- STRUCTURA PROCESULUI SI TIMPULUI
DE MUNCǍ
|
|
3.1.
Structura procesului de munca (Anexa nr.1)
|
|
Procesul de
munca: este acea latura a procesului de productie care reprezinta
|
|
activitatea
executantului (individual sau colectiv) in productia si
circulatia bunurilor materiale sau in indeplinirea unei functii din
administratie sau din sfera neproductiva. Constituie latura de
baza a procesului de productie si se caracterizeaza fie
intr-o munca fizica, fie intr-o munca intelectuala, fie
prin ambele.
|
|
Elementele componente:
|
|
Operatia:
|
este
acea parte a procesului de munca de a carei efectuare
|
|
raspunde un executant, individual sau
colectiv, pe un anumit loc de munca, dotat cu utilaje si scule
necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte
ale muncii, in cadrul aceleeasi tehnologii.
|
|
Faza:
|
este o parte a operatiei care se
caracterizeaza prin utilizarea
|
|
acelorasi scule si unelte de munca
si a aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o
singura transformare tehnologica.
|
|
Manuirea:
|
reprezinta
un grup de miscari ale unui executant, determinat de un scop bine definit.
|
|
Complex de
manuire:
|
reprezinta
gruparea de manuiri facuta in scopul sintetizarii si
rationalizarii activitatii
executantului in cadrul procesului de
munca.
|
|
Miscarea:
|
reprezinta cele mai simple
activitati ale executantului.
|
|
Complex de
miscari:
|
reprezinta
o grupare de miscari in scopul sistematizarii si rationalizarii
activitatii executantului in cadrul procesului de munca.
|
|
3.2 Structura timpului de munca (Anexa nr.2)
|
|
3.2.1 Structura timpului de munca al executantului
|
|
Timp de
munca ( )
|
durata
reglementata a schimbului de lucru.
|
|
a. Timp productiv ( )
|
perioada timpului de munca
in care executantul efectueaza lucrari necesare pentru realizarea
unei sarcini de munca.
|
|
a1. Timp de pregatire si
incheiere
(Tpi)
|
durata de timp in
cursul careia executantul asigura la locul de munca
conditiile necesare efectuarii lucrarii inaintea de inceperea
acesteia, iar dupa terminarea
lucrarii aduce locul de munca in stare initiala.
|
|
a2. Timp operativ (Top)
|
durata de timp in
cursul careia executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile
necesare modificarii calitative si cantitative a obiectului muncii,
precum si alte actiuni ajutatoare pentru ca modificarile
sa poata avea loc.
|
|
a2 1. Timp de baza ( )
|
perioada de timp in
cadrul careia prin interventia directa sau prin supravegherea
utilajelor, instalatiilor si masinilor de catre executant
se asigura modificarea cantitativa si calitativa a
obiectului muncii.
|
|
a2.2. Timpul ajutator ( )
|
perioada de timp in
cadrul careia executantul executa manuiri sau supravegheaza
functionarea utilajului la lucrari prin care nu se realizeaza
modificari cantitative si calitative ale obiectului muncii, dar
sunt impuse de tehnologia de lucru, acestea conditionand direct lucrarile
care se executa in cadrul timpului de baza.
|
|
PRECIZARE In
functie de caracterul participarii executantului la indeplinirea
muncii, timpul de baza si timpul
ajutator pot fi: timp de munca
manuala,
timp de munca manual - mecanizata si timp de
supraveghere
a functionarii utilajului.
|
|
a.3.Timp de deservire a locului
de munca ( )
|
durata de timp in care
executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de
munca, atat mentinerea in stare normala de functionare a
utilajelor si de utilizare a SDV-urilor, cat si organizarea,
aprovizionarea, mentinerea ordinei si curateniei locului
de munca, potrivit sarcinilor de munca care ii sunt stabilite.
|
|
PRECIZARE
|
In functie de scopul si continutul
muncii efectuate Tdl poate
fi timp de deservire tehnica sau timp de deservire organizatorica.
|
|
b.Timp neproductiv( )
|
durata de timp in cursul
careia au loc intreruperi in munca
e xecutantului, sau in care acesta desfasoara
activitati ce nu sunt necesare realizarii sarcinii sale de munca.
|
|
b.1. Timp de intreruperi mreglementat(Tir)
|
perioada de timp in cadrul careia procesul de munca
este intrerupt ca urmare a conditiilor tehnologice si de organizare
a muncii (tto , precum si pentru odihna si
necesitati fiziologice a executantului (ton
|
|
b.2.Timp de munca neproductiva(Tmn)
|
perioada de timp in
cadrul careia executantul efectueaza actiuni ce nu
sunt utile desfasurarii normale a procesului de
productie.
|
|
b.3. Timpul pentru intreruperi
nereglementate(Tin)
|
timpul in care procesul
de munca este intrerupt
din cauze dependente (td sau independente (ti de executant, dar care nu sunt in categoria celor
reglementate.
|
|
PRECIZARE
|
Pe unitatea de produs (lucrare):
- Tpi
+ Tdl +Tir = timpul de adaos
- timpul operativ + timpul de adaos = norma
de timp
|
Gradul de
ocupare timp productiv + timp de
odihna si necesitati fiziologice x
100
al executantului timp de munca
3.2.2. Structura
timpului de folosire a utilajului (Anexa nr.3)
|
|
Timp de folosire
a utilajului(TFU)
|
timpul disponibil
pentru folosirea unui utilaj pe intreaga perioada a schimbului de
munca.
|
|
a. Timpul de functionare utila(Tfu)
|
cuprinde totalitatea
timpilor utili de mers in sarcina (tms)
si a celor utili de mers in gol (tmg)
|
|
a1. timp util de
mers in
sarcina
(tms
|
utilajul se afla
in functiune si actioneaza asupra obiectului muncii.
|
|
a2. timpul util
de mers in gol
(tmg)
|
utilajul se afla
in functiune, dar nu actioneaza asupra obiectului muncii,
functionarea fiind totusi necesara pentru realizarea imediat
ulterioara a noului timp de mers in sarcina utila,
fara intreruperea functionarii utilajului.
|
|
b.Timpul de functionare inutila (Tfi)
|
utilajul se afla
in functiune si fie ca actioneaza inutil asupra
obiectului muncii, fie ca merge in gol fara ca acest lucru
sa fie necesar.
|
|
c.Timpul de nefunctionare
a utilajului (Tnf)
|
utilajul nu se
afla in functiune datorita intreruperilor reglementate si
nereglementate de functionare.
|
|
c1 timp de intreruperi reglementate (tir
|
utilajul nu se
afla in functiune datorita intreruperilor conditionate de
tehnologie si de organizarea muncii, precum si de timpul de
odihna si necesitati fiziologice ale executantului care
impune intreruperea functionarii.
|
|
c2 timp de intreruperi nereglementate (tin)
|
utilajul nu se
afla in functiune datorita incalcarii disciplinei in
munca de catre executant sau a unor cauze tehnice si
organizatorice care nu tin de utilaj.
|
3.2.3 Structura timpului privind trecerea
obiectului muncii
prin diferite stadii ale procesului de productie
|
a.Timp de transport care poate fi:
- timp de transport de
la magazie la locul de munca
- timp de transport
intre diferite locuri de munca unde au loc
transformari
al obiectului muncii
- timp de transport ale
semifabricatelor sau produselor
finite de la locul de munca la magazine.
|
|
b. Timp de
transformare
|
obiectul muncii este
supus prelucrarii in vederea obtinerii unui semifabricat sau produs
finit sau serviciu.
|
|
c. Timp de control
|
obiectul muncii este
examinat din punct de vedere calitativ
si cantitativ.
|
|
d. Timp de asteptare
|
obiectul muncii
asteapta din diferite motive pentru a fi supus unor operatii
sau faze de transformare in semifabricat, produs finit sau serviciu si
poate fi:
– timp de asteptare la locul de munca
in vederea prelucrarii
– timp de asteptare intre operatiile de
transformare a obiectului muncii
– timp de asteptare a semifabricatelor sau a
produselor pentru a fi transportate, controlate sau inmagazinate.
|
|
e. Timp de depozitare
|
obiectul muncii este
pastrat in magazie.
|
|
4. NORMELE DE
MUNCǍ
|
|
Norma de
munca
|
cuprinde cantitatea de munca necesara
pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu de calitatea
prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu calificare
corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
|
|
Formele de exprimare a normelor de munca:
|
Norma de timp (NT) exprima timpul real necesar stabilit unui
executant, care are calificarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala, pentru efectuarea unei unitati de lucrare,
in conditii tehnice si organizatorice precizate. Se exprima in
unitati de timp pe unitatea fizica de lucrare.
|
|
Norma de productie (NP) – reprezinta
cantitatea de produse sau de lucrari stabilite a se efectua intr-o
unitate de timp de catre un executant. Se exprima in
unitati fizice de lucrare pe unitatea de timp.
|
|
Sfera de atributii (SA reprezinta ansamblul de atributii si
sarcini de munca stabilite unui executant, care are calificarea
corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala,
pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care
participa sau a activitatii pe care o
desfasoara, in conditii tehnice si organizatorice
precizate. Se utilizeaza acolo unde prescriptiile tehnologice sau
tehnica securitatii muncii prevad anumite posturi fixe.
|
|
Norma (zona) de deservire – reprezinta locul
de munca delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin
numarul de obiecte ale muncii, in care executantul isi
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
|
|
Norma de personal (formatia normata de
munca) - reprezinta numarul strict necesar de persoane pe
meserii, functii si nivel de calificare, pentru realizarea, de
catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de
munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate.
|
|
Clasificarea normelor de munca:
- dupa complexitate:
|
Norme pe elemente – se refera la
efectuarea unei singure operatii sau lucrari si pot fi:
|
|
- de timp
|
|
- de productie
|
|
- sfera de atributii
|
|
- de deservire
|
|
- de personal
|
|
|
|
Norme grupate – rezulta din
insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii
sau lucrari si pot fi:
|
|
- de timp ( de regula)
|
|
- de productie ( in anumite cazuri)
|
|
|
|
- dupa stadiul de aplicare:
|
Norma definitiva: reprezinta
cantitatea de munca real necesara pentru efectuarea unei
lucrari, (operatii) de catre un executant cu calificare
corespunzatoare lucrarii ce o executa, in ritm si cu
intensitate normala si in conditii tehnico organizatorice
precizate, insusite de executant.
|
|
Norma de insusire: reflecta la un
moment dat, cantitatea de munca reala necesara pentru
executarea unei lucrari (operatii) in raport cu stadiul de
insusire de catre executant a noilor conditii (metode) de
munca.
Diferenta fata de norma
definitiva trebuie redusa sistematic pe masura insusirii
conditiilor de munca proiectate pana la sfarsitul
perioadei de insusire care trebuie sa fie de pana la 6 luni.
|
|
Norma provizorie: stabilita prin
compararea lucrarilor (operatiilor) normate cu alte lucrari
sau operatii asemanatoare cu caracter accidental si nu
trebuie folosita mai mult de 3 luni.
|
|
5. METODE DE
MǍSURARE
A TIMPULUI DE
MUNCǍ
|
|
5.1 Masurarea timpului de munca
|
|
Scopul:
|
- Evidentierea pierderilor de timp si a
cauzelor acestora;
- Compararea mai multor metode de munca in
vederea alegerii
celei mai
eficiente;
- Stabilirea timpilor de munca normati;
- Verificarea calitatii normelor de
munca.
|
|
Fazele:
|
- Pregatirea masuratorii cuprinde:
- analiza modului de organizare a locului de
munca, a
conditiilor
de munca, a modului de aprovizionare cu materii
prime
etc;
- stabilirea metodei de efectuare a
masurarii in functie de
scopul
analizei si conditiile de munca;
|
|
- pregatirea fiselor de observare
necesare pentru fiecare
masurare.
|
|
- Efectuarea masurarii: se realizeaza
diferit, in functie de
metoda de
masurare aplicata.
|
|
- Prelucrarea datelor : consta in analiza
rezultatelor obtinute
din
masurari.
|
|
5.2
Metodele de masurare a timpului de munca (Anexa nr.4)
Metode cu inregistrare
directa a timpului (duratei) de munca
|
|
5.2.1.CRONO
-
METRAREA
|
masurarea si
inregistrarea duratei elementelor unui proces de productie care se
repeta identic, de regula, la fiecare unitate de produs sau
serviciu si poate fi:
|
|
a) continua si consta
in masurarea continua a duratelor elementelor unui proces de
productie, studiate in succesiunea lor tehnologica si este
recomandata la studierea elementelor de munca cu durata mai
mare de 3 secunde.
|
|
b) selectiv-repetata si
consta in masurarea si inregistrarea duratelor elementelor de
munca ale unei operatii grupate variabil de la un ciclu la altul
(ex: elementele 1,4,7,10,
|
|
elementele 2,5,9,11, elementele 3,6,8 si 12)
si este recomandata la studierea elementelor de munca a
caror durata, de regula, este mai mica de 3 secunde.
|
|
c) selectiv – grupata si
consta in masurarea si inregistrarea duratelor elementelor de
munca ale unei operatii, grupate variabil de la un ciclu la altul;
durata fiecarui element in parte rezulta din diferenta dintre
durata ciclului complet si durata grupului de elemente ce nu
contine elementul de munca caruia urmeaza sa i se
stabileasca durata; este recomandata pentru studierea elementelor
cu durata sub 3 secunde si pentru care, din motive obiective, nu se pot
stabili timpii pe baza sistemelor de normare de timp pe miscari.
|
|
5.2.2.FOTO -
GRAFIEREA
|
prin fotografierea
timpului de munca si a timpului de folosire a utilajului, se
intelege metoda de masurare si inregistrare a duratei tuturor elementelor unui proces de
munca, a intreruperilor acestuia si a timpilor de folosire a
utilajelor, sau a timpului de trecere a obiectului muncii prin diferitele
sale stadii, in timpul desfasurarii procesului de
productie sau de servicii.
|
|
Se utilizeaza
pentru: obtinerea de
informatii pentru imbunatatirea
organizarii
muncii;
- studierea
gradului de ocupare a executantilor in
perioada schimbului de lucru, a gradului de
utilizare in timp
a utilajelor;
- stabilirea
zonelor de deservire si a normelor de personal.
|
|
Poate fi:
|
- individuala: se efectueaza
asupra muncii unui executant
individual, care deserveste unul sau mai
multe utilaje sau
locuri de munca.
|
|
- colectiva: se efectueaza
asupra muncii unui executant
colectiv, care deserveste unul sau mai multe
utilaje sau locuri
de munca.
|
|
5.2.3.AUTOFO - = fotografierea timpului de munca este
efectuata de
TOGRAFIEREA executantul procesului de munca.
Se utilizeaza pentru: - antrenarea executantului la descoperirea
pierderilor de
timp de munca, in care scop se
inregistreaza prin
fotografiere
numai intreruperile din activitatea sa.
|
|
5.2.4. FOTOCRO -
NOMETRAREA
Se utilizeaza pentru:
|
metoda de
masurare si inregistrare a duratei elementelor unui proces de munca si a timpului de
folosire a utilajului prin combinarea fotografierii cu cronometrarea, in
anumite perioade de timp. Se utilizeaza in procesele de munca care au
elemente cu durata mare. Observatiile cronometrice se fac prin procedeul de cronometrare
continua. Se realizeaza de
regula asupra muncii unui executant individual si numai in cazuri
deosebite asupra unui executant
colectiv de pana la 3 persoane, atunci cand operatiile nu se pot executa decat prin
cooperarea acestora.
-
analiza gradului de folosire a timpului de munca si pentru
stabilirea duratei de executie a anumitor operatii si a unor
lucrari care se repeta la intervale neregulate.
|
|
Metode cu inregistrarea
indirecta a timpului (duratei) de munca
|
|
5.2.5.OBSERVǍRILE
INSTANTANEE
|
metoda de
masurare a timpului prin
inregistrarea, la anumite intervale, a activitatii de moment a mai
multor
executanti
sau utilaje, in scopul determinarii ponderii sau duratei elementelor
procesului de productie.
|
|
Variantele observarii instantanee sunt:
|
Se utilizeaza pentru:
|
- intamplatoare: observarile se
efectueaza la momente alese la intervale intamplatoare;
- sistemica: observarile se efectueaza la momente
alese la intervale regulate;
- combinata: observarile se efectueaza la momente
alese la intervale regulate scurte;
- microobservarile: observarile se
efectueaza la intervale foarte scurte;
|
|
- determinarea gradului de ocupare a
executantilor si de utilizare a masinilor si utilajelor,
in vederea stabilirii unor masuri pentru imbunatatirea
acestuia;
|
|
- stabilirea normelor de personal, in special in
activitatea de intretinere si reparatie si pentru
personalul administrativ;
|
|
- determinarea valorilor de timp ale elementelor
cu caracter repetativ din cadrul normei de munca;
|
|
- verificarea calitatii normei de
munca;
|
|
- stabilirea locurilor inguste;
|
|
- determinarea timpilor neproductivi in cadrul
procesului de munca.
|
|
5.2.6.
FILMAREA = permite inregistrarea
procesului de munca pe pelicula
|
Se utilizeaza pentru:
|
si reproducerea lui ori de cate ori e
nevoie, in vederea studierii si eliminarii greselilor
existente in procesul muncii analizate.
- analiza mai detaliata a procesului de
munca, obtinerea de date obiective, eliminarea miscarilor
intamplatoare si stabilirea unei structuri rationale a
procesului de munca pentru fiecare executant.
|
|
5.2.7.
OSCILOGRAFIEREA = metoda de studiere a succesiunii si modului
de
|
Se utilizeaza pentru:
|
executare a partilor mecanice si
manual – mecanice ale operatiilor. Se realizeaza cu oscilograful
si nu este necesara participarea directa a observatorului.
Inregistrarea procesului de munca se
realizeaza cu ajutorul unor limitatori montati pe utilaj si
pusi in legatura cu oscilograful.
- obtinerea de date obiective asupra mai
multor elemente de baza si auxiliare ale operatiei si
desfasurarea lor in timp si spatiu.
|
|
5.2.8. UTILIZAREA
CASETOFONULUI = foloseste un sistem automat de
|
|
marcare,
care indica sfarsitul sau inceputul unei actiuni inregistrate
pe banda. Se utilizeaza un echipament special format din casetofon,
dispozitivul de recunoastere si imprimatorul (contorul).
|
|
Se utilizeaza pentru:
|
- lucrari la care ar fi imposibil sa se
efectueze un studiu normal (in mine, interiorul unor echipamente mari,
cazane, recipienti etc.);
- lucrari realizate in conditii de timp
nefavorabile (constructii), vehicule in miscare etc;
- lucrari de intretinere, realizarea de
prototipuri sau munca experimentala, unde nu se cunosc detalii
anterioare.
|
|
6. CALCULUL NORMEI DE TIMP
|
|
6.1 Structura normei de timp (Anexa nr. 5)
|
|
6.1.1. Timp de pregatire si incheiere(Tpi):
se refera la pregatirea executarii unei
lucrari sau a unui
lot de produse pe un anumit loc de munca. Se exprima fie in
unitati de timp fie in procente fata de timpul operativ,
atunci cand valoarea lui e foarte mica. Activitatile efectuate
la inceputul si sfarsitul schimbului de lucru care nu se
refera in mod special la inceperea si terminarea anumitor
lucrari nu fac parte din timpul de pregatire si incheiere, ci
din timpul de deservire a locului de munca.
|
|
Activitatea de
pregatire si incheiere cuprinde urmatoarele actiuni:
|
|
- primirea si luarea la
cunostinta a programului sau comenzii de lucru, a desenului de
executie, a instructiunilor de lucru;
- primirea materialelor, a materiei prime, a
semifabricatelor, a sculelor si dispozitivelor necesare;
- asezarea, controlul, fixarea si
scoaterea dispozitivelor si a sculelor, precum si reglarea acestora
in vederea realizarii regimului normal de lucru;
- predarea productiei realizate la
sfarsitul lotului sau a comenzii.
|
|
   +  
Tpi = timpul de
pregatire si incheiere pe lot;
Tpi1 = timpul de
pregatire si incheiere care nu variaza in functie de
marimea lotului;
Tpi2 = timpul de
pregatire si incheiere care variaza in functie de
marimea lotului;
n = numarul de
produse din lot;
q = numarul de
produse realizate intre doua operatii succesive ale lui Tpi.
|
|
6.1.2 Timpul operativ(Top se poate determina fie global, fie prin insumarea
|
|
timpului de baza cu cel ajutator.
In raport de tipul productiei se
stabileste astfel:
|
|
- la productia de masa si de serie
mare stabilirea timpului operativ se face, de regula pe manuiri;
- la productia de serie mijlocie stabilirea
timpului operativ se face, de regula, pe complexe de manuiri;
- la
productia de serie mica si de unicat stabilirea timpului operativ se face pe
faze sau operatii.
|
- Timpul de
baza corespunde:
la procesele manuale si manual - mecanizate cu
timpul de transformare
de
catre executant a materiei prime, materialelor etc. si se
stabileste prin
masurari de timp.
la procesele mecanizate si automatizate cu timpul
de supraveghere a
functionarii utile, in sarcina, a utilajului –
respectiv timpul util de mers in
sarcina si uneori cel de interventie directa a
executantului asupra
obiectului muncii.
|
- Timpul
ajutator poate fi, in functie de caracterul muncii:
timp ajutator de munca manuala, manual – mecanizata, respectiv de
supraveghere a functionarii utilajului si se
stabileste prin masurari de timp.
|
|
Top
= Tfu – (T’dl + T’ir) + (t”b+ t”a)
|
|
Top
= timp
operativ
|
|
Tfu
= timp
de functionare utila a utilajului
|
|
T’dl
= timp
de deservire a locului de munca, suprapus cu Tfu
|
|
T’ir
= timp
de intrerupere reglementat, suprapus cu Tfu
|
|
t”b = timpul ajutator nesuprapus cu Tfu
|
|
t”a = timpul ajutator, suprapus cu Tfu
|
|
6.1.3.Timpul de deservire a locului de munca ( Tdl): depinde de tipul de
productie, caracterul muncii, tipul utilajului si lucrarea
executata.
|
|
- la procesele manuale
sau manual – mecanice se exprima in procent din timpul operativ;
- la procesele mecanice
sau automatizate se exprima in procent din timpul de functionare a
utilajului;
- la productia de
serie mare sau de masa se defalca in timp de deservire tehnica
si timp de deservire organizatorica. Se refera la:
curatirea, stergerea sau ungerea masinilor, uneltelor,
indepartarea aschiilor etc. Procedeele pentru masurarea
timpului de deservire a locului de munca sunt cele pentru stabilirea
timpului de pregatire si incheiere.
6.1.4. Timp de intreruperi reglementate (Tir)
|
|
6.1.4.1.Timpul de
odihna si necesitati fiziologice (ton): se stabileste
analitic, pe fiecare loc de munca, in functie de factorii care
provoaca oboseala executantului.
|
|
Factorii de solicitare care se iau in considerare
in metoda analitica sunt:
|
|
- factorii masurabili ce pot fi
determinati cantitativ, factorii mediului de munca (temperatura,
umiditatea aerului, radiatii termice, impuritatea aerului, zgomotul in
productie, iluminatul etc) si frecventa miscarii;
|
|
- factorii energetici care pot fi
determinati in mod indirect (solicitarea dinamica sau solicitarea
statica).
|
|
6.1.4.2. Timp de
intrerupere conditionat de tehnologie si de organizarea muncii (tto): se stabileste pe baza de formule de
calcul in cazul intreruperilor conditionate de tehnologie (tth ) sau pe
baza de observari ale timpului de munca.
|
|
tth = tth1 +
tth2
tth = timp de intreruperi conditionat de
tehnologie
tth1 = timp de intreruperi conditionat de
tehnologie, in timpul cat utilajul nu
functioneaza
tth2 = timpul de intreruperi conditionat de
tehnologie, in timpul functionarii
utile a utilajului.
|
|
6.2 Calculul normei
de timp
|
|
Norma de timp se calculeaza astfel:
|
|
- Pentru procesele manuale sau manual - mecanice:
n = numar de produse din lot
- Pentru procesele mecanice sau automatizate:
NT
=Tpi  ” + Tdl + Tir
 = timp de functionare utila a utilajului;
 = timp ajutator ce nu se
suprapune cu T ;
T”dl
= timp de deservire a locului de munca, ce nu se suprapune cu T ;
T”ir
= timp de intreruperi reglementate, ce nu se suprapune cu T;
|
|
Elementele componente ale normei de timp se
determina si se calculeaza pentru fiecare unitate de produs
(serviciu), cu exceptia timpului de pregatire si incheiere
care se determina pe un lot de produse similare, a carei executare
are loc intr-o perioada de timp continua.
|
|
Elementele normei de timp se pot exprima, fie in
unitati de timp, fie in procente din timpul de functionare
utila a utilajului.
|
|
Marimea normei de
timp este influentata de: modul de formare a deprinderilor de
munca a executantului, numarul de manuiri, caracterul manuirilor,
gradul de repetare a operatiilor. Norma de timp trebuie sa
aiba la baza un proces tehnologic si un proces de munca
rationale.
|
|
6.2.1 Stabilirea timpilor de
munca normati depinde de tipul de productie
|
|
6.2.1.1 Principalele aspecte ale stabilirii timpilor de
munca la productia de
masa sau de serie mare:
|
|
- normele
de munca se stabilesc, de regula, prin calcul analitic,
pe
baza de normative de munca;
|
|
- la elaborarea normelor de munca se cere o
precizie mare,
deoarece
fiecare operatie se repeta de foarte multe ori si o
eroare
cat de mica duce la erori mari in aplicarea acestora si
la
determinarea capacitatilor de productie;
|
|
- gradul de diferentiere a elementelor
operatiei trebuie sa fie maxim, de regula pana la manuire
sau chiar miscare;
|
|
6.2.1.2. Principalele aspecte la stabilirea normelor
de munca la productia
de serie mijlocie:
|
|
- procesul de productie trebuie defalcat, de
regula, pana la faze;
|
|
- norma de munca se stabileste prin
calcul analitic;
|
|
- asimilarea lucrarilor de catre
executant are un caracter universal, prin insusirea unui numar mare
de manuiri care se repeta la perioade mari.
|
|
6.2.1.3. Principalele aspecte ale stabilirii normelor
de munca la productia
de serie mica sau
unicate:
|
|
- procesul de productie se defalca pe
operatii si, uneori, pe faze,
indicandu-se numai ordinea in care se succed diferitele feluri de
prelucrari;
|
|
- pentru lucrarile cu volum mare de
munca se aplica calculul analitic ca la productia de serie
mijlocie;
|
|
- normele de munca pot fi grupate pe
operatii sau mai multe
operatii componente ale unui anumit proces de munca.
|
|
6.3 Definitivarea normei de timp
|
|
6.3.1 Verificarea continutului normelor
|
|
Dupa
elaborare, normele de munca trebuie verificate in conditii de
productie, dupa ce in prealabil sau aplicat toate masurile
pentru asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice care au
stat la baza fundamentarii acestora. Totodata, se iau masuri
pentru adaptarea executantilor la noile conditii create, pentru
insusirea de catre acestia a sarcinilor ce le revin, precum
si de corectare a eventualelor nepotriviri existente in normele
elaborate.
|
|
La verificarea continutului normelor trebuie
sa se acorde atentie aplicarii intocmai a proceselor
rationale de munca, in functie de conditiile tehnice
si organizatorice existente si cele care au fost avute in vedere la
elaborarea lor.
|
|
Verificarea se realizeaza prin
observari, al caror numar se stabileste concret, de la
caz la caz, in functie de caracterul muncii ce se executa.
|
|
In cazul in care se constata diferente
intre timpul de munca consumat efectiv si cel calculat pe baza
de norme sau intre conditiile tehnice si organizatorice existente
si cele prevazute in norma, este necesar ca actiunea de
verificare sa se repete. Repetarea verificarii trebuie sa se
faca la aceiasi executanti si locuri de munca la
care s-a facut prima data, putandu-se lua pentru comparatie
si alti executanti sau locuri de munca la care in prealabil
s-a facut instructajul corespunzator. Daca se constata
diferente justificate, in special intre timpul de munca consumat
si cel determinat pe baza de norme, trebuie, fie sa se
reproiecteze norma, fie sa se stabileasca coeficienti de
corectie pentru alte conditii de munca.
Daca diferentele sunt datorate unor
conditii subiective acestea trebuiesc inlaturate pentru a se putea
crea conditiile tehnice si organizatorice prevazute.
|
|
6.3.2 Definitivarea normelor de munca
|
|
In vederea definitivarii normelor se
intocmeste o nota de analiza care trebuie sa
stabileasca:
|
|
- concordanta
dintre conditiile tehnice si organizatorice din unitate cu
cele din norme;
- cresterea
posibila a productivitatii muncii sau reducerea
consumului de timp ca urmare a aplicarii normei propuse.
|
|
Redactarea normelor in forma definitiva
consta in eventuale corectari a normelor proiectate in raport cu
rezultatele obtinute in perioada verificarii, daca din
analiza rezulta ca neconcordantele ivite sunt obiective.
|
|
6.4 Aplicarea normelor de munca
|
|
Normele se aplica o data cu omologarea
tehnologiilor sau a metodelor de munca si dupa ce s-a
demonstrat practic ca operatiile, lucrarile si
activitatile se pot realiza in timpii stabiliti.
|
|
Aplicarea normelor trebuie sa asigure un
ritm normal de munca, la o intensitate a efortului muscular sau
intelectual si la o tensiune nervoasa care sa nu impuna o
oboseala excesiva.
|
|
La aplicarea normelor de munca se are in
vedere:
|
|
- volumul de
munca, numarul de produse ce urmeaza sa se
realizeze, numarul de operatii si lucrari ce trebuie
efectuate, numarul de utilaje si instalatii de condus sau
de supravegheat, sa corespunda ritmului normal de munca;
|
|
- formatiile de
lucru sa fie astfel dimensionate pentru a putea prelua eventualele
sarcini suplimentare de munca ca urmare a absentarii unor
salariati de la programul de lucru;
|
|
- sarcina de
munca normata transmisa executantilor trebuie
sa fie compatibila cu exigentele
sanatatii lor fizice.
|
|
6.5 Modificarea normelor de munca
|
|
Normele de munca se modifica in
urmatoarele cazuri:
|
|
se introduc noi procese
de munca, utilaje, masini, tehnologii sau alte masuri tehnice
si organizatorice care conduc la modificarea consumului de munca
necesar executarii produselor, operatiilor, lucrarilor sau
serviciilor;
|
|
se modifica consumul
de munca necesar realizarii produselor, operatiilor,
lucrarilor sau serviciilor in urma aplicarii unor masuri
tehnice si organizatorice, ale caror efecte nu se pot determina
imediat, dar se amelioreaza treptat;
|
|
creste nivelul de
pregatire profesionala a executantilor prin diferite metode de
perfectionare profesionala;
|
|
creste deprinderea
in munca a majoritatii executantilor datorita
executarii repetate a acelorasi operatii sau lucrari;
|
|
se constata
ca normele de munca au fost gresit fundamentate.
|
|
Modificarea normelor de munca se face pe baza de studii
asupra procesului de productie, dupa aceeasi metodologie ca in
cazul elaborarii normelor de munca.
|
|
De
regula, cand se schimba conditiile tehnico - organizatorice
are loc reexaminarea normelor de
munca in scopul punerii de acord a acestora cu noile conditii care
modifica consumul de munca.
|
|
6.6 Analiza modului de indeplinire a
normelor de munca
|
|
Are o
importanta practica deosebita pentru
imbunatatirea activitatii tehnice si economice
a unitatii, mentinerea unui echilibru intre normele de
munca, cresterea productivitatii muncii si
veniturile salariale, verificarea accesibilitatii normelor,
inlaturarea operativa a lipsurilor din activitatea de normare etc.
|
|
Indicatorii utilizati in cadrul analizei
sunt:
|
|
- indicele de
indeplinire a normelor de munca;
|
|
- dispersia
indeplinirii normelor de munca.
|
|
Indicele de indeplinire
a normelor de munca reprezinta raportul dintre timpul normat unui
executant pentru efectuarea sarcinior de munca si timpul efectiv
lucrat de acesta, respectiv raportul dintre cantitatea de produse
obtinute de executant intr-un anumit timp si cantitatea de produse
stabilite ca norma pentru timpul respectiv.
Se poate calcula:
a)
pe baza normei de timp:
 x 100
In = indicele de indeplinire a normei de munca
N T = totalul orelor – norma pentru
productia sau lucrarile realizate, la care
se calculeaza indicele, in ore
– om
Tef = timpul efectiv lucrat pentru productia sau
lucrarile realizate, la care se
calculeaza indicele, in ore –
om
b)
pe baza normei de productie:
 x 100
Q = productia
realizata intr-un anumit interval de timp
Np
=
productia normata in aceeasi unitate de masura in
care este exprimat Q
Indicele se calculeaza numai pe baza
normelor de timp si nu ca raport intre fondul de salarii cuvenit pentru
plata in acord si fondul de salarii de baza a muncitorilor care
lucreaza in acord care exprima nivelul de realizare a salariilor de
baza.
|
|
Dispersia normelor de munca = intervalul de la
indicele minim de indeplinire a normelor de munca pana la indicele
maxim de indeplinire a acestora.
Se urmareste pe operatii, meserii,
ateliere, sectoare de lucru, echipe, cat si la nivel centralizat, de
unitate.
Analiza dispersiei se face cu ajutorul tabelului
din Anexa nr. 6
|
|
Pe
masura ce gradul de mecanizare a lucrarilor creste,
dispersia se ingusteaza, fiind minima la operatii sau
lucrari complet mecanizate.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
