Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementullor europene - test grila



Managementullor europene - test grila


Managementul proiectelor europene


MULTIPLE CHOICE


1.

La baza clarificarii notiunii de "proiect" stau urmatoarele principale elemente, de care depinde reusita acestuia:

a.

termen de inceput si termen pentru finalizare; buget; specificatii privind calitatea; activitati; + realitatile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate; echipa de proiect; + scopul care reprezinta o schimbare durabila; ciclu de viata al proiectului.

b.



termen de inceput si termen pentru finalizare; buget; specificatii privind calitatea; activitati; + realitatile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate; echipa de proiect;

c.

realitatile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate; echipa de proiect; + scopul care reprezinta o schimbare durabila; ciclu de viata al proiectului.



ANS:     A


2.

In definirea corecta a notiunii de "managementul proiectelor", principala cerinta de  flexibilitate in implementare inseamna:

a.

sa se adapteze usor si repede la schimbari si la influentele din mediul intern

b.

sa se adapteze usor si repede la schimbari si la influentele din mediul extern



ANS:     B


3.

"Managementul scopului proiectului" inseamna:

a.

stabilirea precisa a scopului proiectului prin consultarea tuturor stakeholders; + transpunerea acestuia cat mai repede in practica

b.

stabilirea precisa a scopului proiectului prin consultarea tuturor stakeholders; + transpunerea acestuia cat mai repede in practica + actualizarea, redefinirea scopului proiectului atunci cand este necesar pe durata ciclului de viata al acestuia.

c.

stabilirea precisa a scopului proiectului prin consultarea tuturor stakeholders; + actualizarea, redefinirea scopului proiectului atunci cand este necesar pe durata ciclului de viata al acestuia.



ANS:     C


4.

"Managementul calitatii" inseamna:

a.

planificarea calitatii privind procesele si produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si controlul calitatii;

b.

planificarea calitatii privind procesele si produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si controlul calitatii; + asigurarea calitatii marketingului + managementul calitatii totale.

c.

asigurarea calitatii si controlul calitatii; + asigurarea calitatii marketingului

d.

planificarea calitatii privind procesele si produsele/serviciile implicate in proiect; + asigurarea calitatii si controlul calitatii; + managementul calitatii totale.



ANS:     D


5.

"Factorii externi"  cuprind:

a.

factorii naturali si influentele economice externe; + sumele insuficient alocate la inceperea proiectului;

b.

factorii naturali si influentele economice externe; + sumele insuficient alocate la inceperea proiectului; + reactia oamenilor afectati de proiect si lipsa de vointa politica in implementarea unor masuri de politica economica sau sociala necesare pentru derularea in bune conditii a proiectului; + nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a necunoasterii specificului local si contextul international.

c.

factorii naturali si influentele economice externe; + reactia oamenilor afectati de proiect si lipsa de vointa politica in implementarea unor masuri de politica economica sau sociala necesare pentru derularea in bune conditii a proiectului; + nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a necunoasterii specificului local si contextul international.

d.

factorii naturali si influentele economice externe; + sumele insuficient alocate la inceperea proiectului; + nepotrivirea culturala dintre obiectivele si activitatile proiectului si mediul in care se desfasoara proiectul, care apare ca urmare a necunoasterii specificului local si contextul international.



ANS:     C


6. Managementul proiectelor utilizeaza o serie de instrumente si tehnici specifice, cum sunt:

a.

metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT - tehnica de evaluare si revizuire a programului;

b.

metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT - tehnica de evaluare si revizuire a programului; + metoda Sarus;

+ analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.

c.

metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, grafice calendaristice; + metoda Sarus;

+ analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.

d.

A) metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt, grafice calendaristice; + CPM - metoda drumului critic si PERT - tehnica de evaluare si revizuire a programului; + analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT.



ANS:     D


7.

Faza de "identificarea, analiza si elaborarea proiectelor" presupune realizarea urmatoarelor activitati:

a.

stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + prioritizarea problemelor; decizia privind necesitatea proiectului; definirea ideii de proiect;

b.

stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);

c.

stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + exploatarea proiectelor; + consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);

d.

stabilirea obiectivelor globale; analiza situatiei existente; identificarea problemelor/ nevoilor; + prioritizarea problemelor; decizia privind necesitatea proiectului; definirea ideii de proiect; + consultarea detinatorilor de interese (stakeholderilor);



ANS:     D


8.

Obiectivele pe termen scurt definesc:

a.

longevitatea proiectului; + impactul pozitiv al programului pentru beneficiarii dintr-un anumit sector si/sau regiune.

b.

longevitatea proiectului;

c.

impactul pozitiv al programului pentru beneficiarii dintr-un anumit sector si/sau regiune.



ANS:     C


9.

Rezultatele proiectului sunt:

a.

pierderile sau beneficiile valorice ale proiectului.

b.

beneficiile directe ale proiectului sub forma schimbarii unor parametri fizici, potential institutional, comportamente sau grupuri tinta;

c.

beneficiile directe ale proiectului sub forma schimbarii unor parametri fizici, potential institutional, comportamente sau grupuri tinta; + pierderile sau beneficiile valorice ale proiectului.



ANS:     B


10. Iesirile proiectului sunt:

a.

resursele remanente ale proiectului.

b.

produsele si/sau serviciile realizate de proiect pentru grupurile tinta; + resursele remanente ale proiectului.

c.

produsele si/sau serviciile realizate de proiect pentru grupurile tinta;



ANS:     C


11.

Idei de proiecte pot veni din diverse surse cum sunt:

a.

finantatorii proiectului; organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei insasi poate uneori constitui obiectul unui proiect.

b.

finantatorii proiectului; organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei insasi poate uneori constitui obiectul unui proiect + societatile de asigurari si reasigurari

c.

finantatorii proiectului; organele administratiei centrale sau locale; expertii straini; + societatile de asigurari si reasigurari

d.

analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei insasi poate uneori constitui obiectul unui proiect + societatile de asigurari si reasigurari



ANS:     A


12.

Un proiect este necesar pentru:

a.

a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a promova ceva nou;

b.

a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a promova ceva nou; + a rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un numar de oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o autostrada).

c.

a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); + a rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un numar de oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o autostrada).

d.

a promova ceva nou; + a rezolva o problema specifica (de exemplu, a pregati un numar de oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o autostrada).



ANS:     B


13.

O institutie este necesara pentru:

a.

pentru ea tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a realiza o activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de politici intr-un anumit domeniu);

b.

pentru ea tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a realiza o activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de politici intr-un anumit domeniu); + a oferi servicii in mod curent (de exemplu, intretinerea unei autostrazi).

c.

pentru ea tine evidenta contabila si pentru relatia cu banca; + a oferi servicii in mod curent (de exemplu, intretinerea unei autostrazi).

d.

a realiza o activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de politici intr-un anumit domeniu); + a oferi servicii in mod curent (de exemplu, intretinerea unei autostrazi).



ANS:     D


14.

Pentru a completa baza informationala necesara in vederea redactarii propunerii de finantare sunt necesare actiunile:

a.

realizarea unui studiu de fezabilitate; + deschiderea de conturi bancare.

b.

realizarea unui studiu de fezabilitate; + analiza riscurilor;

c.

analiza riscurilor; + deschiderea de conturi bancare.

d.

realizarea unui studiu de fezabilitate; + analiza riscurilor; + deschiderea de conturi bancare.



ANS:     B


15. Scopul studiului de fezabilitate este:

a.

de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a releva decidentilor care este cea mai buna cale de urmat pentru atingerea obiectivelor si rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului tinta, care sunt activitatile necesare, aranjamentele privind implementarea si bugetul proiectului.

b.

de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele majore, de a explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv.

c.

de a verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele majore, de a explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv. + de a releva decidentilor care este cea mai buna cale de urmat pentru atingerea obiectivelor si rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului tinta, care sunt activitatile necesare, aranjamentele privind implementarea si bugetul proiectului.

d.

de a utiliza toate resursele inaintea implementarii proiectului + de a verifica ipotezele de baza, de a evalua riscurile si ipotezele majore, de a explora abordarile posibile si de a preciza care dintre acestea este cea mai adecvata pentru proiectul respectiv. + de a releva decidentilor care este cea mai buna cale de urmat pentru atingerea obiectivelor si rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/ grupului tinta, care sunt activitatile necesare, aranjamentele privind implementarea si bugetul proiectului.



ANS:     C


16.

Formula de calcul a Ratei lichiditatii generale (Current Ratio) este:

a.

b.

si

c.



ANS:     B


17.

Formula de calcul a Ratei datoriilor (Debt Ratio) este:

a.

cand RD>1

b.

cand RD>1 si cand RD<1

c.

cand RD<1



ANS:     C


18.

Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage) indica:

a.

de cate ori suma imprumuturilor la termen acopera valoarea activelor fixe nete

b.

de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma imprumuturilor la termen



ANS:     B


19.

Marja de profit  (Rentabilitatea vanzarilor) RP Profit Margin on Sales este:

a.

b.



ANS:     A


20. Drumul critic este:

a.

calea de urmat in proiect fara riscuri + calea de urmat in proiect cu mai multe riscuri

b.

calea de urmat in proiect fara riscuri + perioada cea mai scurta de timp in care poate fi realizat un proiect

c.

perioada cea mai scurta de timp in care poate fi realizat un proiect

d.

calea de urmat in proiect fara riscuri + perioada cea mai scurta de timp in care poate fi realizat un proiect + calea de urmat in proiect cu mai multe riscuri



ANS:     C


21.

Metodele moderne utilizate pentru programarea activitatilor unui proiect sunt:

a.

graficele retea cu activitatile determinate in varianta determinista (CPM) sau probabilista (PERT).

b.

graficele retea cu activitatile determinate in varianta determinista (CPM) sau probabilista (PERT) + graficele Gantt

c.

graficele Gantt



ANS:     A


22. Diagramele sau graficele Gantt sunt reprezentari ale activitatilor proiectului prin:

a.

"bare" de-a lungul axei costului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu costul activitatii reprezentate.

b.

"bare" de-a lungul axei costului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu costul activitatii reprezentate + prin "bare" de-a lungul axei timpului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu durata activitatii reprezentate.

c.

"bare" de-a lungul axei timpului. Lungimea fiecarei bare este proportionala cu durata activitatii reprezentate.



ANS:     C


23.

Graful (multime de arce si noduri), in reprezentarea unui proiect se poate face in urmatoarele moduri, in functie de conventia de reprezentare:

a.

'activitate = arc '; + 'activitate = nod '.

b.

'activitate = arc '; + 'activitate = nod ' + 'activitate = activitate '; + 'arc = arc ';

c.

'activitate = arc '; + 'activitate = activitate '; + 'arc = arc ';

d.

'activitate = arc '; + 'activitate = nod ' + 'arc = arc ';



ANS:     A


24. Lungimea 'Drumului critic' (submultimea de arce si noduri ale grafului, numite si ele 'critice', care unesc momentele de incepere si de finalizare ale activitatilor proiectului), reprezinta:

A) suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a intregului proiect;

B) suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a intregului proiect;

C) suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a intregului proiect.

a.

suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a intregului proiect; + suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a intregului proiect; + suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a intregului proiect.

b.

suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a intregului proiect;

+ suma duratelor tuturor activitatilor de realizare a intregului proiect;

c.

suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a intregului proiect.

d.

suma duratelor activitatilor critice, adica durata maxima de realizare a intregului proiect; + suma duratelor activitatilor critice, adica durata minima de realizare a intregului proiect.



ANS:     C


25.

Prin metoda PERT (Programme Evaluation and Review Technique = Evaluarea programelor si tehnica revizuirii lor), pentru fiecare activitate se pot estima urmatoarele durate:

a.

durata optimista (cea mai scurta); + durata pesimista (cea mai lunga;

b.

durata optimista (cea mai scurta); + durata pesimista (cea mai lunga; + durata cea mai probabila; + durata imposibila.


c.

durata optimista (cea mai scurta); + durata cea mai probabila; + durata imposibila.

d.

durata optimista (cea mai scurta); + durata pesimista (cea mai lunga; + durata cea mai probabila;



ANS:     D


26.

Metoda de optimizare a programarii se bazeaza pe urmatoarele principii:

a.

durata proiectului este limitata de drumul critic; + nu se asteapta beneficii;

b.

durata proiectului este limitata de drumul critic; + nu se asteapta beneficii; + se acorda prioritate activitatilor a caror scurtare costa mai putin.

c.

durata proiectului este limitata de drumul critic; + se acorda prioritate activitatilor a caror scurtare costa mai putin.

d.

nu se asteapta beneficii; + se acorda prioritate activitatilor a caror scurtare costa mai putin.



ANS:     C


27. Monitorizarea este:

a.

urmarirea continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit, a modului de implementare a proiectului; + urmarirea fara un scop precis a modului de implementare a proiectului.

b.

urmarirea fara un scop precis a modului de implementare a proiectului.

c.

urmarirea continua sau periodica, dupa un ritm prestabilit, a modului de implementare a proiectului;



ANS:     C


28.

Monitorizarea mai urmareste (pe langa modul de realizare a activitatilor si de obtinere a rezultatelor - respectiv de atingere a obiectivelor, conform indicatorilor) si interactiunea dintre proiect si mediu, respectiv:

a.

evolutia factorilor externi care influenteaza proiectul; + impactul proiectului asupra mediului.

b.

evolutia factorilor externi care influenteaza proiectul;

c.

impactul proiectului asupra mediului.



ANS:     A


29.

Procesele de evaluare a rezultatelor si impactului proiectelor (strans legate de notiunea de ciclu de viata a proiectului) sunt evidentiate in:

a.

raportul de expertiza + raportul de comunicare

b.

raportul de expertiza + raportul de comunicare + raportul de evaluare

c.

raportul de expertiza + raportul de evaluare

d.

raportul de evaluare



ANS:     D


30.

Partile interesate in procesul evaluarii proiectului sunt:

a.

organizatia finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; + organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una dintre cele de mai sus); organizatia evaluatoare; + bancile comerciale

b.

organizatia finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; + organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una dintre cele de mai sus); organizatia evaluatoare;

c.

organizatia finantatoare a proiectului; organizatia beneficiara a proiectului; + bancile comerciale

d.

organizatia initiatoare a evaluarii (care poate fi si una dintre cele de mai sus); organizatia evaluatoare; + bancile comerciale



ANS:     B


31. Auditul este preocupat, exclusiv, de respectarea, in cadrul proiectului:

a.

a impactului proiectului;

b.

a impactului proiectului; + a unui set de proceduri prestabilite.

c.

a unui set de proceduri prestabilite.



ANS:     C


32. Eficienta economica a proiectelor, respectand principiile evaluarii eficientei economice, trebuie sa tina cont de:

a.

efectul proiectului (rezultate, impact);

b.

efectul proiectului (rezultate, impact); + concurenta din domeniul financiar.

c.

concurenta din domeniul financiar.



ANS:     A


33.

Eficienta unui tip de proiect, al carui scop este crearea unei organizatii (un proiect de investitie), se apreciaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a.

valoarea prezenta neta (Net Present Value, NPV); + rata interna de rentabilitate (Internai Rate of Return, IRR);

b.

valoarea prezenta neta (Net Present Value, NPV); + rata interna de rentabilitate (Internai Rate of Return, IRR); + indicele profitabilitatii proiectului (Profitability Index, PI).

c.

valoarea prezenta neta (Net Present Value, NPV); + indicele profitabilitatii proiectului (Profitability Index, PI).

d.

rata interna de rentabilitate (Internai Rate of Return, IRR); + indicele profitabilitatii proiectului (Profitability Index, PI).



ANS:     B


34.

Institutiile care gestioneaza programele de finantare in Romania sunt:

a.

Delegatia Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); + Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala;

b.

Delegatia Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); + Agentia SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.

c.

Delegatia Comisiei Europene in Romania; Comisia Europeana (unele programe); + Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala; + Agentia SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.

d.

Ministerele; Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala; + Agentia SAPARD; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile etc.



ANS:     C


35.

Cea de-a patra etapa in managementul ciclului proiectului este reprezentata de perioada de:

a.

implementare a proiectelor, pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.+ acceptarea proiectelor.

b.

implementare a proiectelor, pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.

c.

acceptarea proiectelor.



ANS:     B


36.

Eligibilitatea (calitatea unui proiect de a indeplini criteriile specifice stabilite de finantator) este:

a.

eligibilitatea solicitantilor si a partenerilor; + eligibilitatea activitatilor proiectului si a cheltuielilor.

b.

eligibilitatea solicitantilor si a partenerilor;

c.

eligibilitatea activitatilor proiectului si a cheltuielilor.



ANS:     A


37.

Criteriile care pot stabili clar o zona de activitate masurabila pentru un proiect sunt:

a.

amplasarea geografica; evaluarea numerica; + specificarea structurii (grupe de varsta, categorii sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii relevante pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba despre grupe de persoane;

b.

amplasarea geografica; evaluarea numerica; + specificarea structurii (grupe de varsta, categorii sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii relevante pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba despre grupe de persoane; + specificarea caracteristicilor comune, atunci cand este vorba despre elemente ale sistemului institutional (vizarea, de exemplu, intr-un proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina copii din familii dezorganizate).

c.

amplasarea geografica; evaluarea numerica; + specificarea caracteristicilor comune, atunci cand este vorba despre elemente ale sistemului institutional (vizarea, de exemplu, intr-un proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina copii din familii dezorganizate).

d.

specificarea structurii (grupe de varsta, categorii sociale, nivel de pregatire, ocupatie si orice alte informatii relevante pentru caracterizarea unui grup social) atunci cand este vorba despre grupe de persoane; + specificarea caracteristicilor comune, atunci cand este vorba despre elemente ale sistemului institutional (vizarea, de exemplu, intr-un proiect A claselor I-IV, cu structura in care predomina copii din familii dezorganizate).



ANS:     B


38.

Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

a.

Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati;

b.

Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care au mai existat colaborari anterioare reusite. + Conditionarea partenerului sa suporte eventualele cheltuieli rezultate din proiect

c.

Alegerea activitatilor care raspund cel mai bine obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului; + Acordarea intervalului de timp suficient analizei activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care au mai existat colaborari anterioare reusite.

d.

Acordarea intervalului de timp suficient analizei activitatii/ activitatilor pentru care se doreste organizarea parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in desfasurarea acestor activitati; + Selectarea cu atentie a organizatiilor care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegand, in masura posibilului, parteneri cu care au mai existat colaborari anterioare reusite. + Conditionarea partenerului sa suporte eventualele cheltuieli rezultate din proiect



ANS:     C


39.

Pachetul informativ contine, in general, urmatoarele piese:

a.

Ghidul programului (ghidul solicitantului); + Formularul cererii de finantare; + Formularele documentelor anexe

b.

Ghidul programului (ghidul solicitantului); + Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil al anului precedent + Formularele documentelor anexe

c.

Ghidul programului (ghidul solicitantului); + Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil al anului precedent

d.

Formularul cererii de finantare; + Bilantul contabil al anului precedent + Formularele documentelor anexe



ANS:     A


40.

Formularele documentelor anexe, (din Pachetul informativ), de regula, sunt urmatoarele:

a.

modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.

b.

modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurnele; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.

c.

modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului; + modelul de plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurnele;

d.

modelul de plan de afaceri acceptat de finantator; + modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurnele; + modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.



ANS:     B


41.

Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la urmatoarele situatii:

a.

calcularea de penalitati intre 25%-30% din valoarea contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia finantatorului poate fi diminuata + intreruperea platilor efectuate de finantator.

b.

calcularea de penalitati intre 25%-30% din valoarea contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. + intreruperea platilor efectuate de finantator.

c.

contributia finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea partiala sau in totalitate a sumelor deja platite. + intreruperea platilor efectuate de finantator.

d.

calcularea de penalitati intre 25%-30% din valoarea contractului de finantare de catre finantator pentru beneficiar + contributia finantatorului poate fi diminuata + finantatorul poate solicita restituirea partiala sau in totalitate a sumelor deja platite.



ANS:     C


42.

Categoriile mari de elemente ale propunerii de finantare sunt urmatoarele:

a.

Elemente principale; + Elemente optionale;

b.

Elemente principale; + Elemente optionale; + Elemente suplimentare.

c.

Elemente optionale; + Elemente suplimentare.

d.

Elemente principale; + Elemente suplimentare.



ANS:     D


43.

"Elemente principale" din cadrul propunerii de finantare sunt urmatoarele:

a.

problema vizata si scopul stabilit; obiectivele; + activitatile; evaluarea;

b.

problema vizata si scopul stabilit; obiectivele; + activitatile; evaluarea; + bugetul.

c.

activitatile; evaluarea; + sanctiunile.

d.

problema vizata si scopul stabilit; obiectivele; + bugetul.



ANS:     B


44.

Anexele facultative ale unui proiect cu finantare nerambursabila acordata de Uniunea Europeana, de regula, cuprind urmatoarele componente:

a.

date statistice, grafice, studii; + cererea de finantare;

b.

date statistice, grafice, studii; + cererea de finantare; + elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect.

c.

cererea de finantare; + elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect.

d.

date statistice, grafice, studii; + elemente ale unor strategii aflate in derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect - in general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect.



ANS:     D


45. Coloana Rezumat (cea de-a doua din Schema proiectului) defineste principalele ipoteze pe care se bazeaza conexiunile dintre:

a.

resurse, + rezultate, + scopuri + misiune.

b.

resurse, + rezultate, + scopuri

c.

rezultate, + scopuri

d.

resurse, + misiune.



ANS:     A


46.

Pentru construirea proiectului (pe baza informatiilor cuprinse in pachetul informativ), activitatea trebuie concentrata in urmatoarele directii:

a.

Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.) + Colectarea informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt importante (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului) + Informarea mass media centrala si locala.

b.

Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.) + Colectarea informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt importante (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului)

c.

Colectarea informatiilor cuprinse in anexa care, totusi, sunt importante (statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului) + Informarea mass media centrala si locala.

d.

Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.) + Informarea mass media centrala si locala.



ANS:     B


47.

Informatiile cuprinse in Anexa (in cadrul proiectului)  se refera la:

a.

statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + CV-uri ale echipei proiectului; + alte informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului.

b.

statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + CV-uri ale echipei proiectului;

c.

CV-uri ale echipei proiectului; + alte informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului.

d.

statut juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic; + alte informatii care pot fi utilizate in argumentarea proiectului.



ANS:     A


48. Obiectivele proiectului reprezinta:

a.

ce se doreste sa se obtina; + ce se face pentru a obtine ceea ce se doreste.

b.

ce se doreste sa se obtina;

c.

ce se face pentru a obtine ceea ce se doreste.



ANS:     B


49.

Evaluarea (conform Planului de evaluare) se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte majore:

a.

resurse investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + penalitati

b.

resurse investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute;

c.

resurse investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + penalitati + beneficii realizate.

d.

resurse investite in proiect; activitati desfasurate; + rezultate obtinute; + beneficii realizate.



ANS:     D


50.

Cheltuielile, in functie de sursa din care vor fi acoperite, sunt grupate in:


a.

cofinantarea nerambursabila.

b.

contributia solicitantului sau partenerilor; + cofinantarea nerambursabila.

c.

contributia solicitantului sau partenerilor;



ANS:     B


51. Ajutoarele financiare de pre-aderare au fost prezentate de catre Comisia Europeana in cadrul documentului intitulat:

a.

Agenda 2000; + Calendar European.

b.

Jurnal Operational; + Agenda 2000; + Calendar European.

c.

Jurnal Operational; + Agenda 2000;

d.

Agenda 2000;



ANS:     D


52.

PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) este:

a.

un instrument partial nerambursabil conceput de catre UE pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de piata.

b.

primul instrument nerambursabil conceput de catre UE pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de piata;



ANS:     B


53. PHARE este un program de asistenta tehnica si financiara elaborat de catre Uniunea Europeana in anul

a.


b.


c.




ANS:     A


54. Primele tari care au renuntat la comunism si la economia centralizata, beneficiare ale programului PHARE, pentru asistenta tehnica si financiara, elaborat de catre Uniunea Europeana au fost:

a.

Polonia; + Romania; + Ungaria; + Bulgaria.

b.

Romania; + Ungaria; + Bulgaria.

c.

Polonia; + Ungaria;



ANS:     C


55. Incepand din anul 2000, instrumentele de pre-aderare (programele) au fost urmatoarele:

a.

PHARE; + ISPA; + SAPARD.

b.

ISPA; + SAPARD.

c.

SAPARD.

d.

PHARE; + SAPARD.



ANS:     A


56. Obiectivele infratirii institutionale, in cadrul programului PHARE, sunt combinate cu o mare varietate de resurse, si anume:

a.

expertiza pe termen scurt; + formarea profesionala; + comertul cu tehnica de calcul

b.

expertiza pe termen scurt; + formarea profesionala; + furnizarea de servicii.

c.

furnizarea de servicii.+ comertul cu tehnica de calcul



ANS:     B


57.

In cadrul programului PHARE, sprijinul investitional se concentreaza pe urmatoarele domenii - cheie:

a.

Investitii mari (co-finantari impreuna cu tarile partenere si institutiile financiare internationale: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala). + Investitii in norme UE ( sprijinul este orientat catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia (inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne. + Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii).

b.

Investitii mari (co-finantari impreuna cu tarile partenere si institutiile financiare internationale: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala). + Investitii in norme UE ( sprijinul este orientat catre aplicarea normelor comunitare in domenii cum ar fi: concurenta, energia (inclusiv siguranta in domeniul energiei nucleare), legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne. + Dezvoltarea regionala (tarile candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile structurale ale UE). + Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii).

c.

Dezvoltarea regionala (tarile candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile structurale ale UE). + Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. (co-finantare cu institutiile financiare internationale, banci si alte surse comerciale, noile facilitati pentru IMM-uri furnizeaza acestora capital, imprumuturi si garantii).



ANS:     B


58.

Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) urmareste urmatoarele obiective majore:

a.

de a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar; + de a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale; + de a imbunatati standardele de calitate ale produselor agricole, ale procesului de productie si marketingului acestora, scopul final fiind sa apropie aceste standarde de cele practicate in UE.

b.

de a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar; + de a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale;

c.

de a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale; + de a imbunatati standardele de calitate ale produselor agricole, ale procesului de productie si marketingului acestora, scopul final fiind sa apropie aceste standarde de cele practicate in UE.



ANS:     A


59.

Se acorda prioritate proiectelor finantate prin programul SAPARD care au in vedere:

a.

imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor alimentare; + mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi; + utilizarea unor fonduri cat mai mici;

b.

imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor alimentare; + mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi;

c.

imbunatatirea eficientei pietei, a calitatii si standardelor privind securitatea produselor alimentare; + mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi; + protectia mediului inconjurator.



ANS:     C


60. Actul normativ care reglementeaza infiintarea Agentiei SAPARD, ca unitate in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, este:

a.

O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2000;

b.

O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2002;

c.

O.G. nr. 142/ 14 septembrie 2004.



ANS:     A


61. Agentia SAPARD este operationala la nivel:

a.

numai central;

b.

central si regional;

c.

numai regional.



ANS:     B


62.

Agentia SAPARD a fost acreditata de catre Comisia Europeana la data:

a.

31 iulie 2001;

b.

31 iulie 2002;

c.

31 iulie 2000.



ANS:     B


63.

Beneficiarii programelor SAPARD si PHARE pot fi:

a.

producatorii agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli; + somerii din industrie;

b.

producatorii agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli;

c.

producatorii agricoli privati; + asociatiile producatorilor agricoli; + intreprinderile mici si mijlocii; autoritatile locale; ONG-urile.



ANS:     C


64.

Conform regulilor de co-finantare intr-un proiect SAPARD, beneficiarii privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii:

a.

25% din valoarea proiectului;

b.

50% din valoarea proiectului;

c.

75% din valoarea proiectului;



ANS:     B


65. Beneficiarii publici (de exemplu comunitati locale) pot beneficia de o finantare SAPARD de 100% a proiectului lor, cu conditia:

a.

ca acesta sa nu genereze venituri.

b.

ca acesta sa genereze venituri;



ANS:     A


66.

Sumele din bugetul Programului SAPARD sunt alocate in functie de criteriile obiectivelor indeplinite de catre statele candidate:

a.

populatia din agricultura; suprafata agricola; + nivelul de prosperitate PIB/locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare; + abonamentele radio si TV prin satelit

b.

populatia din agricultura; suprafata agricola; + nivelul de prosperitate PIB/locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare; + specificul teritorial existent in fiecare stat candidat.

c.

populatia din agricultura; suprafata agricola; + abonamentele radio si TV prin satelit + specificul teritorial existent in fiecare stat candidat.



ANS:     B


67.

Programul ISPA se concentreaza pe investitiile legate de directivele de mediu a caror implementare este axata pe urmatoarele domenii:

a.

frecventa ploilor + rezerva de apa potabila;

b.

rezerva de apa potabila; administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si poluarea aerului.

c.

rezerva de apa potabila; + tratarea apelor reziduale; + administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si poluarea aerului.



ANS:     C


68.

Beneficiarii programului ISPA sunt:

a.

autoritatile locale si centrale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile); + regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte de infrastructura de amploare (cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate) + bibliotecile muzeele judetene

b.

autoritatile locale si centrale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile); + regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte infrastructura de amploare (cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate)

c.

regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte de infrastructura de amploare (cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si Compania Nationala de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate) + bibliotecile muzeele judetene



ANS:     B


69.

Programul ISPA s-a derulat in tari din Europa Centrala si de Est incepand cu:

a.

ianuarie 1999;

b.

ianuarie 2000;

c.

ianuarie 2001.



ANS:     B


70.

Obiectivele principale ale fazei a II-a a programului Socrates constau in:

a.

intarirea dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; + imbunatatirea nivelului de cunoastere a limbilor europene; + promovarea cooperarii si mobilitatii in toate domeniile educationale;

b.

intarirea dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; + imbunatatirea nivelului de cunoastere a limbilor europene; + promovarea cooperarii si mobilitatii in toate domeniile educationale; + incurajarea inovarii in educatie.

c.

intarirea dimensiunii europene a educatiei la toate nivelurile; + imbunatatirea nivelului de cunoastere a limbilor europene; +   incurajarea inovarii in educatie.



ANS:     B


71.

Programul Socrates include urmatoarele Domenii de activitate (Actiuni), si anume:

a.

Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant superior (Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati alternative de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice (Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Observare si inovare; Actiuni comune cu alte programe;

b.

Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant superior (Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati alternative de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice (Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Masuri si actiuni suport.

c.

Invatamant preuniversitar (Comenius); invatamant superior (Erasmus); Formarea profesionala a adultilor si modalitati alternative de educatie (Grundtvig); + Dezvoltarea competentelor lingvistice (Lingua); Educatie si multimedia (Minerva); + Observare si inovare; Actiuni comune cu alte programe; + Masuri si actiuni suport.



ANS:     C


72.

Fondurile structurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective prioritare, definite in planul Comunitatii pentru perioada 2000-2006, si anume:

a.

promovarea dezvoltarii structurale si a modernizarii in acele regiuni ramase in urma din acest punct de vedere economic. + incurajarea revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin perioade de dificultati structurale majore. + impulsionarea modernizarii in domeniile educatiei, formarii profesionale si al politicilor si sistemelor de ocupare

b.

promovarea dezvoltarii structurale si a modernizarii in acele regiuni ramase in urma din acest punct de vedere economic. + incurajarea revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin perioade de dificultati structurale majore.

c.

incurajarea revigorarii economice si sociale in acele zone ce trec prin perioade de dificultati structurale majore. + impulsionarea modernizarii in domeniile educatiei, formarii profesionale si al politicilor si sistemelor de ocupare



ANS:     A


73.

Programul ALFA sprijina cooperarea academica (incurajarea cooperarii intre universitati, scoli, sindicate si/sau institutii si organizatii specializate pentru realizarea de programe de educatie continua si altele) intre:

a.

Uniunea Europeana si America Latina; + Uniunea Europeana si America de Nord; + Uniunea Europeana si Africa;

b.

Uniunea Europeana si America Latina;

c.

Uniunea Europeana si America Latina; + Uniunea Europeana si America de Nord; + Uniunea Europeana si Africa; + Uniunea Europeana si Asia.



ANS:     B


74.

Pentru fondul europa (program de micro - proiecte) limitele de buget sunt intre:

a.

25000 - 100000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE;

b.

1500 - 25000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE;

c.

5.000 - 50.000 EURO/proiect (contributie nerambursabila UE.



ANS:     C


75.

Contributia, in NUMERAR, a aplicantului, din valoarea totala a proiectului trebuie sa reprezinte:

a.

minim 50% (NUMERAR);

b.

minim 25% (NUMERAR).

c.

minim 10% (NUMERAR);



ANS:     C


76.

Pentru a indeplini cerintele minime de eligibilitate pentru finantarile tipice GRASP (Programul pentru Reforma Administratiei Publice Locale prin Parteneriate Durabile), solicitantii trebuie sa acopere din costurile totale ale proiectului:

a.

cel putin 45%;

b.

cel putin 5%.

c.

cel putin 20%;



ANS:     C


77.

Fisa standard a unui proiect de Twinning - Light cuprinde date despre:

a.

rezultatele pe care se asteapta sa le obtina; + strategia proprie pentru obtinerea acestor rezultate si modalitatile de aplicare; + asistenta solicitata statelor membre si sumele din fondurile PHARE pe care doreste sa le foloseasca in acest scop.

b.

rezultatele pe care se asteapta sa le obtina; + posibilitatea extinderii perioadei de implementare a proiectului pana la 3 ani; + asistenta solicitata statelor membre si sumele din fondurile PHARE pe care doreste sa le foloseasca in acest scop.

c.

rezultatele pe care se asteapta sa le obtina; + strategia proprie pentru obtinerea acestor rezultate si modalitatile de aplicare; + posibilitatea extinderii perioadei de implementare a proiectului pana la 3 ani; + asistenta solicitata statelor membre si sumele din fondurile PHARE pe care doreste sa le foloseasca in acest scop.



ANS:     A


78.

Descrierea asistentei solicitate din partea unui stat membru trebuie sa fie foarte detaliata si precisa, identificand:

a.

tipul resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor); profilul expertilor; + numarul de unitati (experti - zile); programul de lucru (in cazul proiectelor Twinning - Light care apar intre exercitiile de programare si pot fi implementate intr-o perioada scurta de timp trebuie furnizate pe cat posibil date precise); + limbajul de lucru.

b.

tipul resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor); profilul expertilor; + bugetul total disponibil; + limbajul de lucru.

c.

tipul resurselor (consultanta, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor); profilul expertilor; + numarul de unitati (experti - zile); programul de lucru (in cazul proiectelor Twinning - Light care apar intre exercitiile de programare si pot fi implementate intr-o perioada scurta de timp trebuie furnizate pe cat posibil date precise); + bugetul total disponibil; + limbajul de lucru.



ANS:     C


79. Managementul ciclului proiectului (MCP), structural,  reprezinta:

a.

un set de modele de proiecte si instrumente manageriale care nu utilizeaza metoda de analiza a cadrului logic;

b.

un set de modele de proiecte si instrumente manageriale bazate pe metoda de analiza a cadrului logic.



ANS:     B


80.

Obiectivul Managementului ciclului proiectului (MCP) a fost, si ramane:

a.

imbunatatirea managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe - prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de desfasurare numai in cadrul etapei de pregatire/proiectare a proiectelor si programelor:

b.

imbunatatirea managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe - prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de desfasurare atat in cadrul etapei de pregatire/proiectare, cat si in etapa de implementare a proiectelor si programelor:

c.

imbunatatirea managementului activitatilor de cooperare externa - proiecte si programe - prin punerea accentului pe problemele esentiale si pe conditiile cadrului de desfasurare numai in cadrul etapei de implementare a proiectelor si programelor:



ANS:     B


81.

Fazele Ciclului proiectului, in cadrul procesului de management al proiectului, sunt.

a.

Programarea; Identificarea;+ Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Exploatarea.

b.

Programarea; Identificarea; + Implementarea; Evaluarea; + Implementarea; Exploatarea.

c.

Programarea; Identificarea; + Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Evaluarea; + Implementarea; Exploatarea.

d.

Programarea; Identificarea; + Acceptarea; Finantarea; + Implementarea; Evaluarea;



ANS:     D


82.

Ordinea in care se succed fazele Ciclului proiectului, in cadrul procesului de management al proiectului, este urmatoarea:

a.

Identificarea; Programarea; Acceptarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea.

b.

Programarea; Identificarea; Acceptarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea.

c.

Identificarea; Acceptarea; Programarea; Finantarea; Implementarea; Evaluarea



ANS:     B


83.

Calitatea Cadrului logic (rod al unei analize bine fundamentate si a unui proces de planificare a managementului proiectului) depinde de urmatorii factori implicati:

a.

informatia disponibila; + abilitatile echipei de planificare;

b.

A) informatia disponibila; + consultarea corecta a detinatorilor de interese, asigurand astfel reprezentarea echitabila a diferitelor interese;

c.

informatia disponibila; + abilitatile echipei de planificare; + consultarea corecta a detinatorilor de interese, asigurand astfel reprezentarea echitabila a diferitelor interese;



ANS:     C


84.

Modelarea unui cadrul logic presupune urmatoarele faze:

a.

Faza de analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa de restructurare;

b.

Faza de analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa de planificare (ideea proiectului este dezvoltata pe larg intr-un plan practic si operational care sa fie implementat.).

c.

Faza de analiza (situatia existenta este analizata cu scopul obtinerii unei priviri de ansamblu a viitoarei situatii dorite si cu scopul de a selecta strategia care va fi aplicata pentru a duce la indeplinire situatia dorita.); + Etapa de restructurare; + Etapa de planificare (ideea proiectului este dezvoltata pe larg intr-un plan practic si operational care sa fie implementat.).



ANS:     B


85.

Faza de analiza a modelarii unui cadrul logic cuprinde urmatorii pasi:

a.

analiza detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); + analiza obiectivelor (imaginea unei situatii imbunatatite din viitor); + analiza optiunilor strategice (comparatia dintre diferite optiuni de abordare ale situatiei date).

b.

analiza detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); + analiza factorului timp in sens regresiv; + analiza obiectivelor (imaginea unei situatii imbunatatite din viitor); + analiza optiunilor strategice (comparatia dintre diferite optiuni de abordare ale situatiei date).

c.

analiza detinatorilor de interese; analiza problemelor (imaginea realitatii); + analiza factorului timp in sens regresiv; + analiza obiectivelor (imaginea unei situatii imbunatatite din viitor);



ANS:     A


86. Analiza detinatorilor de interese (toti cei care pot fi afectati pozitiv sau negativ, precum si modul in care acestia pot fi afectati) are loc in fazele:

a.

evaluarea proiectelor/ programelor + identificarea;

b.

evaluarea proiectelor/ programelor + implementarea proiectelor/ programelor; + identificarea; + aprobarea proiectelor/ programelor.

c.

identificarea; + aprobarea proiectelor/ programelor.



ANS:     C


87.

Analiza problemelor (in Etapa de analiza) parcurge urmatorii pasi:

a.

Definirea precisa a cadrului si a subiectului de analiza; + Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame intitulate 'graficul cu probleme' sau 'ierarhia problemelor' pentru a stabili relatia 'cauza-efect'.

b.

Definirea precisa a cadrului si a subiectului de analiza; + Identificarea problemelor majore cu care se confrunta grupurile tinta si beneficiarii (care sunt aceste probleme?); + Vizualizarea problemelor sub forma unei diagrame intitulate 'graficul cu probleme' sau 'ierarhia problemelor' pentru a stabili relatia 'cauza-efect'.

c.

Definirea precisa a cadrului si a subiectului de analiza; + Identificarea problemelor majore cu care se confrunta grupurile tinta si beneficiarii (care sunt aceste probleme?);



ANS:     B


88.

Analiza obiectivelor, ca abordare metodologica, este intrebuintata pentru a:

a.

descrie situatia din viitor, odata ce problemele au fost rezolvate cu ajutorul participantilor reprezentativi; + verifica ierarhia obiectivelor;

b.

verifica ierarhia obiectivelor; + ilustra relatiile cost-beneficiu dintr-o diagrama.

c.

descrie situatia din viitor, odata ce problemele au fost rezolvate cu ajutorul participantilor reprezentativi; + verifica ierarhia obiectivelor; + ilustra relatiile cost-beneficiu dintr-o diagrama.



ANS:     C


89.

Ca structura, Matricea cadrului logic are:

a.

cinci coloane si cinci randuri;

b.

trei coloane si trei randuri;

c.

patru coloane si patru randuri;



ANS:     C


90.

'Logica interventiei' (prima coloana a Cadrului logic) defineste optiunea strategica de baza a proiectului prin:

a.

activitatile si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate (coloana 2, randul 4); + rezultatele conduc in intregime la atingerea scopului; + scopul proiectului contribuie la obiectivele generale.

b.

activitatile si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate (coloana 2, randul 4); + rezultatele sunt dobandite prin realizarea acestor activitati; + rezultatele conduc in intregime la atingerea scopului; + scopul proiectului contribuie la obiectivele generale.

c.

activitatile si resursele (intrarile fizice si non-fizice) ce urmeaza a fi mobilizate (coloana 2, randul 4); + rezultatele sunt dobandite prin realizarea acestor activitati; + rezultatele conduc in intregime la atingerea scopului;



ANS:     B


91.

Indicatorii verificabili fac o descriere operationala a:

a.

obiectivelor generale; + rezultatelor. + schimbului valutar

b.

obiectivelor generale; + scopului proiectului; + rezultatelor. + schimbului valutar

c.

obiectivelor generale; + scopului proiectului; + rezultatelor.

d.

obiectivelor generale; + scopului proiectului; + schimbului valutar



ANS:     C


92.

Pentru a fi corespunzatori, indicatorii proiectului trebuie sa fie SMART:

a.

Specifici; Masurabili; Acceptati; Relevanti; Timpul.

b.

Specifici; Masurabili; Revocati; Timpul;

c.

Specifici; Masurabili; Acceptati;; Timpul;

d.

Specifici; Masurabili.



ANS:     A


93.

Resursele fizice si non-fizice, input-uri pentru a realiza activitatile planificate si pentru a conduce proiectul, sunt.- toate categoriile:

a.

resurse umane; + resurse informationale; + resurse financiare.

b.

resurse umane; + resurse materiale; + resurse informationale; + resurse financiare.

c.

resurse umane; + resurse materiale; + resurse financiare.



ANS:     B


94. Finantarea proiectelor cuprinde urmatoarele etapele:

a.

finantatorul precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza metodologia de selectie a proiectelor; + evaluarea proiectelor, acordarea punctajelor si declararea proiectelor castigatoare (punctajele cele mai mari); + implementarea proiectelor; auditul proiectelor.

b.

finantatorul precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza metodologia de selectie a proiectelor; + finantatorul lanseaza public programul de finantare, oferind un pachet informativ (ghidul programului, cererea de finantare, alte documente); + implementarea proiectelor; auditul proiectelor.

c.

finantatorul precizeaza domeniile vizate, obiectivele, activitatile si elaboreaza metodologia de selectie a proiectelor; + finantatorul lanseaza public programul de finantare, oferind un pachet informativ (ghidul programului, cererea de finantare, alte documente); + evaluarea proiectelor, acordarea punctajelor si declararea proiectelor castigatoare (punctajele cele mai mari); + implementarea proiectelor; auditul proiectelor.



ANS:     C


95. Pentru finantarea proiectelor sunt cunoscute urmatoarele categorii de surse:

a.

surse interne (fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe termen mediu sau lung; alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse externe (imprumuturile bancare; investitiile directe de capital). + surse de echilibrare (de completare).

b.

surse interne (fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe termen mediu sau lung; alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse externe (imprumuturile bancare; investitiile directe de capital).

c.

surse interne (fondurile proprii ale companiilor; credite bancare pe termen mediu sau lung; alocatii de la bugetul de stat, sponsorizari); + surse de echilibrare (de completare)



ANS:     B


96. Fondurile Structurale care finanteaza Programele Operationale (PO) sunt urmatoarele:

a.

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala (investitii in transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala, antreprenoriat); + FSE - Fondul Social European (promovarea integrarii somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta); + FC - Fondul de Coeziune (asistenta pentru cele mai noi state membre ale Uniunii Europene cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media comunitara); + FP - Fondul de popularizare (care serveste la diseminare)

b.

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala (investitii in transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala, antreprenoriat); + FSE - Fondul Social European (promovarea integrarii somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta); + FP - Fondul de popularizare (care serveste la diseminare)

c.

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala (investitii in transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare rurala, antreprenoriat); + FSE - Fondul Social European (promovarea integrarii somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta); + FC - Fondul de Coeziune (asistenta pentru cele mai noi state membre ale Uniunii Europene cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 90% din media comunitara);



ANS:     C


97. Cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea Instrumentelor Structurale si pentru desemnarea structurilor institutionale armonizate cu cele comunitare specifice este reglementat prin:

a.

HG 497/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

b.

HG 491/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG 496/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

c.

HG 492/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG 496/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; + HG 498/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG 495/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; HG 499/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;



ANS:     A


98. Potentiali beneficiari finantati prin Programul Operational Sectorial Mediu pot fi:

a.

Administratia Nationala "Apele Romane"; organizatii non-guvernamentale; + Bibliotecile institutiilor de invatamant pentru mediu.

b.

autoritatile publice centrale, regionale si locale; + companiile regionale de apa; administratiile ariilor protejate; + Administratia Nationala "Apele Romane"; organizatii non-guvernamentale; + Bibliotecile institutiilor de invatamant pentru mediu.

c.

autoritatile publice centrale, regionale si locale; + companiile regionale de apa; administratiile ariilor protejate; + Administratia Nationala "Apele Romane"; organizatii non-guvernamentale;



ANS:     C


99. Potentiali beneficiari finantati prinProgramul Operational Asistenta Tehnica pot fi:

a.

Asociatiile profesionale din domeniul culturii; + Autoritatea de Certificare si Plata; Autoritatea de Audit.

b.

Autoritatile de Management responsabile de gestionarea Programelor Operationale; + Organismele Intermediare; + Autoritatea de Certificare si Plata; Autoritatea de Audit.

c.

Autoritatile de Management responsabile de gestionarea Programelor Operationale; + Organismele Intermediare; + Asociatiile profesionale din domeniul culturii;



ANS:     B


100. Partile contractante (contracting parties) din Contractul de finantare sunt:

a.

client (beneficiarul contractului); + principal contractors (contractorii principali, persoane juridice); + assistant contractors (partenerii implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi drepturi ca si contractorii principali).

b.

client (beneficiarul contractului); + avocatii; + assistant contractors (partenerii implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi drepturi ca si contractorii principali).

c.

client (beneficiarul contractului); + avocatii; + principal contractors (contractorii principali, persoane juridice); + assistant contractors (partenerii implicati in proiect, persoane juridice, care au aceleasi drepturi ca si contractorii principali).



ANS:     A




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright