Managementul
proiectelor europene
MULTIPLE CHOICE
1.
La baza clarificarii notiunii de "proiect" stau
urmatoarele principale elemente, de care depinde reusita acestuia:
a.
|
termen de inceput si termen pentru finalizare;
buget; specificatii privind calitatea; activitati; + realitatile
obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite,
dezvoltate; echipa de proiect; +
scopul care reprezinta o schimbare durabila; ciclu de viata al
proiectului.
|
b.
|
termen de
inceput si termen pentru finalizare; buget; specificatii privind calitatea;
activitati; + realitatile obiective ce trebuie identificate,
delimitate/stabilite, definite, dezvoltate; echipa de proiect;
|
c.
|
realitatile
obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite,
dezvoltate; echipa de proiect; + scopul care reprezinta o schimbare
durabila; ciclu de viata al proiectului.
|
ANS: A
2.
In definirea corecta a notiunii de "managementul
proiectelor", principala cerinta de
flexibilitate in implementare inseamna:
a.
|
sa se
adapteze usor si repede la schimbari si la influentele din mediul intern
|
b.
|
sa se
adapteze usor si repede la schimbari si la influentele din mediul extern
|
ANS: B
3.
"Managementul scopului proiectului" inseamna:
a.
|
stabilirea precisa a scopului proiectului
prin consultarea tuturor stakeholders; + transpunerea acestuia cat mai repede
in practica
|
b.
|
stabilirea precisa a scopului proiectului
prin consultarea tuturor stakeholders; + transpunerea acestuia cat mai repede
in practica + actualizarea, redefinirea scopului proiectului atunci cand este
necesar pe durata ciclului de viata al acestuia.
|
c.
|
stabilirea precisa a scopului proiectului
prin consultarea tuturor stakeholders; + actualizarea, redefinirea scopului
proiectului atunci cand este necesar pe durata ciclului de viata al acestuia.
|
ANS: C
4.
"Managementul
calitatii" inseamna:
a.
|
planificarea calitatii privind procesele si
produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si
controlul calitatii;
|
b.
|
planificarea calitatii privind procesele si
produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si
controlul calitatii; + asigurarea calitatii marketingului + managementul calitatii totale.
|
c.
|
asigurarea
calitatii si controlul calitatii; + asigurarea calitatii marketingului
|
d.
|
planificarea calitatii privind procesele si
produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si
controlul calitatii; + managementul calitatii totale.
|
ANS: D
5.
"Factorii externi"
cuprind:
a.
|
factorii naturali si influentele economice
externe; + sumele insuficient alocate la inceperea proiectului;
|
b.
|
factorii naturali si influentele economice externe; + sumele insuficient
alocate la inceperea proiectului; + reactia oamenilor afectati de proiect si
lipsa de vointa politica in implementarea unor masuri de politica economica
sau sociala necesare pentru derularea in bune conditii a proiectului; +
nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si
mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a necunoasterii
specificului local si contextul international.
|
c.
|
factorii naturali si influentele economice
externe; + reactia oamenilor afectati de proiect si lipsa de vointa politica
in implementarea unor masuri de politica economica sau sociala necesare
pentru derularea in bune conditii a proiectului; + nepotrivirea culturala dintre obiectivele
si activitatile proiectului si mediul in care se desfasoara proiectul, care apare
ca urmare a necunoasterii specificului local si contextul international.
|
d.
|
factorii naturali si influentele economice
externe; + sumele insuficient alocate la inceperea proiectului; +
nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si
mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a necunoasterii
specificului local si contextul international.
|
ANS: C
6. Managementul
proiectelor utilizeaza o serie de instrumente si tehnici specifice, cum
sunt:
a.
|
metoda
cadrului logic, diagramele de tip
Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT -
tehnica de evaluare si revizuire a programului;
|
b.
|
metoda
cadrului logic, diagramele de tip
Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT -
tehnica de evaluare si revizuire a programului; + metoda Sarus;
+
analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.
|
c.
|
metoda
cadrului logic, diagramele de tip
Gantt, grafice calendaristice; + metoda Sarus;
+
analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.
|
d.
|
A)
metoda cadrului logic, diagramele de
tip Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT -
tehnica de evaluare si revizuire a programului; + analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.
|
ANS: D
7.
Faza de "identificarea, analiza si elaborarea
proiectelor" presupune realizarea urmatoarelor activitati:
a.
|
stabilirea obiectivelor globale; analiza
situatiei existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + prioritizarea
problemelor; decizia privind necesitatea proiectului; definirea ideii de
proiect;
|
b.
|
stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei
existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + consultarea detinatorilor
de interese (stakeholderilor);
|
c.
|
stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei
existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + exploatarea proiectelor; +
consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);
|
d.
|
stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei
existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + prioritizarea problemelor;
decizia privind necesitatea proiectului; definirea ideii de proiect; +
consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);
|
ANS: D
8.
Obiectivele pe termen scurt definesc:
a.
|
longevitatea proiectului; + impactul pozitiv al
programului pentru beneficiarii dintr-un anumit sector si/sau regiune.
|
b.
|
longevitatea proiectului;
|
c.
|
impactul
pozitiv al programului pentru beneficiarii dintr-un anumit sector si/sau
regiune.
|
ANS: C
9.
Rezultatele proiectului sunt:
a.
|
pierderile
sau beneficiile valorice ale proiectului.
|
b.
|
beneficiile
directe ale proiectului sub forma schimbarii unor parametri fizici, potential
institutional, comportamente sau grupuri tinta;
|
c.
|
beneficiile directe ale proiectului sub forma
schimbarii unor parametri fizici, potential institutional, comportamente sau
grupuri tinta; + pierderile sau
beneficiile valorice ale proiectului.
|
ANS: B
10. Iesirile proiectului
sunt:
a.
|
resursele
remanente ale proiectului.
|
b.
|
produsele
si/sau serviciile realizate de proiect pentru grupurile tinta; + resursele
remanente ale proiectului.
|
c.
|
produsele
si/sau serviciile realizate de proiect pentru grupurile tinta;
|
ANS: C
11.
Idei
de proiecte pot veni din diverse surse cum sunt:
a.
|
finantatorii proiectului;
organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + analiza
nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei insasi poate uneori
constitui obiectul unui proiect.
|
b.
|
finantatorii proiectului;
organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + analiza
nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei insasi poate uneori
constitui obiectul unui proiect + societatile de asigurari si reasigurari
|
c.
|
finantatorii proiectului;
organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + societatile
de asigurari si reasigurari
|
d.
|
analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea
analizei insasi poate uneori constitui obiectul unui proiect + societatile de
asigurari si reasigurari
|
ANS: A
12.
Un
proiect este necesar pentru:
a.
|
a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu);
+ a promova ceva nou;
|
b.
|
a
testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a promova ceva nou; + a
rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un numar de oameni, a
privatiza/restructura o companie, a construi o autostrada).
|
c.
|
a
testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a rezolva o problema
specifica (de exemplu, a pregati un numar de oameni, a privatiza/restructura
o companie, a construi o autostrada).
|
d.
|
a promova
ceva nou; + a rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un numar de
oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o autostrada).
|
ANS: B
13.
O institutie este necesara pentru:
a.
|
pentru ea
tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a realiza o activitate
continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de politici intr-un anumit
domeniu);
|
b.
|
pentru ea
tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a realiza o activitate continua (de
exemplu, o afacere, elaborarea de politici intr-un anumit domeniu); + a oferi servicii in mod curent (de
exemplu, intretinerea unei autostrazi).
|
c.
|
pentru ea
tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a oferi servicii in mod curent (de
exemplu, intretinerea unei autostrazi).
|
d.
|
a
realiza o activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de politici
intr-un anumit domeniu); + a oferi servicii in mod curent (de exemplu,
intretinerea unei autostrazi).
|
ANS: D
14.
Pentru
a completa baza informationala necesara in vederea redactarii propunerii de
finantare sunt necesare actiunile:
a.
|
realizarea
unui studiu de fezabilitate; + deschiderea de conturi bancare.
|
b.
|
realizarea
unui studiu de fezabilitate; + analiza riscurilor;
|
c.
|
analiza riscurilor; + deschiderea de conturi
bancare.
|
d.
|
realizarea
unui studiu de fezabilitate; + analiza riscurilor; + deschiderea de conturi
bancare.
|
ANS: B
15. Scopul
studiului de fezabilitate este:
a.
|
de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a
releva decidentilor care este cea mai buna cale de urmat pentru atingerea
obiectivelor si rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului
tinta, care sunt activitatile necesare, aranjamentele privind implementarea
si bugetul proiectului.
|
b.
|
de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a
verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele majore, de a
explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea este cea mai
adecvata pentru proiectul respectiv.
|
c.
|
de a verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele
majore, de a explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea
este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv. + de a releva decidentilor
care este cea mai buna cale de urmat pentru atingerea obiectivelor si
rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului tinta, care sunt
activitatile necesare, aranjamentele privind implementarea si bugetul
proiectului.
|
d.
|
de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a
verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele majore, de a
explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea este cea mai
adecvata pentru proiectul respectiv. + de a releva decidentilor care este cea
mai buna cale de urmat pentru atingerea obiectivelor si rezolvarea eficace a
nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului tinta, care sunt activitatile
necesare, aranjamentele privind implementarea si bugetul proiectului.
|
ANS: C
16.
Formula de calcul a Ratei lichiditatii generale (Current Ratio) este:
ANS: B
17.
Formula de calcul a Ratei datoriilor (Debt Ratio) este:
a.
|
cand RD>1
|
b.
|
cand RD>1 si cand RD<1
|
c.
|
cand RD<1
|
ANS: C
18.
Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage) indica:
a.
|
de cate
ori suma imprumuturilor la termen
acopera valoarea activelor fixe nete
|
b.
|
de cate
ori valoarea activelor fixe nete
acopera suma imprumuturilor la termen
|
ANS: B
19.
Marja de profit
(Rentabilitatea vanzarilor) RP Profit Margin on Sales este:
a.
|
|
b.
|
|
ANS: A
20. Drumul critic
este:
a.
|
calea de
urmat in proiect fara riscuri + calea
de urmat in proiect cu mai multe riscuri
|
b.
|
calea de
urmat in proiect fara riscuri + perioada cea mai scurta de timp in care poate
fi realizat un proiect
|
c.
|
perioada cea
mai scurta de timp in care poate fi realizat un proiect
|
d.
|
calea de
urmat in proiect fara riscuri + perioada cea mai scurta de timp in care poate
fi realizat un proiect + calea de urmat in proiect cu mai multe riscuri
|
ANS: C
21.
Metodele moderne utilizate pentru programarea
activitatilor unui proiect sunt:
a.
|
graficele
retea cu activitatile determinate in varianta determinista (CPM) sau
probabilista (PERT).
|
b.
|
graficele
retea cu activitatile determinate in varianta determinista (CPM) sau
probabilista (PERT) + graficele Gantt
|
c.
|
graficele
Gantt
|
ANS: A
22. Diagramele sau graficele Gantt sunt reprezentari ale activitatilor
proiectului prin:
a.
|
"bare" de-a
lungul axei costului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu costul
activitatii reprezentate.
|
b.
|
"bare" de-a
lungul axei costului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu costul
activitatii reprezentate + prin "bare"
de-a lungul axei timpului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu
durata activitatii reprezentate.
|
c.
|
"bare" de-a lungul axei timpului. Lungimea
fiecarei bare este proportionala cu durata activitatii reprezentate.
|
ANS: C
23.
Graful (multime
de arce si noduri), in reprezentarea unui proiect se poate face in urmatoarele
moduri, in functie de conventia de reprezentare:
a.
|
'activitate = arc '; + 'activitate = nod '.
|
b.
|
'activitate = arc '; + 'activitate = nod ' +
'activitate = activitate '; + 'arc = arc ';
|
c.
|
'activitate = arc '; + 'activitate =
activitate '; + 'arc = arc ';
|
d.
|
'activitate = arc '; + 'activitate = nod ' + 'arc =
arc ';
|
ANS: A
24. Lungimea
'Drumului critic' (submultimea de arce si noduri ale grafului, numite
si ele 'critice', care unesc momentele de incepere si de finalizare
ale activitatilor proiectului), reprezinta:
A) suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de
realizare a intregului proiect;
B) suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a intregului
proiect;
C) suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de
realizare a intregului proiect.
a.
|
suma
duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a
intregului proiect; + suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a
intregului proiect; + suma duratelor activitatilor critice, adica durata
minima de realizare a intregului proiect.
|
b.
|
suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare
a intregului proiect;
+ suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a intregului
proiect;
|
c.
|
suma
duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a
intregului proiect.
|
d.
|
suma duratelor
activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a intregului proiect;
+ suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a
intregului proiect.
|
ANS: C
25.
Prin
metoda PERT (Programme Evaluation and
Review Technique = Evaluarea programelor si tehnica revizuirii lor), pentru fiecare activitate se pot estima
urmatoarele durate:
a.
|
durata
optimista (cea mai scurta); + durata pesimista (cea mai lunga;
|
b.
|
durata optimista (cea mai scurta); + durata
pesimista (cea mai lunga; + durata cea mai probabila; + durata imposibila.
|
c.
|
durata optimista (cea mai scurta); + durata cea mai
probabila; + durata imposibila.
|
d.
|
durata optimista (cea mai scurta); + durata
pesimista (cea mai lunga; + durata cea mai probabila;
|
ANS: D
26.
Metoda
de optimizare a programarii se bazeaza pe urmatoarele principii:
a.
|
durata
proiectului este limitata de drumul critic; + nu se asteapta beneficii;
|
b.
|
durata proiectului este limitata de drumul critic; +
nu se asteapta beneficii; + se acorda prioritate activitatilor a caror
scurtare costa mai putin.
|
c.
|
durata proiectului este limitata de drumul critic; +
se acorda prioritate activitatilor a caror scurtare costa mai putin.
|
d.
|
nu se
asteapta beneficii; + se acorda prioritate activitatilor a caror scurtare
costa mai putin.
|
ANS: C
27. Monitorizarea este:
a.
|
urmarirea continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit, a modului
de implementare a proiectului; + urmarirea fara un scop precis a modului de implementare a proiectului.
|
b.
|
urmarirea
fara un scop precis a modului de implementare a proiectului.
|
c.
|
urmarirea
continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit, a modului de implementare a
proiectului;
|
ANS: C
28.
Monitorizarea mai urmareste (pe langa modul de
realizare a activitatilor si de obtinere a rezultatelor - respectiv de atingere
a obiectivelor, conform indicatorilor) si interactiunea dintre proiect si
mediu, respectiv:
a.
|
evolutia factorilor externi care influenteaza
proiectul; + impactul proiectului asupra mediului.
|
b.
|
evolutia
factorilor externi care influenteaza proiectul;
|
c.
|
impactul
proiectului asupra mediului.
|
ANS: A
29.
Procesele
de evaluare a rezultatelor si impactului proiectelor (strans legate de notiunea
de ciclu de viata a proiectului) sunt evidentiate in:
a.
|
raportul de
expertiza + raportul de comunicare
|
b.
|
raportul
de expertiza + raportul de comunicare + raportul de evaluare
|
c.
|
raportul
de expertiza + raportul de evaluare
|
d.
|
raportul de
evaluare
|
ANS: D
30.
Partile interesate in procesul evaluarii proiectului
sunt:
a.
|
organizatia
finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; +
organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una dintre cele de mai
sus); organizatia evaluatoare; + bancile comerciale
|
b.
|
organizatia
finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; +
organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una dintre cele de mai
sus); organizatia evaluatoare;
|
c.
|
organizatia
finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; + bancile
comerciale
|
d.
|
organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi
si una dintre cele de mai sus); organizatia evaluatoare; + bancile comerciale
|
ANS: B
31. Auditul este preocupat, exclusiv, de respectarea, in
cadrul proiectului:
a.
|
a impactului
proiectului;
|
b.
|
a impactului
proiectului; + a unui set de proceduri prestabilite.
|
c.
|
a unui set de
proceduri prestabilite.
|
ANS: C
32. Eficienta
economica a proiectelor, respectand principiile evaluarii eficientei economice,
trebuie sa tina cont de:
a.
|
efectul
proiectului (rezultate, impact);
|
b.
|
efectul
proiectului (rezultate, impact); + concurenta din domeniul financiar.
|
c.
|
concurenta
din domeniul financiar.
|
ANS: A
33.
Eficienta
unui tip de proiect, al carui scop este crearea unei organizatii (un proiect de
investitie), se apreciaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a.
|
valoarea
prezenta neta (Net Present Value, NPV); + rata interna de rentabilitate
(Internai Rate of Return, IRR);
|
b.
|
valoarea
prezenta neta (Net Present Value, NPV); + rata interna de rentabilitate
(Internai Rate of Return, IRR); + indicele profitabilitatii proiectului (Profitability Index, PI).
|
c.
|
valoarea
prezenta neta (Net Present Value, NPV); + indicele profitabilitatii
proiectului (Profitability Index, PI).
|
d.
|
rata interna de rentabilitate (Internai Rate
of Return, IRR); + indicele profitabilitatii proiectului (Profitability
Index, PI).
|
ANS: B
34.
Institutiile
care gestioneaza programele de finantare in Romania sunt:
a.
|
Delegatia
Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); +
Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala;
|
b.
|
Delegatia
Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); + Agentia
SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.
|
c.
|
Delegatia
Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); +
Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala; + Agentia SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.
|
d.
|
Ministerele;
Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala; + Agentia
SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.
|
ANS: C
35.
Cea de-a patra etapa in managementul ciclului
proiectului este reprezentata de perioada de:
a.
|
implementare a proiectelor, pentru care a fost
obtinuta finantarea nerambursabila.+ acceptarea proiectelor.
|
b.
|
implementare a proiectelor, pentru care a fost
obtinuta finantarea nerambursabila.
|
c.
|
acceptarea
proiectelor.
|
ANS: B
36.
Eligibilitatea
(calitatea unui proiect de a indeplini criteriile specifice stabilite de
finantator) este:
a.
|
eligibilitatea
solicitantilor si a partenerilor; + eligibilitatea activitatilor proiectului
si a cheltuielilor.
|
b.
|
eligibilitatea
solicitantilor si a partenerilor;
|
c.
|
eligibilitatea
activitatilor proiectului si a cheltuielilor.
|
ANS: A
37.
Criteriile
care pot stabili clar o zona de activitate masurabila pentru un proiect sunt:
a.
|
amplasarea
geografica; evaluarea numerica; + specificarea structurii (grupe de varsta,
categorii sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii
relevante pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba
despre grupe de persoane;
|
b.
|
amplasarea
geografica; evaluarea numerica; + specificarea structurii (grupe de varsta,
categorii sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii
relevante pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba
despre grupe de persoane; + specificarea caracteristicilor comune, atunci
cand este vorba despre elemente ale sistemului institutional (vizarea, de
exemplu, intr-un proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina
copii din familii dezorganizate).
|
c.
|
amplasarea
geografica; evaluarea numerica; + specificarea caracteristicilor comune,
atunci cand este vorba despre elemente ale sistemului institutional (vizarea,
de exemplu, intr-un proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina
copii din familii dezorganizate).
|
d.
|
specificarea structurii (grupe de varsta, categorii
sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii relevante
pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba despre grupe
de persoane; + specificarea caracteristicilor comune, atunci cand este vorba
despre elemente ale sistemului institutional (vizarea, de exemplu, intr-un
proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina copii din familii
dezorganizate).
|
ANS: B
38.
Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar
trebui sa avem in vedere urmatoarele aspecte:
a.
|
Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine
obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul
ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei
activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea
parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele
si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in
desfasurarea acestor activitati;
|
b.
|
Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine
obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul
ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei
activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea
parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe,
avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta
in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor care pot indeplini aceste
conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului
(ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu
care au mai existat colaborari anterioare reusite. + Conditionarea partenerului sa suporte eventualele
cheltuieli rezultate din proiect
|
c.
|
Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine
obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul
ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei
activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea
parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe,
avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta
in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor
care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de
eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in
masura posibilului, parteneri cu care au mai existat colaborari anterioare
reusite.
|
d.
|
Acordarea intervalului de timp suficient analizei
activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea
parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe,
avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta
in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor
care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de
eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in
masura posibilului, parteneri cu care au mai existat colaborari anterioare
reusite. + Conditionarea partenerului
sa suporte eventualele cheltuieli rezultate din proiect
|
ANS: C
39.
Pachetul
informativ contine, in general, urmatoarele piese:
a.
|
Ghidul programului (ghidul solicitantului); +
Formularul cererii de finantare; + Formularele documentelor anexe
|
b.
|
Ghidul programului (ghidul solicitantului); +
Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil al anului precedent +
Formularele documentelor anexe
|
c.
|
Ghidul programului (ghidul solicitantului); +
Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil al anului precedent
|
d.
|
Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil
al anului precedent + Formularele documentelor anexe
|
ANS: A
40.
Formularele
documentelor anexe, (din Pachetul informativ), de regula, sunt
urmatoarele:
a.
|
modelul de buget al proiectului (uneori inclus in
corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri acceptat de
finantator; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre
finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul
de lansare a programului de finantare etc.
|
b.
|
modelul de buget al proiectului (uneori inclus in
corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri acceptat de
finantator; + modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului,
nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurnele; + modelul
contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile
castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de
finantare etc.
|
c.
|
modelul de
buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea
logica a proiectului; + modelul de
plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru
membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor
cu diurnele;
|
d.
|
modelul de
plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru
membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor
cu diurnele; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre
finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul
de lansare a programului de finantare etc.
|
ANS: B
41.
Nerespectarea
prevederilor contractului de finantare poate duce la urmatoarele situatii:
a.
|
calcularea de
penalitati intre 25%-30% din valoarea
contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia
finantatorului poate fi diminuata + intreruperea platilor efectuate de
finantator.
|
b.
|
calcularea de
penalitati intre 25%-30% din valoarea
contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia
finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea
partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. + intreruperea platilor efectuate de
finantator.
|
c.
|
contributia
finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea
partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. + intreruperea platilor efectuate de
finantator.
|
d.
|
calcularea de
penalitati intre 25%-30% din valoarea
contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia
finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea
partiala sau in totalitate a sumelor deja platite.
|
ANS: C
42.
Categoriile mari de elemente ale propunerii de
finantare sunt urmatoarele:
a.
|
Elemente
principale; + Elemente optionale;
|
b.
|
Elemente
principale; + Elemente optionale; + Elemente suplimentare.
|
c.
|
Elemente
optionale; + Elemente suplimentare.
|
d.
|
Elemente
principale; + Elemente suplimentare.
|
ANS: D
43.
"Elemente
principale" din cadrul propunerii de finantare sunt urmatoarele:
a.
|
problema vizata si scopul stabilit; obiectivele; +
activitatile; evaluarea;
|
b.
|
problema vizata si scopul stabilit; obiectivele; +
activitatile; evaluarea; + bugetul.
|
c.
|
activitatile; evaluarea; + sanctiunile.
|
d.
|
problema
vizata si scopul stabilit; obiectivele; + bugetul.
|
ANS: B
44.
Anexele
facultative ale unui proiect cu
finantare nerambursabila acordata de Uniunea Europeana, de regula, cuprind
urmatoarele componente:
a.
|
date statistice,
grafice, studii; + cererea de finantare;
|
b.
|
date statistice, grafice, studii; + cererea de
finantare; + elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect,
rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect - in general,
informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect.
|
c.
|
cererea de finantare; + elemente ale unor strategii
aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante
pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente
pentru proiect.
|
d.
|
date statistice, grafice, studii; + elemente ale
unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor
activitati relevante pentru proiect - in general, informatii care pot fi
utilizate ca argumente pentru proiect.
|
ANS: D
45. Coloana Rezumat
(cea de-a doua din Schema proiectului) defineste principalele ipoteze pe
care se bazeaza conexiunile dintre:
a.
|
resurse, + rezultate, + scopuri + misiune.
|
b.
|
resurse, +
rezultate, + scopuri
|
c.
|
rezultate, +
scopuri
|
d.
|
resurse, +
misiune.
|
ANS: A
46.
Pentru construirea proiectului (pe baza informatiilor
cuprinse in pachetul informativ), activitatea trebuie concentrata in
urmatoarele directii:
a.
|
Completarea
formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de
afaceri etc.) + Colectarea informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt
importante (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter
juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in
argumentarea proiectului) + Informarea mass media centrala si locala.
|
b.
|
Completarea
formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de
afaceri etc.) + Colectarea informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt
importante (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter
juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in
argumentarea proiectului)
|
c.
|
Colectarea
informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt importante (statut juridic
al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei
proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului) +
Informarea mass media centrala si locala.
|
d.
|
Completarea
formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de
afaceri etc.) + Informarea mass media centrala si locala.
|
ANS: B
47.
Informatiile
cuprinse in Anexa (in cadrul proiectului)
se refera la:
a.
|
statut
juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + CV-uri ale
echipei proiectului; + alte informatii care pot fi utilizate in argumentarea
proiectului.
|
b.
|
statut
juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + CV-uri ale
echipei proiectului;
|
c.
|
CV-uri ale
echipei proiectului; + alte informatii care pot fi utilizate in argumentarea
proiectului.
|
d.
|
statut
juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + alte
informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului.
|
ANS: A
48. Obiectivele
proiectului reprezinta:
a.
|
ce se doreste
sa se obtina; + ce se face pentru a obtine ceea ce se doreste.
|
b.
|
ce se doreste
sa se obtina;
|
c.
|
ce se face
pentru a obtine ceea ce se doreste.
|
ANS: B
49.
Evaluarea (conform Planului de evaluare) se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte
majore:
a.
|
resurse
investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + penalitati
|
b.
|
resurse
investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute;
|
c.
|
resurse
investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + penalitati + beneficii
realizate.
|
d.
|
resurse
investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + beneficii realizate.
|
ANS: D
50.
Cheltuielile,
in functie de sursa din care vor fi acoperite, sunt grupate in:
a.
|
cofinantarea
nerambursabila.
|
b.
|
contributia
solicitantului sau partenerilor; + cofinantarea nerambursabila.
|
c.
|
contributia
solicitantului sau partenerilor;
|
ANS: B
51. Ajutoarele
financiare de pre-aderare au fost prezentate de catre Comisia Europeana in
cadrul documentului intitulat:
a.
|
Agenda 2000;
+ Calendar European.
|
b.
|
Jurnal
Operational; + Agenda 2000; + Calendar European.
|
c.
|
Jurnal
Operational; + Agenda 2000;
|
d.
|
Agenda 2000;
|
ANS: D
52.
PHARE
(Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) este:
a.
|
un instrument
partial nerambursabil conceput de catre UE pentru a sprijini Europa Centrala
si de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de piata.
|
b.
|
primul
instrument nerambursabil conceput de catre UE pentru a sprijini Europa
Centrala si de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de
piata;
|
ANS: B
53. PHARE este un program de asistenta tehnica si financiara elaborat
de catre Uniunea Europeana in anul
ANS: A
54. Primele tari
care au renuntat la comunism si la economia centralizata, beneficiare ale
programului PHARE, pentru asistenta tehnica si financiara, elaborat de
catre Uniunea Europeana au fost:
a.
|
Polonia; + Romania; + Ungaria;
+ Bulgaria.
|
b.
|
Romania; +
Ungaria; + Bulgaria.
|
c.
|
Polonia; +
Ungaria;
|
ANS: C
55. Incepand din
anul 2000, instrumentele de pre-aderare (programele) au fost urmatoarele:
a.
|
PHARE; + ISPA; + SAPARD.
|
b.
|
ISPA; +
SAPARD.
|
c.
|
SAPARD.
|
d.
|
PHARE; +
SAPARD.
|
ANS: A
56. Obiectivele
infratirii institutionale, in cadrul programului PHARE, sunt combinate cu o
mare varietate de resurse, si anume:
a.
|
expertiza pe
termen scurt; + formarea profesionala; + comertul cu tehnica de calcul
|
b.
|
expertiza pe
termen scurt; + formarea profesionala; + furnizarea de servicii.
|
c.
|
furnizarea de
servicii.+ comertul cu tehnica de calcul
|
ANS: B
57.
In cadrul programului PHARE, sprijinul investitional
se concentreaza pe urmatoarele domenii - cheie:
a.
|
Investitii mari (co-finantari impreuna cu tarile partenere si
institutiile financiare internationale: Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala). + Investitii
in norme UE ( sprijinul este orientat
catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia
(inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia sociala si cea
a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia produselor
industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne.
+ Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu
institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile
facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si
garantii).
|
b.
|
Investitii mari (co-finantari impreuna cu tarile partenere si
institutiile financiare internationale: Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala). + Investitii
in norme UE ( sprijinul este orientat
catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia
(inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia sociala si cea
a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia produselor
industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile
interne. + Dezvoltarea regionala (tarile candidate primesc sprijin pentru
implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile
structurale ale UE). + Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii.
(co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse
comerciale, noile facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital,
imprumuturi si garantii).
|
c.
|
Dezvoltarea
regionala (tarile candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor
care le vor permite sa beneficieze de fondurile structurale ale UE). +
Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu institutiile
financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati
pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii).
|
ANS: B
58.
Programul SAPARD (Special pre-Accession
Programme for Agriculture and Rural Development) urmareste urmatoarele
obiective majore:
a.
|
de a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar; +
de a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si
dezvoltarii rurale; + de a imbunatati standardele de calitate ale produselor
agricole, ale procesului de productie si marketingului acestora, scopul final
fiind sa apropie aceste standarde de cele practicate in UE.
|
b.
|
de a
contribui la aplicarea acquis-ului comunitar; + de a rezolva problemele
prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale;
|
c.
|
de a rezolva
problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii
rurale; + de a imbunatati standardele de calitate ale produselor agricole,
ale procesului de productie si marketingului acestora, scopul final fiind sa
apropie aceste standarde de cele practicate in UE.
|
ANS: A
59.
Se acorda prioritate proiectelor finantate prin
programul SAPARD care au in vedere:
a.
|
imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si
standardelor privind securitatea produselor alimentare; + mentinerea
actualelor locuri de munca si crearea altora noi; + utilizarea unor fonduri cat mai mici;
|
b.
|
imbunatatirea
eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor
alimentare; + mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi;
|
c.
|
imbunatatirea
eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor
alimentare; + mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi; +
protectia mediului inconjurator.
|
ANS: C
60. Actul normativ
care reglementeaza infiintarea Agentiei SAPARD, ca unitate in subordinea
Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, este:
a.
|
O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2000;
|
b.
|
O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2002;
|
c.
|
O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2004.
|
ANS: A
61. Agentia SAPARD
este operationala la nivel:
a.
|
numai
central;
|
b.
|
central si
regional;
|
c.
|
numai regional.
|
ANS: B
62.
Agentia
SAPARD a fost acreditata de catre Comisia Europeana la data:
a.
|
31
iulie 2001;
|
b.
|
31 iulie
2002;
|
c.
|
31 iulie
2000.
|
ANS: B
63.
Beneficiarii
programelor SAPARD si PHARE pot fi:
a.
|
producatorii agricoli privati; + asociatiile
producatorilor agricoli; + somerii din industrie;
|
b.
|
producatorii
agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli;
|
c.
|
producatorii
agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli; + intreprinderile
mici si mijlocii; autoritatile locale; ONG-urile.
|
ANS: C
64.
Conform
regulilor de co-finantare intr-un proiect SAPARD, beneficiarii privati trebuie
sa finanteze, cu fonduri proprii:
a.
|
25% din valoarea proiectului;
|
b.
|
50% din
valoarea proiectului;
|
c.
|
75% din
valoarea proiectului;
|
ANS: B
65. Beneficiarii
publici (de exemplu comunitati locale) pot beneficia de o finantare SAPARD de 100% a proiectului lor, cu conditia:
a.
|
ca acesta sa
nu genereze venituri.
|
b.
|
ca acesta sa
genereze venituri;
|
ANS: A
66.
Sumele din bugetul Programului SAPARD sunt alocate in
functie de criteriile obiectivelor indeplinite de catre statele candidate:
a.
|
populatia din
agricultura; suprafata agricola; + nivelul de prosperitate PIB/locuitor
raportat la paritatea puterii de cumparare; + abonamentele radio si TV prin satelit
|
b.
|
populatia din
agricultura; suprafata agricola; + nivelul de prosperitate PIB/locuitor
raportat la paritatea puterii de cumparare; + specificul teritorial existent
in fiecare stat candidat.
|
c.
|
populatia din
agricultura; suprafata agricola; + abonamentele radio si TV prin satelit +
specificul teritorial existent in fiecare stat candidat.
|
ANS: B
67.
Programul ISPA se concentreaza pe investitiile legate
de directivele de mediu a caror implementare este axata pe urmatoarele domenii:
a.
|
frecventa ploilor + rezerva de apa potabila;
|
b.
|
rezerva de apa potabila; administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si poluarea
aerului.
|
c.
|
rezerva de apa potabila; + tratarea apelor
reziduale; + administrarea deseurilor solide si a
celor periculoase si poluarea aerului.
|
ANS: C
68.
Beneficiarii programului ISPA sunt:
a.
|
autoritatile
locale si centrale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile);
+ regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte de
infrastructura de amploare (cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si
Compania Nationala de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate) +
bibliotecile muzeele judetene
|
b.
|
autoritatile
locale si centrale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile);
+ regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa
dezvolte infrastructura de amploare
(cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai
Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate)
|
c.
|
regiile
autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte de
infrastructura de amploare (cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si
Compania Nationala de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate) +
bibliotecile muzeele judetene
|
ANS: B
69.
Programul
ISPA s-a derulat in tari din Europa
Centrala si de Est incepand cu:
a.
|
ianuarie
1999;
|
b.
|
ianuarie
2000;
|
c.
|
ianuarie
2001.
|
ANS: B
70.
Obiectivele
principale ale fazei a II-a a programului Socrates constau in:
a.
|
intarirea dimensiunii europene a educatiei la toate
nivelurile; + imbunatatirea nivelului de cunoastere a limbilor europene;
+ promovarea cooperarii si mobilitatii
in toate domeniile educationale;
|
b.
|
intarirea
dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; + imbunatatirea
nivelului de cunoastere a limbilor europene; + promovarea cooperarii si mobilitatii in
toate domeniile educationale; + incurajarea inovarii in educatie.
|
c.
|
intarirea
dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; + imbunatatirea
nivelului de cunoastere a limbilor europene; + incurajarea inovarii in educatie.
|
ANS: B
71.
Programul
Socrates include urmatoarele Domenii de activitate (Actiuni), si anume:
a.
|
Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant superior
(Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati alternative de
educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice (Lingua);
Educatie si multimedia (Minerva); + Observare si inovare; Actiuni comune cu
alte programe;
|
b.
|
Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant
superior (Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati
alternative de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice
(Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Masuri si actiuni suport.
|
c.
|
Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant
superior (Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati
alternative de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice
(Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Observare si inovare; Actiuni
comune cu alte programe; + Masuri si actiuni suport.
|
ANS: C
72.
Fondurile
structurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective prioritare,
definite in planul Comunitatii pentru
perioada 2000-2006, si anume:
a.
|
promovarea dezvoltarii structurale si a modernizarii
in acele regiuni ramase in urma din acest punct de vedere economic. +
incurajarea revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin
perioade de dificultati structurale majore. + impulsionarea modernizarii in domeniile educatiei, formarii
profesionale si al politicilor si sistemelor de ocupare
|
b.
|
promovarea
dezvoltarii structurale si a modernizarii in acele regiuni ramase in urma din
acest punct de vedere economic. + incurajarea revigorarii economice si sociale
in acele zone ce trec prin perioade de dificultati structurale majore.
|
c.
|
incurajarea
revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin perioade de
dificultati structurale majore. + impulsionarea modernizarii in domeniile educatiei, formarii
profesionale si al politicilor si sistemelor de ocupare
|
ANS: A
73.
Programul
ALFA sprijina cooperarea academica (incurajarea cooperarii intre universitati,
scoli, sindicate si/sau institutii si organizatii specializate pentru
realizarea de programe de educatie continua si altele) intre:
a.
|
Uniunea
Europeana si America Latina; + Uniunea Europeana si America de Nord; +
Uniunea Europeana si Africa;
|
b.
|
Uniunea
Europeana si America Latina;
|
c.
|
Uniunea
Europeana si America Latina; + Uniunea Europeana si America de Nord; +
Uniunea Europeana si Africa; + Uniunea Europeana si Asia.
|
ANS: B
74.
Pentru
fondul europa (program de micro - proiecte) limitele de buget sunt intre:
a.
|
25000 -
100000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE;
|
b.
|
1500
- 25000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE;
|
c.
|
5.000 -
50.000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE.
|
ANS: C
75.
Contributia, in NUMERAR, a aplicantului, din valoarea
totala a proiectului trebuie sa reprezinte:
a.
|
minim 50% (NUMERAR);
|
b.
|
minim 25%
(NUMERAR).
|
c.
|
minim 10%
(NUMERAR);
|
ANS: C
76.
Pentru
a indeplini cerintele minime de eligibilitate pentru finantarile tipice GRASP
(Programul pentru Reforma Administratiei Publice Locale prin Parteneriate
Durabile), solicitantii trebuie sa acopere din costurile totale ale
proiectului:
a.
|
cel putin
45%;
|
b.
|
cel putin 5%.
|
c.
|
cel putin
20%;
|
ANS: C
77.
Fisa
standard a unui proiect de Twinning - Light cuprinde date despre:
a.
|
rezultatele pe care se asteapta sa le obtina; +
strategia proprie pentru obtinerea acestor rezultate si modalitatile de
aplicare; + asistenta solicitata statelor membre si sumele din fondurile
PHARE pe care doreste sa le foloseasca in acest scop.
|
b.
|
rezultatele
pe care se asteapta sa le obtina; + posibilitatea extinderii perioadei de
implementare a proiectului pana la 3 ani; + asistenta solicitata statelor
membre si sumele din fondurile PHARE pe care doreste sa le foloseasca in
acest scop.
|
c.
|
rezultatele
pe care se asteapta sa le obtina; + strategia proprie pentru obtinerea
acestor rezultate si modalitatile de aplicare; + posibilitatea extinderii
perioadei de implementare a proiectului pana la 3 ani; + asistenta solicitata
statelor membre si sumele din fondurile PHARE pe care doreste sa le
foloseasca in acest scop.
|
ANS: A
78.
Descrierea asistentei solicitate din partea unui stat
membru trebuie sa fie foarte detaliata si precisa, identificand:
a.
|
tipul
resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor);
profilul expertilor; + numarul de unitati (experti - zile); programul de
lucru (in cazul proiectelor Twinning - Light care apar intre exercitiile de
programare si pot fi implementate intr-o perioada scurta de timp trebuie
furnizate pe cat posibil date precise); + limbajul de lucru.
|
b.
|
tipul
resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor);
profilul expertilor; + bugetul total disponibil; + limbajul de lucru.
|
c.
|
tipul
resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor);
profilul expertilor; + numarul de unitati (experti - zile); programul de
lucru (in cazul proiectelor Twinning - Light care apar intre exercitiile de
programare si pot fi implementate intr-o perioada scurta de timp trebuie
furnizate pe cat posibil date precise); + bugetul total disponibil; +
limbajul de lucru.
|
ANS: C
79. Managementul
ciclului proiectului (MCP), structural,
reprezinta:
a.
|
un set de
modele de proiecte si instrumente manageriale care nu utilizeaza metoda de analiza a cadrului logic;
|
b.
|
un set de
modele de proiecte si instrumente manageriale bazate pe metoda de analiza a
cadrului logic.
|
ANS: B
80.
Obiectivul Managementului ciclului proiectului (MCP) a
fost, si ramane:
a.
|
imbunatatirea
managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe -
prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de
desfasurare numai in cadrul etapei de pregatire/proiectare a proiectelor si
programelor:
|
b.
|
imbunatatirea
managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe -
prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de
desfasurare atat in cadrul etapei de pregatire/proiectare, cat si in etapa de
implementare a proiectelor si programelor:
|
c.
|
imbunatatirea
managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe -
prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de
desfasurare numai in cadrul etapei de implementare a proiectelor si
programelor:
|
ANS: B
81.
Fazele
Ciclului proiectului, in cadrul procesului de management al proiectului, sunt.
a.
|
Programarea;
Identificarea;+ Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Exploatarea.
|
b.
|
Programarea;
Identificarea; + Implementarea; Evaluarea; + Implementarea; Exploatarea.
|
c.
|
Programarea;
Identificarea; + Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Evaluarea; +
Implementarea; Exploatarea.
|
d.
|
Programarea;
Identificarea; + Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Evaluarea;
|
ANS: D
82.
Ordinea
in care se succed fazele Ciclului proiectului, in cadrul procesului de
management al proiectului, este urmatoarea:
a.
|
Identificarea;
Programarea; Acceptarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea.
|
b.
|
Programarea;
Identificarea; Acceptarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea.
|
c.
|
Identificarea;
Acceptarea; Programarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea
|
ANS: B
83.
Calitatea
Cadrului logic (rod al unei analize bine fundamentate si a unui proces de
planificare a managementului proiectului) depinde de urmatorii factori
implicati:
a.
|
informatia
disponibila; + abilitatile echipei de
planificare;
|
b.
|
A)
informatia disponibila; + consultarea corecta a detinatorilor de interese,
asigurand astfel reprezentarea echitabila a diferitelor interese;
|
c.
|
informatia
disponibila; + abilitatile echipei de planificare; + consultarea corecta a
detinatorilor de interese, asigurand astfel reprezentarea echitabila a
diferitelor interese;
|
ANS: C
84.
Modelarea unui cadrul logic presupune urmatoarele
faze:
a.
|
Faza de
analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri
de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia
care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa
de restructurare;
|
b.
|
Faza de
analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri
de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia
care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa
de planificare (ideea proiectului este dezvoltata pe larg intr-un plan
practic si operational care sa fie implementat.).
|
c.
|
Faza de
analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri
de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia
care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa
de restructurare; + Etapa de planificare (ideea proiectului este dezvoltata
pe larg intr-un plan practic si operational care sa fie implementat.).
|
ANS: B
85.
Faza de analiza a modelarii unui cadrul logic cuprinde
urmatorii pasi:
a.
|
analiza
detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); +
analiza obiectivelor (imaginea unei situatii imbunatatite din viitor); +
analiza optiunilor strategice (comparatia dintre diferite optiuni de abordare
ale situatiei date).
|
b.
|
analiza
detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); +
analiza factorului timp in sens regresiv; + analiza obiectivelor (imaginea
unei situatii imbunatatite din viitor); + analiza optiunilor strategice
(comparatia dintre diferite optiuni de abordare ale situatiei date).
|
c.
|
analiza
detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); +
analiza factorului timp in sens regresiv; + analiza obiectivelor (imaginea
unei situatii imbunatatite din viitor);
|
ANS: A
86. Analiza
detinatorilor de interese (toti cei care pot fi afectati pozitiv sau negativ,
precum si modul in care acestia pot fi afectati) are loc in fazele:
a.
|
evaluarea proiectelor/ programelor + identificarea;
|
b.
|
evaluarea proiectelor/ programelor + implementarea proiectelor/
programelor; + identificarea; +
aprobarea proiectelor/ programelor.
|
c.
|
identificarea;
+ aprobarea proiectelor/ programelor.
|
ANS: C
87.
Analiza problemelor (in Etapa de analiza) parcurge
urmatorii pasi:
a.
|
Definirea precisa a cadrului si a subiectului de
analiza; +
Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame intitulate 'graficul cu
probleme' sau 'ierarhia problemelor' pentru a stabili relatia
'cauza-efect'.
|
b.
|
Definirea precisa a cadrului si a subiectului de
analiza; + Identificarea problemelor majore cu care se confrunta grupurile
tinta si beneficiarii (care sunt aceste probleme?); + Vizualizarea
problemelor sub forma unei diagrame intitulate 'graficul cu
probleme' sau 'ierarhia problemelor' pentru a stabili relatia
'cauza-efect'.
|
c.
|
Definirea
precisa a cadrului si a subiectului de analiza; + Identificarea problemelor
majore cu care se confrunta grupurile tinta si beneficiarii (care sunt aceste
probleme?);
|
ANS: B
88.
Analiza obiectivelor, ca abordare metodologica, este
intrebuintata pentru a:
a.
|
descrie situatia din viitor, odata ce problemele au
fost rezolvate cu ajutorul participantilor reprezentativi; + verifica
ierarhia obiectivelor;
|
b.
|
verifica
ierarhia obiectivelor; + ilustra relatiile cost-beneficiu dintr-o diagrama.
|
c.
|
descrie situatia din viitor, odata ce problemele au
fost rezolvate cu ajutorul participantilor reprezentativi; + verifica
ierarhia obiectivelor; + ilustra relatiile cost-beneficiu dintr-o diagrama.
|
ANS: C
89.
Ca
structura, Matricea cadrului logic are:
a.
|
cinci coloane
si cinci randuri;
|
b.
|
trei
coloane si trei randuri;
|
c.
|
patru coloane
si patru randuri;
|
ANS: C
90.
'Logica
interventiei' (prima coloana a Cadrului logic) defineste optiunea
strategica de baza a proiectului prin:
a.
|
activitatile
si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate
(coloana 2, randul 4); + rezultatele conduc in intregime la atingerea
scopului; + scopul proiectului contribuie la obiectivele generale.
|
b.
|
activitatile
si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate
(coloana 2, randul 4); + rezultatele sunt dobandite prin realizarea acestor
activitati; + rezultatele conduc in intregime la atingerea scopului; + scopul
proiectului contribuie la obiectivele generale.
|
c.
|
activitatile
si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate
(coloana 2, randul 4); + rezultatele sunt dobandite prin realizarea acestor
activitati; + rezultatele conduc in intregime la atingerea scopului;
|
ANS: B
91.
Indicatorii
verificabili fac o descriere operationala a:
a.
|
obiectivelor
generale; + rezultatelor. + schimbului valutar
|
b.
|
obiectivelor
generale; + scopului proiectului; + rezultatelor. + schimbului valutar
|
c.
|
obiectivelor
generale; + scopului proiectului; + rezultatelor.
|
d.
|
obiectivelor
generale; + scopului proiectului; + schimbului valutar
|
ANS: C
92.
Pentru
a fi corespunzatori, indicatorii proiectului trebuie sa fie SMART:
a.
|
Specifici;
Masurabili; Acceptati; Relevanti; Timpul.
|
b.
|
Specifici;
Masurabili; Revocati; Timpul;
|
c.
|
Specifici;
Masurabili; Acceptati;; Timpul;
|
d.
|
Specifici;
Masurabili.
|
ANS: A
93.
Resursele
fizice si non-fizice, input-uri pentru a realiza activitatile planificate si
pentru a conduce proiectul, sunt.- toate
categoriile:
a.
|
resurse
umane; + resurse informationale; + resurse financiare.
|
b.
|
resurse umane; + resurse
materiale; + resurse informationale; + resurse
financiare.
|
c.
|
resurse
umane; + resurse materiale; + resurse financiare.
|
ANS: B
94. Finantarea proiectelor cuprinde urmatoarele etapele:
a.
|
finantatorul
precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza
metodologia de selectie a proiectelor; + evaluarea proiectelor, acordarea
punctajelor si declararea proiectelor castigatoare (punctajele cele mai
mari); + implementarea proiectelor; auditul proiectelor.
|
b.
|
finantatorul
precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza
metodologia de selectie a proiectelor; + finantatorul lanseaza public
programul de finantare, oferind un pachet informativ (ghidul programului,
cererea de finantare, alte documente); + implementarea proiectelor; auditul
proiectelor.
|
c.
|
finantatorul
precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza
metodologia de selectie a proiectelor; + finantatorul lanseaza public
programul de finantare, oferind un pachet informativ (ghidul programului,
cererea de finantare, alte documente); + evaluarea proiectelor, acordarea
punctajelor si declararea proiectelor castigatoare (punctajele cele mai mari);
+ implementarea proiectelor; auditul proiectelor.
|
ANS: C
95. Pentru finantarea proiectelor sunt cunoscute urmatoarele categorii de
surse:
a.
|
surse interne (fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe
termen mediu sau lung; alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse
externe (imprumuturile bancare; investitiile directe de capital). + surse de
echilibrare (de completare).
|
b.
|
surse interne
(fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe termen mediu sau lung;
alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse externe (imprumuturile
bancare; investitiile directe de capital).
|
c.
|
surse interne
(fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe termen mediu sau lung;
alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse de echilibrare (de
completare)
|
ANS: B
96. Fondurile Structurale care finanteaza Programele Operationale (PO) sunt
urmatoarele:
a.
|
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala (investitii in
transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala,
antreprenoriat); + FSE - Fondul Social European (promovarea integrarii
somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor
masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta); + FC -
Fondul de Coeziune (asistenta pentru cele mai noi state membre ale Uniunii
Europene cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media comunitara); +
FP - Fondul de popularizare (care serveste la diseminare)
|
b.
|
FEDR - Fondul
European de Dezvoltare Regionala (investitii in transport, crearea de noi
locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala, antreprenoriat); + FSE -
Fondul Social European (promovarea integrarii somerilor si a grupurilor
dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a
unor sisteme de recrutare si asistenta); + FP - Fondul de popularizare (care
serveste la diseminare)
|
c.
|
FEDR - Fondul
European de Dezvoltare Regionala (investitii in transport, crearea de noi
locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala, antreprenoriat); + FSE -
Fondul Social European (promovarea integrarii somerilor si a grupurilor
dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a
unor sisteme de recrutare si asistenta); + FC - Fondul de Coeziune (asistenta
pentru cele mai noi state membre ale Uniunii Europene cu un PIB pe cap de
locuitor mai mic de 90% din media comunitara);
|
ANS: C
97. Cadrul
institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea Instrumentelor
Structurale si pentru desemnarea structurilor institutionale armonizate cu cele
comunitare specifice este reglementat prin:
a.
|
HG 497/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
|
b.
|
HG 491/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare; HG 496/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare;
|
c.
|
HG 492/2004,
cu modificarile si completarile ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare; HG 496/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG
495/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG 499/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare;
|
ANS: A
98. Potentiali
beneficiari finantati prin Programul Operational Sectorial Mediu pot fi:
a.
|
Administratia
Nationala "Apele Romane"; organizatii non-guvernamentale; + Bibliotecile
institutiilor de invatamant pentru mediu.
|
b.
|
autoritatile
publice centrale, regionale si locale; + companiile regionale de apa;
administratiile ariilor protejate; + Administratia Nationala "Apele Romane";
organizatii non-guvernamentale; + Bibliotecile institutiilor de invatamant
pentru mediu.
|
c.
|
autoritatile
publice centrale, regionale si locale; + companiile regionale de apa;
administratiile ariilor protejate; + Administratia Nationala "Apele Romane";
organizatii non-guvernamentale;
|
ANS: C
99. Potentiali
beneficiari finantati prinProgramul Operational Asistenta Tehnica pot fi:
a.
|
Asociatiile
profesionale din domeniul culturii; + Autoritatea de Certificare si Plata;
Autoritatea de Audit.
|
b.
|
Autoritatile
de Management responsabile de gestionarea Programelor Operationale; +
Organismele Intermediare; + Autoritatea de Certificare si Plata; Autoritatea
de Audit.
|
c.
|
Autoritatile
de Management responsabile de gestionarea Programelor Operationale; +
Organismele Intermediare; + Asociatiile profesionale din domeniul culturii;
|
ANS: B
100. Partile contractante (contracting parties) din
Contractul de finantare sunt:
a.
|
client
(beneficiarul contractului); + principal contractors (contractorii
principali, persoane juridice); + assistant contractors (partenerii implicati
in proiect, persoane juridice, care au aceleasi drepturi ca si contractorii
principali).
|
b.
|
client
(beneficiarul contractului); + avocatii; + assistant contractors (partenerii
implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi drepturi ca si
contractorii principali).
|
c.
|
client
(beneficiarul contractului); + avocatii; + principal contractors
(contractorii principali, persoane juridice); + assistant contractors
(partenerii implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi
drepturi ca si contractorii principali).
|
ANS: A