron

intre 51 Ron - 100 Ron peste 300 Ron.

13.  In ceea ce priveste marcile achizitionate, preferati marcile autohtone sau marcile de import?

marcile autohtone       indiferent

marcile de import

14.  Sexul duneavoastra :

F M

15.  Varsta dumneavoastra :

intre 18 - 24 ani

intre 25 - 44 ani

intre 44 - 60 ani

peste 60 de ani

16.  Venitul dumneavoastra lunar este :

sub 400 Ron

intre 401 Ron - 800 Ron

intre 801 Ron - 1200 Ron

peste 1200 Ron

17.  Ce studii aveti ?

primare

gimnaziale

liceale-postliceale

universitare

post-universitare        

Uninatea comerciala : _______________

Data: _______________

Ora:_____________

Referinte bibliografice

1. M.D. Pop, "Cercetari de marketing", ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004

2. P. Kotler, "Managementul Marketingului", ed. Teora, Bucuresti, 1997

P. Datculescu, "Cercetare de marketing", Brandbuilders, 2006.

4. Prof.univ.dr. Victor MANOLE "Cercetari de marketing", editura Economica, Bucuresti, ASE.

5. P. Kotler "Principile Marketingului", ed. Prentice-Hall, New Jersy, 1986, pag.86.

6. I. Catoiu, "Proiectarea cercetarilor de marketing", ed. Uranus, Bucuresti, 2000,

7. O., Patriche, F.Stremtan, Bazele Comertului, Seria Didactica-Universitatea '1 Decembrie 1918' Alba Iulia, 2005

8. M. Gheorghe, L. Pistol, "Comertul interior: teorie si practica", ed. Economica, Bucuresti, 2004

9. D. Patriche, "Elemente de economia comertului", ed. Sylvy, Bucuresti, 2004

10. D. Dima, R. Pamfilie, "Marfuri in comertul international", ed. Economica, Bucuresti, 2005.

11. Bazele administrarii afacerii comerciale Conf.univ.dr.Carmen COSTEA,

12." Revista-piata", numerele 37 - 42, nov. 2007 - aprilie 2008 www.revistapiata.ro

1 "Revista capital", numerele 1 -17, ian 2008 - aprilie 2008, www.capital.ro

14 "Ziarul Financiar" editiile anului 2008 , www.zf.ro

15. " Institutul national de statistica", www.insse.ro

16. "Comisia nationala de prognoza"

17 "Planate retail"

18. "Studiul Coface" si "Visionwise Consulting"

19. "Raportul Eurostat pentru anul 2007, privind comertul cu amanuntul"

20. Studiul "Cushman & Wakefield,"

21. Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC)

22. "Studiul Nielsen".