Managementul marcii si
imaginii de marca - test grila
TRUE/FALSE
1. Un
logo bun trebuie sa fie recunoscut si daca este reprezentat in alb si negru.
ANS: T
2. O
marca trebuie sa readuca in memoria consumatorului anumite atribute ale
produsului.
ANS: T
3. Functia
de organizare a pietei este functie a unei marci.
ANS: T
4. Razboiul
marcilor are loc intre marca producatorului si marca privata.
ANS: T
5. Marca-eticheta
este o forma particulara de marca, fiind atribuita in special produselor
unicat, reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita.
ANS: F
6. Satisfactia
clientului nu depinde de performanta perceputa a unui produs in livrarea
valorii legate de asteptarile cumparatorului.
ANS: F
7. Imaginea unui
produs reprezinta modul in care consumatorii percep un produs existent sau
potential.
ANS: T
8. Comunicarea
in interiorul organizatiei este reflectata de conceptul de marketing intern
care poate fi asimilat cu arta de comportare cu personalul propriu ca si cum ar
fi consumatori interni.
ANS: T
9. Indicatiile
geografice ale produselor pot fi folosite numai de persoanele care produc sau
comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.
ANS: T
10. Dreptul de
folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei
transmiteri.
ANS: T
11. Factorii care
au impact asupra marcii tarii sunt doar partial controlabili de catre
autoritatile unei tari.
ANS: T
12. In ceea ce
priveste topul mondial al marcilor de tara, Statele Unite ale Americii conduc
inca topul producatorilor, ca producator de produse dezirabile, iar Italia
conduce in ceea ce priveste turismul.
ANS: T
13. Conform primei
legi romanesti referitoare la protectia marcii de fabrica, marca colectiva si
cea individuala aveau un caracter obiligatoriu.
ANS: F
14. Produsele
generice sunt versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor
produse.
ANS: T
15. Sloganul
reprezinta ideea care sta la baza comunicarii.
ANS: T
16. Strategia
marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei
linii.
ANS: T
17. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi
inregistrat ca marca.
ANS: T
18. Atunci cand o
intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o fuziune.
ANS: F
19. O consecinta a
existentei marcilor globale poate fi diminuarea diversitatii culturale.
ANS: T
20. In momentul de
fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si
comerciala NAFTA, UE si Asia de SE.
ANS: T
21. Comunicare prin
eveniment reprezinta forma de publicitate care vizeaza crearea unei cereri
selective pentru o anumita marca de produs prin convingerea consumatorilor ca
aceasta ofera cel mai bun raport calitate-pret.
ANS: F
22. Prin intermediul
atributelor sale marca poate influenta in mod hotarator fundamentarea unei
comunicari judicioase in interiorul organizatiei.
ANS: T
23. Imaginea unei
marcii este proprie fiecarui individ.
ANS: T
24. O marca va fi
asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este
obligatoriu sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv.
ANS: T
25. Marca face
parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se constituie chiar in
activul cel mai important.
ANS: T
26. O
firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul
lansarii unui nou produs pe piata.
ANS: T
27. In
cazul marcilor multiple exista riscul ca o marca nau lansata sa ia din cota de
piata a unei marci mai vechi, aparand o inlocuire a unei marci proprii si nu a
unei marci concurente.
ANS: T
28. Marca
producatorului se mai numeste si marca privata.
ANS: F
29. Marca
poate sa-si piarda intelesul initial in cazul in care se foloseste strategia de
extindere a liniei de produse.
ANS: T
30. Strategia
marca-proprie se refera la atribuirea de catre producator a unui nume,
diferit de cel al organizatiei sale, unuia sau mai multor produse, cu scopul de
a le conferi acestora o identitate comuna.
ANS: F
31. Strategia
marcii umbrela se caracterizeaza prin aceea ca aceeasi marca sustine produse
eterogene, oferite pe diferite piete.
ANS: T
32. Sunt marci care
desi vin primele in mintea oamenilor nu determina un comportament de cumparare,
pentru ca nu servesc o nevoie stringenta sau sunt cunoscute tocmai pentru ca au
un prost renume.
ANS: T
33. Sloganul
a devenit pentru multe marci un element component al lor.
ANS: T
34. Avantajul
principal al utilizarii marcii de fabrica il constituie economiile de scara
obtinute din investitiile de marketing.
ANS: T
35. In
cazul utilizarii marcii mixte numele firmei da valoare si recunoastere a
valorii numelui marcii unui nou produs.
ANS: T
36. Avantajul
strategiei un singur nume de marca pentru toate produsele dintr-o familie de
produse este acela ca, pentru crearea unor astfel de nume costul este
redus, nefiind necesare cheltuieli suplimentare pentru elaborarea numelui si
promovarea lui in vederea recunosterii sale de catre consumatori.
ANS: T
37. Daca pana in
anii`70 produsele "generice" detineau suprematia pe piata, aceste produse au
inceput, de la sfarsitul anilor`70 sa poarte marcile producatorilor.
ANS: T
38. Forma
produsului si a ambalajului, poate fi inregistrata ca marca.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Forma
ambalajului este considerata:
a.
|
marca plastica
|
c.
|
emblema
|
b.
|
marca plana
|
d.
|
logotip
|
ANS: A
2. Marca
Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre
consumatori reprezinta:
a.
|
marca de rezerva
|
c.
|
marca generica
|
b.
|
marca defensiva
|
d.
|
marca colectiva
|
ANS: C
3. Razboiul
marcilor are loc intre:
a.
|
marcile producatorilor si marcile private
|
c.
|
marcile producatorilor si marcile sub licenta
|
b.
|
marcile sub licenta si marcile private
|
d.
|
marcile comune si marcile sub licenta
|
ANS: A
4. Marca
umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru:
a.
|
o gama de produse omogene
|
c.
|
o gama de produse eterogene
|
b.
|
o linie de produse
|
d.
|
toate produsele unicat din firma
|
ANS: C
5. In
ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca:
a.
|
marca producatorului
|
c.
|
licentierea marcii
|
b.
|
marca privata
|
d.
|
marca de prestigiu
|
ANS: D
6. Se
mai numeste marca a detailistului (distribuitorului):
a.
|
licentierea marcii
|
c.
|
marca producatorului
|
b.
|
marca privata
|
d.
|
marca comuna
|
ANS: B
7. Printre
calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ:
a.
|
numele de marca trebuie sa sugereze ceva in legatura
cu beneficiile si calitatile produsului
|
c.
|
numele marcii nu trebuie sa fie extensibil
|
b.
|
numele marcii trebuie sa fie usor de pronuntat, de recunoscut si de
memorat
|
d.
|
numele marcii trebuie sa fie distinct
|
ANS: C
8. In
functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca:
a.
|
patronimica
|
c.
|
simbolica
|
b.
|
care descrie si distinge produsul
|
d.
|
nici un raspuns corect
|
ANS: C
9. Marca
reprezinta:
a.
|
o componenta a mediului cultural
|
c.
|
o componenta a mediului tehnologic
|
b.
|
o componenta acorporala a produsului
|
d.
|
o componenta corporala a produsului
|
ANS: B
10. Prima marca la
nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este:
a.
|
Coca-Cola
|
c.
|
Microsoft
|
b.
|
McDonald' s
|
d.
|
Nokia
|
ANS: A
11. Nu este activ
al capitalului unei marci:
a.
|
loialitatea
fata de marca
|
c.
|
calitatea
perceputa
|
b.
|
recunoasterea
numelui
|
d.
|
intentia de
cumparare a marcii
|
ANS: D
12. Capitalul
marcii reprezinta:
a.
|
un set de
active privind o marca, ce se adauga sau se scad din valoarea unui produs
|
b.
|
un concept
echivalent cu cel de valoare a marcii
|
c.
|
suma de bani
investita intr-o marca
|
d.
|
avutia sub
forma de bani, bunuri si servicii a unei firme
|
e.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
13. Tara aflata pe
locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul
celor mai valoroase 100 de marci este:
a.
|
Germania
|
c.
|
Japonia
|
b.
|
Franta
|
d.
|
Elvetia
|
ANS: C
14. Nu reprezinta
avantaj dat cumparatorului de marca:
a.
|
determinarea
deciziei de cumparare mai rapide din partea acestuia
|
c.
|
ajutarea
cumparatorului in interpretarea, intelegerea si inmagazinarea informatiilor
despre produse sau marci
|
b.
|
sporirea
satisfactiei cumparatorului atunci cand utilizeaza un produs care are o
anumita marca
|
d.
|
determinarea
cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca
|
ANS: D
15. Reprezinta
argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului
social:
a.
|
contributia
marcii la fondurile publice
|
b.
|
asigurarea
protectiei consumatorului
|
c.
|
ajutarea
partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale
|
d.
|
aportul la
dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace
|
e.
|
toate
variantele corecte
|
ANS: E
16. Este activ al
capitalului unei marci:
a.
|
atentia
selectiva
|
c.
|
calitatea
perceputa
|
b.
|
disonanta
cognitiva
|
d.
|
intentia de
cumparare a marcii
|
ANS: C
17. Este activ al
capitalului unei marci:
a.
|
recunoasterea
nevoii
|
c.
|
cautarea de
informatii
|
b.
|
recunoasterea
numelui
|
d.
|
atentia
selectiva
|
ANS: B
18. Logotipul:
a.
|
are in vedere
reprezentarea vizuala a numelui de marca, astfel incat sa-l puna cat mai bine
in evidenta
|
c.
|
este folosit
mai ales cu prescurtarea Logo
|
b.
|
poate fi iconografic
|
d.
|
toate variantele sunt corecte
|
ANS: D
19. AROMAR
reprezinta:
a.
|
un siglotip
|
c.
|
un nume
patronimic
|
b.
|
un logo iconografic
|
d.
|
o semnatura
|
ANS: A
20. AROMAR
reprezinta:
a.
|
o
reprezentare grafica
|
c.
|
un nume
patronimic
|
b.
|
un logo iconografic
|
d.
|
Asociatia
Romana de Marketing
|
ANS: D
21. Un logo bun nu
este:
a.
|
unic
|
c.
|
scurt
|
b.
|
functional
|
d.
|
usor de recunoscut
|
ANS: C
22. Nu
este componenta a unei marci:
a.
|
numele
|
c.
|
logo-ul
|
b.
|
sloganul
|
d.
|
ambalajul
|
ANS: D
23. Cele mai
durabile componente ale unei marci sunt:
a.
|
atributele si
valorile
|
c.
|
atributele si
personalitatea
|
b.
|
valorile si
personalitatea
|
d.
|
avantajele si
valorile
|
ANS: B
24. Este
componenta cea mai durabila a unei marci:
a.
|
atributele
|
c.
|
atuurile
|
b.
|
avantajele
|
d.
|
personalitatea
|
ANS: D
25. Nu
este functie a unei marci:
a.
|
functia de concurenta
|
c.
|
functia de protectie a producatorului
|
b.
|
functia de promovare
|
d.
|
functia de educare a consumatorului
|
ANS: D
26. Marca Panasonic
reprezinta:
a.
|
marca privata
|
c.
|
marca producatorului
|
b.
|
marca licentiata
|
d.
|
marca de magazin
|
ANS: C
27. Dupa obiectul
si destinatia lor marcile pot fi:
a.
|
marca de
fabrica
|
c.
|
grifa
|
b.
|
marca-umbrela
|
d.
|
marca
facultativa
|
ANS: A
28. Dupa titularul
dreptului de marca, marca pot fi:
a.
|
marca
individuala
|
c.
|
marca
facultativa
|
b.
|
marca simpla
|
d.
|
marca de
serviciu
|
ANS: A
29. Dupa numarul
semnelor folosite, marca pot fi:
a.
|
marca
individuala
|
c.
|
marca
facultativa
|
b.
|
marca simpla
|
d.
|
marca de
serviciu
|
ANS: B
30. Dupa natura
normelor juridice care ii reglementeaza aplicarea, marca pot fi:
a.
|
marca
individuala
|
c.
|
marca
facultativa
|
b.
|
marca simpla
|
d.
|
marca de
serviciu
|
ANS: C
31. Dupa obiectul
si destinatia lor marcile pot fi:
a.
|
individuale
|
c.
|
facultative
|
b.
|
simple
|
d.
|
de serviciu
|
ANS: D
32. Forma
particulara de marca, atribuita in special produselor unicat, reprezentand
semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita se numeste:
a.
|
marca-umbrela
|
c.
|
marca compusa
|
b.
|
grifa
|
d.
|
marca
plastica
|
ANS: B
33. A
definit capitalul marcii ca reprezintand un set de active si pasive legate de o
marca, de numele si simbolurile acesteia, care adauga ceva la (sau scad ceva
din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre
cumparatorii acelei firme:
a.
|
Philip Kotler
|
c.
|
David Aaker
|
b.
|
Richard Clifton
|
d.
|
Jack Trout
|
ANS: C
34. Este
metoda de evaluare economica a unei marci:
a.
|
benchmarking
|
c.
|
scala Likert
|
b.
|
analiza SWOT
|
d.
|
diferentiala semantica
|
ANS: A
35. .
poate fi analizata luand in considerare impactul anumitor marci asupra
comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor.
a.
|
valoarea economica a marcilor
|
c.
|
valoarea
sociala a marcilor
|
b.
|
valoarea financiara a marcilor
|
d.
|
valoarea ecologica a marcilor
|
ANS: C
36. Prin afirmatia
"Ne simtim datori sa ajutam comunitatile care ne dau atat de mult.", Ray Kroc
fondator McDonald's demonstraza:
a.
|
inclinatia spre castigul imediat
|
c.
|
inclinatia spre responsabilitatea sociala
|
b.
|
inclinatia spre marketingul traditional
|
d.
|
inclinatia spre marketing direct
|
ANS: C
37. Nu
este o forma a erorii de pozitionare:
a.
|
pozitionare
bazata pe o singura caracteristica
|
c.
|
pozitionarea
excesiva
|
b.
|
pozitionarea
ineficienta
|
d.
|
pozitionarea
confuza
|
ANS: A
38. Leul
ca simbol al firmei Peugeot reprezinta:
a.
|
logotip
|
c.
|
sigla
|
b.
|
icotip
|
d.
|
toate
variantele la un loc
|
ANS: B
39. Marca-umbrela
poate fi o strategie de marca adoptata
de:
a.
|
distribuitor
|
c.
|
licentiator
|
b.
|
producator
|
d.
|
a si b
|
ANS: D
40. Intrebarea
deschisa de tipul "Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti
cuvantul pasta de dinti" testeaza:
a.
|
recunoasterea
|
c.
|
cunoasterea
prioritara
|
b.
|
amintirea
spontana
|
d.
|
marca
dominanta
|
ANS: C
41. Ultimul nivel
al piramidei constientizarii marcii este considerat:
a.
|
recunoasterea
|
c.
|
cunoasterea
prioritara
|
b.
|
amintirea
spontana
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: D
42. Daca
consumatorii nu cunoasc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca
marca Absolut Vodka, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut
o:
a.
|
pozitionare
ineficienta
|
c.
|
pozitionare
excesiva
|
b.
|
pozitionare
confuza
|
d.
|
este normal
sa se intample la acest tip de produs
|
ANS: A
43. Pozitionarea
marcii reprezinta:
a.
|
locul pe care
il ocupa marca in mintea consumatorului
|
b.
|
locul pe care
il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce
|
c.
|
locul pe care
il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente
|
d.
|
locul pe care
il ocupa pe piata fata de produsele concurente
|
ANS: C
44. Promovarea care
se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui
produs este o promovare care incearca o pozitionare:
a.
|
obiectiva
|
c.
|
simbolica
|
b.
|
afectiva
|
d.
|
a + b + c
|
ANS: A
45. Lansarea pe
piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de
marca numita:
a.
|
extinderea
liniei de produse
|
c.
|
marci
multiple
|
b.
|
extinderea
marcii
|
d.
|
marci noi
|
ANS: C
46. Seiko isi apara
flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor
mai ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste:
a.
|
extinderea
liniei de produse
|
c.
|
extinderea
marcii
|
b.
|
marci
multiple
|
d.
|
marci noi
|
ANS: B
47.
reprezinta o propozitie scurta care cuprinde una sau mai multe caracteristici
(atribute) ale unui produs sau firma si care potenteaza numele si logo-ul
marcii.
a.
|
logotipul unei marci
|
c.
|
sloganul unei
marci
|
b.
|
promovarea unei marci
|
d.
|
comunicarea unei marci
|
ANS: C
48. Aducerea aminte
a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia apartine
se numeste:
a.
|
cunoasterea
prioritara
|
c.
|
rememorarea prioritara
|
b.
|
amintirea
spontana
|
d.
|
gandirea laterala
|
ANS: B
49. Marca dominanta
presupune:
a.
|
aducerea
aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia
ii apartine
|
b.
|
prima marca
care ii vine in minte consumatorului cand se face referire la un produs
|
c.
|
amintirea
unei singure marci
|
d.
|
crearea unui nou nume de marca pentru o singura categorie de produse
|
ANS: C
50. Instrumentul de
pozitionare a produsului care utilizeaza scalarea multidimensionala a
perceptiilor si preferintelor consumatorilor pentru a prezenta diferenta
existenta intre produse si segmente de piata, din punct de vedere psihologic se
numeste:
a.
|
harta de
perceptie
|
c.
|
benchmarking
|
b.
|
diferentiala semantica
|
d.
|
analiza SWOT
|
ANS: A
51. Modul in care
marca este definita de consumatori, pe baza celor mai importante atribute
(caracteristici) ale sale, fiind locul pe care il ocupa marca in mintea
consumatorului fata de produsele concurente reprezinta:
a.
|
imaginea marcii
|
c.
|
pozitionarea
marcii
|
b.
|
sloganul marcii
|
d.
|
promovarea marcii
|
ANS: C
52. Capacitatea
unui potential cumparator de a recunoaste sau de a-si reaminti ca marca respectiva
face parte dintr-o categorie de produse reprezinta:
a.
|
pozitionarea marcii
|
c.
|
imaginea marcii
|
b.
|
recunoasterea marcii
|
d.
|
perceptia marcii
|
ANS: B
53. In marketing
imaginea marcii reprezinta:
a.
|
ansamblul
reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si rationala
in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa
|
b.
|
ansamblul
reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis
publicitar
|
c.
|
ansamblul
elementelor descoperite de departamentul de marketing care pot reprezenta
avantaje competitive pentru marca
|
d.
|
ansamblul
reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare
la un produs si la marca sa, ale clientilor fideli
|
ANS: A
54. Nu
este componenta a comportamentului real al cumparatorilor:
a.
|
revenirea pentru cumparare
|
c.
|
recomandarea altora
|
b.
|
realizarea cumpararii suplimentare
|
d.
|
intentia de a realiza o cumparare suplimentara
|
ANS: D
55. Entuziasmul
clietilor apare atunci cand:
a.
|
o marca le
depaseste asteptarile
|
c.
|
o marca este
nesatisfacere
|
b.
|
o marca le
satisface asteptarile
|
d.
|
o marca le
satisface asteptarile mai bine decat concurenta
|
ANS: A
56. Managementul
fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de:
a.
|
client
|
c.
|
stat
|
b.
|
ofertant
|
d.
|
concurenta
|
ANS: B
57. Valoarea pentru
client reprezinta:
a.
|
diferenta
dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de
acesta
|
b.
|
suma
algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un
client si care apar in faza de atragere ca si ulterior in derularea tuturor
relatiilor de afaceri cu clientul
|
c.
|
suma totala
incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp
|
d.
|
nici o
varianta nu este corecta
|
ANS: A
58. Fidelitatea
fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic
care are potentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de
fidelitatea cumparatorilor fata de marca:
a.
|
parghii
comerciale
|
b.
|
atragerea de
noi cumparatori
|
c.
|
timp de
reactie la amenintarile concurentei
|
d.
|
conducerea
relatiilor cu clientii
|
ANS: D
59. Este regula
privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca:
a.
|
tratarea
cumparatorul cum se cuvine
|
c.
|
sa se stea
aproape de cumparator
|
b.
|
crearea de
costuri de trecere la alta marca
|
d.
|
a + b + c
|
ANS: D
60. Face parte din
categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politicii de
promovare:
a.
|
ofertei de
bunuri/servicii dupa dorintele clientilor
|
b.
|
garantia de
reparatii pe viata
|
c.
|
direct-mail
|
d.
|
telefoane
speciale alocate pentru reclamatii
|
e.
|
acordarea
exclusivitatii de distributie
|
ANS: C
61. Ansamblul
reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la
un produs si la marca sa reprezinta:
a.
|
pozitionarea marcii
|
c.
|
imaginea marcii
|
b.
|
recunoasterea marcii
|
d.
|
valoarea marcii
|
ANS: C
62. ..
cuprinde ansamblul masurilor unei intreprinderi prin care se urmareste
orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale
clientilor viitori fata de un ofertant si oferta acestuia pentru a obtine o
stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu acesti clienti.
a.
|
demarketingul
|
c.
|
fidelizarea
clientilor
|
b.
|
brandingul
|
d.
|
benchmarkingul
|
ANS: A
63. Procesul de fidelizare
presupune:
a.
|
gestionarea clientilor actuali
|
c.
|
un orizont de timp scurt
|
b.
|
contact moderat cu clientii
|
d.
|
calitatea este preocuparea productiei
|
ANS: A
64. Clientii
"productivi" sunt clientii:
a.
|
care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare
ridicata
|
c.
|
care au o
valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de
afaceri
|
b.
|
cu un
potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda
|
d.
|
care nu
dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman
neprofitabili
|
ANS: C
65. Clientii "star" sunt clientii:
a.
|
care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare
ridicata
|
c.
|
care au o
valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de
afaceri
|
b.
|
cu un
potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda
|
d.
|
care nu
dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman
neprofitabili
|
ANS: A
66. Clientii "semn
de intrebare" sunt clientii:
a.
|
care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare
ridicata
|
c.
|
care au o
valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de
afaceri
|
b.
|
cu un
potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda
|
d.
|
care nu
dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman
neprofitabili
|
ANS: B
67. Clientii
"problematici" sunt clientii:
a.
|
care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare
ridicata
|
c.
|
care au o
valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de
afaceri
|
b.
|
cu un
potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda
|
d.
|
care nu
dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman
neprofitabili
|
ANS: D
68. ..
reprezinta
un proces de coordonare orientat spre constructia unui sistem unitar care sa
cuprinda masurile de fidelizare a clientilor prin comunicare, pret, produs si
distributie si sa fie capabil sa ataseze clientul de intreprindere in diferite
situatii ale relatiei sale cu intreprinderea.
a.
|
Managementul logistic
|
c.
|
Managementul marketingului
|
b.
|
Managementul
integrat al fidelizarii clientilor
|
d.
|
Managementul marcii
|
ANS: B
69. Valoarea
oferita clientului reprezinta:
a.
|
diferenta
dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un producator
|
c.
|
diferenta
dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un vanzator
|
b.
|
diferenta
dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un cumparator
|
d.
|
diferenta
dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un intermediar
|
ANS: B
70. Pentru a
raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie
inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul
comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie:
a.
|
pomposa
|
c.
|
imperceptibila
|
b.
|
distincta
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: B
71. Intr-o
organizatie mai importante sunt:
a.
|
comunicatiile
manageriale
|
b.
|
comunicatiile
de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale
|
c.
|
comunicatiile
manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand numeroase
interferente
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
72. Comunicarea de
marketing vizeaza:
a.
|
publicul
intern
|
b.
|
clientii
actuali si potentiali
|
c.
|
publicul
extern
|
d.
|
actionarii
|
e.
|
a si c
|
ANS: E
73. Fluxul intern
al comunicarii de marketing vizeaza:
a.
|
clientii
actuali
|
d.
|
institutiile
publice
|
b.
|
actionarii
|
e.
|
a si b
|
c.
|
firmele
concurente
| |
ANS: B
74. Ce sau cine
este in realitate marca reprezinta:
a.
|
identitatea
de marca
|
c.
|
perceptia
marcii
|
b.
|
imaginea marcii
|
d.
|
comunicarea
marcii
|
ANS: A
75. Comunicarea
prin marca poate:
a.
|
influenta
comportamentul de consum
|
b.
|
crea
diferentierea fata de marcile concurente
|
c.
|
determina mai
usor dezvoltarea de parteneriate strategice
|
d.
|
a + b + c
|
ANS: D
76. Pentru a se
considera ca are loc comunicarea este suficient:
a.
|
sa se
transmita un mesaj
|
b.
|
sa se
determine un feed-back
|
c.
|
sa se
realizeze informarea consumatorului
|
d.
|
consumatorul
sa ia decizia de achizitionare a unui bun
|
ANS: B
77. Comunicarea prin
marca se considera ca face parte din:
a.
|
tehnicile de
comunicare promotionala
|
c.
|
tehnicile de
comunicare interumana
|
b.
|
tehnicile de
comunicare continua
|
d.
|
tehnicile de
comunicare periodica
|
ANS: B
78. Marca
reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai
angajati deoarece ii ajuta pe acestia sa:
a.
|
isi fixeze
mai bine valorile companiei in care lucreza
|
b.
|
se identifice
mai bine cu imaginea de ansamblu a companiei
|
c.
|
se
diferentieze de alte culturi organizationale
|
d.
|
a + b + c
|
e.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: D
79. Pentru a
raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie
inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul
comunicarii. Nu este o astfel de calitate:
a.
|
perceptibilitatea
ridicata
|
c.
|
asociativitatea
|
b.
|
distinctia
|
d.
|
marca trebuie
sa fie fastidioasa
|
ANS: D
80. La sublinierea
unui statut anume al marcii pot contribui:
a.
|
ofertele
combinate
|
b.
|
contractele
de exclusivitate
|
c.
|
vanzarea
exclusiva a unor marci numai in anumite locatii
|
d.
|
nu exista un
statut anume pentru o marca
|
ANS: C
81. Printre
elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in
fundamentarea unei strategii de marca se numara:
a.
|
ofertele
speciale
|
c.
|
tehnicile de
vanzari legate
|
b.
|
contactul
direct cu produsul
|
d.
|
vanzarea la
pret de magazin
|
ANS: B
82. Obiectivele
specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma:
a.
|
a informa, a
convinge, a decide
|
c.
|
a informa, a
convinge, a reaminti
|
b.
|
a convinge, a
experimenta, a decide
|
d.
|
a decide, a
informa, a experimenta
|
ANS: C
83. Care forma de
publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca:
a.
|
publicitatea
informativa
|
c.
|
publicitatea
comparativa
|
b.
|
publicitatea
persuasiva
|
d.
|
publicitatea
de reamintire
|
ANS: A
84. Printre
caracteristicile fortelor de vanzare se numara:
a.
|
supletea si
flexibiliatea in raport cu alte mijloace promotionale
|
b.
|
gradul de
selectivitate redus
|
c.
|
numarul
restrans de atributii
|
d.
|
nici una din
variantele enumerate mai sus nu este corecta
|
ANS: A
85. Participarea
la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultane in mod corelat a mai multor tehnici promotionale
pentru imbunatatirea imaginii de marca. Acest lucru conduce la:
a.
|
o mai buna gestionare a costurilor de productie
|
b.
|
o scadere a notorietatii spontane
|
c.
|
o pozitionare mai buna pe piata
|
d.
|
stabilirea de noi standarde in comunicare
|
ANS: C
86. Importanta
utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se
refera la:
a.
|
sublinierea
unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile
culturii de consum
|
b.
|
sublinierea
unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii "top of mind"
|
c.
|
corelarea
valorilor marcii cu valorile culturii de consum, comunicarea avantajelor
concurentiale
|
d.
|
cresterea
notorietatii "top of mind", comunicarea avantajelor concurentiale
|
ANS: A
87. Caracteristicile
esentiale ale marketingului direct rezida in:
a.
|
crearea de
relatii puternice si impersonale
|
b.
|
posibilitatea
de raspuns intr-un orizont de timp indelungat
|
c.
|
distributie
prin expedierea de oferte si primirea de comenzi
|
d.
|
gradul redus
de interactivitate
|
ANS: C
88. Tehnicile
specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate
de comunicare in masa?
a.
|
da, insa doar
in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor
|
b.
|
da, insa doar
temporar
|
c.
|
nu, nu pot
asigura notorietatea de masa a marcii
|
d.
|
nici o
varianta de raspuns enuntata nu este corecta
|
ANS: C
89. Imaginea unei
marci se poate "construi" prin:
a.
|
efortul
agregat al tuturor tehnicilor promotionale, mai putin relatiile publice
|
b.
|
comunicarea
prin eveniment si comunicarea integrata de marketing
|
c.
|
comunicarea
prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct
|
d.
|
nici o
varianta de raspuns enuntata nu este
corecta
|
ANS: D
90. Care
dintre urmatoarele marci nu este o marca patronimica?
a.
|
Clujana
|
c.
|
Honda
|
b.
|
Ford
|
d.
|
Guban
|
ANS: A
91. Nu
poate lipsi niciodata dintr-un act de comunicare:
a.
|
codificarea
|
c.
|
feedback-ul
|
b.
|
media de transmitere a mesajului
|
d.
|
receptorul
|
ANS: D
92. Sistemul
de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o
informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:
a.
|
o sursa de informatii
|
c.
|
un canal de difuzare a mesajului
|
b.
|
un mesaj
|
d.
|
o cercetare a audientei mesajului
|
ANS: D
93. Este
marca patronimica:
a.
|
Cheia
|
c.
|
Lebada
|
b.
|
BCR
|
d.
|
Guban
|
ANS: D
94. Un
exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul
este:
a.
|
Ford
|
c.
|
Palmolive
|
b.
|
Sankt Petersburg
|
d.
|
Teora
|
ANS: C
95. Nu
este marca patronimica:
a.
|
Borsec
|
c.
|
Toyota
|
b.
|
Ford
|
d.
|
Guban
|
ANS: A
96. Activitatea
promotionala care reprezinta ansamblu de concepte, tehnici si
instrumente de marketing, concretizate intr-un demers orientat direct,
personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii
cuantificabile a acestuia si crearea unei platforme relationale de marketing pe
termen lung este:
a.
|
publicitatea
|
c.
|
promovarea vanzarilor
|
b.
|
marketingul direct
|
d.
|
publicitatea persuasiva
|
ANS: B
97. Pot fi
inregistrate si nu sunt excluse de la protectie:
a.
|
marcile
lipsite de caracter distinctiv
|
b.
|
marcile care
sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea
geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului
|
c.
|
marcile
compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent
sau in practicile comerciale loiale si constante
|
d.
|
marcile care
nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri
|
ANS: D
98. Conventia de la
Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale a fost prima conventie de acest
fel si a fost incheiata in anul:
ANS: A
99. Organul
administratiei publice centrale avand autoritatea unica pe teritoriul Romaniei
in asigurarea protectiei proprietatii industriale este:
a.
|
OMPI
|
b.
|
Camera de
Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti
|
c.
|
OSIM
|
d.
|
Guvernul
Romaniei
|
ANS: C
100. Dupa inregiatrarea marcii in Registrul National al
Marcilor marca trebuie publicata in termen de doua luni de la data deciziei de
inregistrare in:
a.
|
Monitorul
Oficial al Romaniei
|
b.
|
Buletinul
Oficial de Proprietate Industriala
|
c.
|
intr-un ziar
cu circulatie nationala
|
d.
|
a + b
|
e.
|
a + b + c
|
ANS: B
101. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii
Industriale are sediul la:
a.
|
Bruxelles
|
c.
|
Geneva
|
b.
|
Paris
|
d.
|
Berlin
|
ANS: C
102. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul
asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acestuia la OSIM, de
la data depozitului national reglementar pe o perioada de:
a.
|
5 ani
|
c.
|
20 ani
|
b.
|
10 ani
|
d.
|
pe viata
|
ANS: B
103. Este un tratat international privind drepturile marcilor,
adoptat la Geneva in 1994:
a.
|
TQM
|
c.
|
TLT
|
b.
|
TRRIPS
|
d.
|
TELEX
|
ANS: C
104. OMPI reprezinta:
a.
|
Organizatia
Mondiala a Proprietatii Intelectuale
|
b.
|
Organizatia
Internationala a Marcilor Particulare
|
c.
|
Organizatia
Internationala pentru Munca si Protectie Sociala
|
d.
|
Organizatia
Mondiala pentru Protectia Industriala si a Mediului
|
ANS: A
105. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii
de comert are un caracter:
a.
|
obligatoriu
|
c.
|
bilateral
|
b.
|
facultativ
|
d.
|
nici o
varianta corecta
|
ANS: A
106. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii
de fabrica are un caracter:
a.
|
obligatoriu
|
c.
|
bilateral
|
b.
|
facultativ
|
d.
|
nici o
varianta corecta
|
ANS: B
107. Sunt excluse de la protectie si nu pot fi
inregistrate:
a.
|
marcile patronimice
|
c.
|
marcile plastice
|
b.
|
grifa
|
d.
|
marcile
lipsite de caracter distinctiv
|
ANS: D
108. Conform Legii 84 privind marcile si indicatiile
geografice, marca individuala este folosita de:
a.
|
o singura
organizatie
|
c.
|
o organizatie nonprofit
|
b.
|
membrii unei
asociatii
|
d.
|
o persoana publica
|
ANS: A
109. Marca de lux, ca si caracteristici, se aseamana cu:
a.
|
marca patronimica
|
c.
|
logo-ul
|
b.
|
grifa
|
d.
|
marca plastica
|
ANS: B
110. Marca privata se mai numeste si:
a.
|
marca plastica
|
c.
|
marca
intermediarului
|
b.
|
marca privata
|
d.
|
marca generica
|
ANS: C
111. Numele bauturii Diet Coke are o marca:
a.
|
globala
|
c.
|
generica
|
b.
|
locala
|
d.
|
colectiva
|
ANS: B
112. Modelul neoamerican ale economiei de piata
contemporane se intalneste in:
a.
|
Germania
|
c.
|
Austria
|
b.
|
Elvetia
|
d.
|
Australia
|
ANS: D
113. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc
activitatile dand nastere unei noi intreprinderi actiunea se numeste:
a.
|
achizitie
|
c.
|
preluare
|
b.
|
fuziune
|
d.
|
abuz
|
ANS: B
114. Este avantaj oferit de marcile globala detinatorului
ei:
a.
|
economii de
scara in dezvoltarea de publicitate
|
b.
|
numele si
asocierile pot fi dezvoltate local
|
c.
|
asocierea
marcii cu sentimentul ca se cumpara produse specifice unei anumite zone
|
d.
|
a + b + c
|
e.
|
nici o
varianta nu este avantaj dat de marca globala
|
ANS: A
115. Care dintre modelele economiei de piata contemporane
presupun un grad ridicat de protectie sociala:
a.
|
neoamerican
|
c.
|
renan
|
b.
|
neogerman
|
d.
|
a + c
|
ANS: C
116. A afirmat ca "Firmele care vor reusi in afaceri in
anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente
retele globale":
a.
|
Ph. Kotler
|
c.
|
M. Porter
|
b.
|
A. Morita
|
d.
|
P. Druker
|
ANS: A
117. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea
globala drept un tot unitar. Cine a spus ca "aceasta gandeste mondial si actioneaza
local":
a.
|
Ph. Kotler
|
c.
|
Jack Trout
|
b.
|
A. Morita,
fostul presedinte de la Sony
|
d.
|
Victor Danciu
|
ANS: B
118. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie
de clienti fideli se poate numi cel mai corect:
a.
|
marca
sentimentala
|
c.
|
trademark
|
b.
|
marca de lux
|
d.
|
brand
|
ANS: D
119. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara:
a.
|
imaginea
interna a turismului
|
c.
|
capitalul
uman
|
b.
|
politica
interna
|
d.
|
interesul
strainilor pentru investitii
|
ANS: A
120. Hexagonul marcii de tara cuprinde:
a.
|
4 domenii ale
competentei la nivel national
|
b.
|
6 domenii ale
competentei la nivel national
|
c.
|
8 domenii ale
competentei la nivel national
|
d.
|
10 domenii
ale competentei la nivel national
|
ANS: B
121. In topul general al marcilor de tara, in luna august
2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul loc se afla:
a.
|
Canada
|
c.
|
Australia
|
b.
|
SUA
|
d.
|
Suedia
|
ANS: C
122. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe
baza unor cercetari si se refera la:
a.
|
9 tari
|
c.
|
11 tari
|
b.
|
10 tari
|
d.
|
25 tari
|
ANS: C
123. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a
marcii de tara este o etapa imediat premergatoare:
a.
|
alcatuirii
grupului de lucru
|
b.
|
crearii
strategiei de marca
|
c.
|
implementarii
strategiei de marca
|
d.
|
fazei
preliminare a crearii marcii de tara
|
ANS: B
124. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima
cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost:
a.
|
Rusia
|
c.
|
Romania
|
b.
|
Turcia
|
d.
|
China
|
ANS: B
125. Este element al hexagonului marcii de tara:
a.
|
interesul
strainilor pentru dezinvestitii
|
c.
|
imaginea
interna a turismului
|
b.
|
capitalul
uman
|
d.
|
imaginea
produselor importate
|
ANS: B
126. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august
2005:
a.
|
|
c.
|
|
b.
|
|
d.
|
nu a fost
inclusa in clasament
|
ANS: D
127. Este considerat specialistul mondial in domeniul marcii de
tara:
a.
|
Ph. Kotler
|
c.
|
S. Anholt
|
b.
|
D. Aaker
|
d.
|
R. Clifton
|
ANS: C
128. Cel mai vizibil aspect promovat al unei marci
nationale este considerat a fi:
a.
|
cultura
|
c.
|
oamenii
|
b.
|
turismul
|
d.
|
produsele
|
ANS: B
129. Nu este o forma a erorii de pozitionare:
a.
|
pozitionarea
bazata pe o singura caracteristica
|
c.
|
pozitionarea
excesiva
|
b.
|
pozitionarea
ineficienta
|
d.
|
pozitionarea
confuza
|
ANS: A
130. Un logo bun:
a.
|
este unic si
nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori
|
b.
|
este
functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care
isi mentine integritatea
|
c.
|
poate fi
recunoscut in "toate culorile" dar si in doua culori (negru si alb), sau pata
de culoare sau in semiton
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
131. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de
calitati:
a.
|
trebuie sa
sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului
|
b.
|
trebuie sa
fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat
|
c.
|
trebuie sa se
distinga de celelalte marci inregistrate
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
132. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile
pentru care a fost creata este necesar
ca aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta
promotionala si anume:
a.
|
perceptibilitate
|
c.
|
distinctie
|
b.
|
omogenitate
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
133. Marca privata mai este numita si:
a.
|
marca
detailistului
|
c.
|
marca de
magazin
|
b.
|
marca
distribuitorului
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
134. Marca de fabrica are rolul:
a.
|
de a
individualiza oferta unui producator de cele ale concurentei
|
c.
|
de a
identifica un produs
|
b.
|
de a
identifica un produs de cele ale concurentei
|
d.
|
nici un
raspuns nu este corect
|
ANS: A
135. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi:
a.
|
marca simpla,
marci combinate
|
c.
|
marca verbala,
marca figurativa
|
b.
|
marca
individuala, marca colectiva
|
d.
|
marca
facultativa, marca obligatorie
|
ANS: A
136. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi:
a.
|
marca verbala
|
c.
|
marca sonora
|
b.
|
marca
figurativa
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
137. Marcile tridimensionale sunt numite:
a.
|
marci
plastice
|
c.
|
marci
combinate
|
b.
|
marci
figurative
|
d.
|
marci
complexe
|
ANS: A
138. Este o marca generica:
a.
|
Xerox
|
c.
|
Adidas
|
b.
|
Ness
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
139. Nu este o marca generica:
a.
|
Xerox
|
c.
|
Adidas
|
b.
|
Ness
|
d.
|
Panasonic
|
ANS: D
140. Grifa reprezinta:
a.
|
o marca
plastica
|
c.
|
semnatura
creatorului exprimata printr-o grafica deosebita
|
b.
|
un logotip
|
d.
|
o emblema
|
ANS: C
141. Activele marcii se refera la:
a.
|
fidelitatea
fata de marca
|
c.
|
calitatea
perceputa
|
b.
|
notorietatea
marcii
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
142. Popularitatea produselor generice a scazut incepand
cu:
a.
|
sfarsitul
anilor'60
|
c.
|
sfarsitul
anilor'80
|
b.
|
sfarsitul
anilor'70
|
d.
|
sfarsitul
anilor'90
|
ANS: B
143. Marca Mercedes sugereaza:
a.
|
bine
proiectata
|
c.
|
prestigiu
|
b.
|
bine
construita
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
144. Recunoasterea activelor necorporale apare:
a.
|
la sfarsitul
anilor'70
|
c.
|
la sfarsitul
anilor'90
|
b.
|
la sfarsitul
anilor'80
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: B
145. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se
urmareste:
a.
|
dezvoltarea si monitorizarea unei marci
|
b.
|
compararea cu
competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia
|
c.
|
evaluarea an
de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii
organizatiei
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
146. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica:
a.
|
nevoia de a-i
intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si
extern
|
b.
|
o definitie a
pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei pozitii atat
vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamente
|
c.
|
aplicarea cat
mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza valoarea
pozitionarii
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
147. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini
elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt:
a.
|
viziune,
misiune si valori
|
c.
|
viziune si
valori
|
b.
|
misiune si
valori
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
148. In general, platforma unei marci are urmatoarele
roluri:
a.
|
impartasirea
unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii
|
b.
|
influentarea
comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei de-a
lungul timpului
|
c.
|
instructaj
creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si
comunicarea
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
149. Scopul unei marci este acela de:
a.
|
a-si crea o
gama cat mai larga de semnificatii
|
c.
|
a+b
|
b.
|
a se vinde
|
d. |
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
150. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat
beneficiaza de avantaje competitive intrucat:
a.
|
cheltuielile
de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a marcii
de catre consumatori si fidelitatii acestora
|
b.
|
firma are o
putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii acestora
asteapta sa li se ofere acea marca
|
c.
|
firma poate
practica un pret mai ridicat decat concurenta
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
151. Marca distribuitorului se mai numeste:
a.
|
marca
detailistului, a magazinului sau marca privata
|
c.
|
emblema
|
b.
|
marca plastica
|
d.
|
marca
obligatorie
|
ANS: A
152. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se
urmareste:
a.
|
dezvoltarea
si monitorizarea unei marci
|
b.
|
compararea cu
competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia
|
c.
|
evaluarea an
de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii
organizatiei
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
153. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt
de fapt un aliat foarte bun al progresului social se numara:
a.
|
marcile
contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri
mai sigure ale companiei
|
b.
|
marcile
reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului
|
c.
|
marcile
creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
154. Capitalul marcii reprezinta:
a.
|
un set de
active si pasive, privind o marca, ce se adauga si se scad din valoarea unui
produs
|
b.
|
un set de
active si pasive
|
c.
|
un set de
active
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
155. Valoarea capitalizata in marca se determina:
a.
|
prin scaderea
din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului investit
in marca
|
b.
|
prin scaderea
din active si pasive a valorii unui produs
|
c.
|
a+b
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
156. Valoarea sociala a marcilor presupune:
a.
|
analiza
impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului
|
b.
|
analiza
impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de
viata al consumatorilor
|
c.
|
a+b
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
157. Marcile cele mai bune garanteaza:
a.
|
protectia
consumatorilor
|
c.
|
calitatea
bunurilor si serviciilor
|
b.
|
protectia
mediului
|
d.
|
a+b
|
ANS: C
158. Arhitectura marcii genereaza valoare prin:
a.
|
nevoile si
prioritatile publicului tinta
|
c.
|
generarea de
eficienta economica
|
b.
|
exprimarea
varietatii si profunzimii ofertei
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
159. Comunicarea prin marca isi propune:
a.
|
oferirea de
informatii despre marca
|
c.
|
crearea unor
modele distincte de asocieri
|
b.
|
dezvoltarea
notorietatii marcii
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
160. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele
fundamentale pe urmatoarele directii de actiune:
a.
|
prin
comunicarea de informatii
|
c.
|
prin
promovarea angajamentului din partea consumatorului
|
b.
|
prin crearea
de notorietate, faima si familiaritate
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
161. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a.
|
sa fie usor
de retinut
|
c.
|
sa nu fie
apropiat de numele altor marci
|
b.
|
sa fie
sugestiv in toate limbile
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
162. Logo-ul este o parte importanta a identitatii vizuale
a marcii:
a.
|
este semnul
dupa care firma este recunoscuta de catre clientii sai
|
c.
|
a+b
|
b.
|
este simbolul
cu care ramane in memoria partenerilor de afaceri
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
163. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont
de:
a.
|
povestea
firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie
|
b.
|
reprezentarea
logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a misiunii
firmei, a obiectului ei de activitate
|
c.
|
asteptarile
destinatarilor
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
164. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun
sunt:
a.
|
coerenta
|
c.
|
durabilitatea
|
b.
|
bogatia
semantica si emotionala
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
165. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele
strategii creative:
a.
|
sloganul se
concentreaza pe pozitionarea marcii
|
b.
|
sloganul
atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului
individual
|
c.
|
a+b
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
166. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele
caracteristici:
a.
|
sa aiba un
inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta pentru
consumatori
|
b.
|
sa fie
distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata marcilor
concurente
|
c.
|
sa fie
credibil
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
167. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu
diferitele moduri in care consumatorii isi amintesc de marca:
a.
|
recunoasterea
marcii
|
c.
|
cunoasterea
prioritara
|
b.
|
rememorarea
spontana
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
168. Marca unei nise de piata:
a.
|
nu este
cunoscuta de un numar substantial de consumatori
|
c.
|
a+b
|
b.
|
are un grad
de recunoastere crescut
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: A
169. Principalele obiective urmarite de strategiile de
marca sunt urmatoarele:
a.
|
identificarea
produselor
|
c.
|
dezvoltarea
imagini de marca
|
b.
|
autentificarea
originii produselor
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
170. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot
evidentia:
a.
|
flexibilitatea
in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete
|
b.
|
diminuarea
riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra
celorlalte
|
c.
|
facilitarea
perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
171. In marketing conceptul de pozitionare a inceput sa fie
utilizat in:
a.
|
anii'60
|
c.
|
anii'80
|
b.
|
anii'70
|
d.
|
anii'90
|
ANS: B
172. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitie urmatoarele
variante in strategia de marca:
a.
|
extinderea
liniei de produse, extinderea marcii, marci multiple, marci noi
|
c.
|
strategia
marca-proprie
|
b.
|
strategia
marca-drapel
|
d.
|
strategia
marca-firma
|
ANS: A
173. Extinderea liniei de produse poate fi:
a.
|
novatoare
|
c.
|
de completare
|
b.
|
de tip "si
eu"
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
174. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele
riscuri:
a.
|
posibilitatea
ca marca sa-si piarda intelesul original
|
b.
|
exista riscul
ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine
|
c.
|
a+b
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
175. Avantajele extinderii marcii sunt:
a.
|
recunoasterea
imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor
|
b.
|
reducerea
considerabila a cheltuielilor de publicitate
|
c.
|
lansarea mai
usoara de noi categorii de produse
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
176. Extinderea marcii implica urmatoarele riscuri:
a.
|
daca un
produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si
asupra celorlalte produse
|
b.
|
numele marcii
ar putea sa nu corespunda cu noul produs
|
c.
|
extinderea
exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de marca
|
d.
|
a+b+c
|
ANS: D
177. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri:
a.
|
cota de piata
pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre ele
sa nu fie rentabila
|
b.
|
o marca nou
lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi
|
c.
|
a+b
|
d.
|
nici un
raspuns corect
|
ANS: C
178. Este avantaj in cazul strategiei de extindere a marcii:
a.
|
reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate
|
c.
|
cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mare
|
b.
|
reprezinta cea mai rapida modalitate de a creste portofoliul unei firme
|
d.
|
lansarea cu greutate a unor noi categorii de produse
|
ANS: A
179.
Fenomenul,
cunoscut in marketing ca si canibalizarea produselor apare atunci cand:
a.
|
un nou produs
sau o noua marca in loc sa atraga noi cumparatori, fie din randul nonconsumatorilor
relativi, fie din randul consumatorilor concurentei se ajunge la atragerea
propriilor clienti care vad in noua marca o varianta sau un inlocuitor al
altei marci a firmei
|
c.
|
cererea este
in declin si presupune revitalizarea cererii prin gasirea de noi piete, prin
modificarea produsului sau prin mijloace mai eficiente de comunicare cu piata
|
b.
|
are loc o
concentrare exagerata a atentiei intreprinzatorului asupra produsului, in
detrimentul nevoilor consumatorului
|
d.
|
produse diferite ca si nivel al calitatii poarta acelasi nume
|
ANS: A
180. Fac parte din categoria marcilor multiple:
a.
|
OMO si Ariel
|
c.
|
Tide si Ariel
|
b.
|
Dove lotiune autobronzanta si Dove sampon
|
d.
|
Pantene PRO-V si Ariel
|
ANS: C
181. Fac parte din categoria marcilor multiple:
a.
|
OMO si Ariel
|
c.
|
Avon si Nivea
|
b.
|
Head &
Shoulders si Dove
|
d.
|
Pantene si Head & Shoulders
|
ANS: D
182. Reprezinta extinderea marcii:
a.
|
Dove
|
c.
|
Poiana marca
a Kraft Suchard
|
b.
|
Ursus
|
d.
|
Dacia
|
ANS: A
183. Reprezinta extinderea marcii:
a.
|
Lipton
|
c.
|
Ursus
|
b.
|
Rexona
|
d.
|
Knorr
|
ANS: D
184. In cazul in care acelasi nume de marca este utilizat in
toate tarile pe pietele carora organizatia este prezenta se foloseste
strategia:
a.
|
adaptarii
|
c.
|
standardizarii
|
b.
|
de
diferentiere
|
d.
|
de tranzitie
|
ANS: C
185. In cazul in care organizatia utilizeaza in fiecare
zona geografica, o marca diferita, cu un concept de comunicare si o pozitionare
diferit utilizeaza strategia:
a.
|
standardizarii
|
c.
|
adaptarii
|
b.
|
de tranzitie
|
d.
|
de
diferentiere
|
ANS: D
186. Este forma de strategie de marca a producatorului:
a.
|
strategia
marca-proprie
|
c.
|
strategia
marca-gama
|
b.
|
strategia
marca-drapel
|
d.
|
nici un raspuns corect
|
ANS: C
187. Este forma de strategie de marca a distribuitorului:
a.
|
strategia
marca-drapel
|
c.
|
strategia
marca-gama
|
b.
|
strategia
marca-proprie
|
d.
|
toate
variantele sunt corecte
|
ANS: D
188. Principalele obiective urmarite de strategiile de
marca sunt urmatoarele:
a.
|
autentificarea
originii acestora
|
c.
|
dezvoltarea
imaginii de marca
|
b.
|
identificarea
produselor
|
d.
|
toate variantele sunt corecte
|
ANS: D
189. Proprietatile pe care trebuie sa le
aiba un logo bun sunt:
a.
|
variabilitatea
|
c.
|
inseparabilitatea
|
b.
|
coerenta
|
d.
|
toate variantele sunt corecte
|
ANS: B
190. Proprietatile pe care trebuie sa le
aiba un logo bun sunt:
a.
|
adaptabilitatea
|
c.
|
declinabilitatea
|
b.
|
coerenta
|
d.
|
toate variantele sunt corecte
|
ANS: D
191. Puneti in ordine etapele procesului de pozitionare a
marcii:
1) Arhitectura
marcii
2) Identitatea
marcii
3)
Intelegerea nevoilor si dorintelor publicului organizatiei
4) Platforma
unei marci
5) Evaluarea
continua si dezvoltarea marcii
6)
Valorificarea oportunitatilor de pozitionare
ANS: C
192. Etapa din procesul de pozitionare a marcii care
presupune identificarea elementelor care duc la diferentierea de alte marci si
care consta in stabilirea numelui, al logoului, a sloganului este:
a.
|
platforma unei marci
|
c.
|
arhitectura marcii
|
b.
|
identitatea marcii
|
d.
|
evaluarea continua si dezvoltarea marcii
|
ANS: B
193. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele
de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt:
a.
|
viziune, strategii, obiective
|
c.
|
viziune,
misiune, valori
|
b.
|
avantaje competitive, misiune
|
d.
|
strategii, obiective, tactici
|
ANS: C
194. Cine a scris ca "pozitionarea este ceea ce faci cu
mintea consumatorului potential.":
a.
|
Ph. Kotler
|
c.
|
Al Ries
si Jack Trout
|
b.
|
Michael Porter
|
d.
|
C. Florescu
|
ANS: C
195. Repozitionarea este necesara cand:
a.
|
concurenta
lanseaza marci asemanatoare reducand din cota de piata a firmei
|
c.
|
o firma isi
poate extinde activitatea si in alte domenii, marca devenind inadecvata
|
b.
|
preferintele
consumatorilor se schimba diminuandu-se cerere pentru marca respectiva
|
d.
|
in toate variantele prezentate
|
ANS: D
196. Nu face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a
marcii:
a.
|
strategia marcii
|
c.
|
selectia si trierea marcilor
|
b.
|
proprietarul marcii
|
d.
|
repozitionarea marcii
|
ANS: C
197. Face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a
marcii de catre o firma:
a.
|
aprobarea platformei de marketing de catre un consiliu
|
c.
|
selectia si trierea marcilor
|
b.
|
analiza cheltuielilor de promovare
|
d.
|
repozitionarea marcii
|
ANS: D
198. AMA reprezinta:
a.
|
Asociatia Americana in domeniul Marcilor
|
c.
|
Asociatia Americana de Marketing
|
b.
|
Asociatia de Marketing Direct
|
d.
|
Asiciatia de Marketing Anteprenorial
|
ANS: C
199. Legea privind marcile si indicatiile geografice este:
a.
|
Legea nr.
31/1990
|
c.
|
Legea nr.
148/2000
|
b.
|
Legea nr.
84/1998
|
d.
|
Legea nr.
84/1995
|
ANS: B
200. In ceea ce priveste marketingul direct este corect
urmatorul raspuns:
a.
|
rolul
tehnicilor de marketing direct este cel de comunicare prin transmiterea unor
mesaje catre consumatorii vizati
|
c.
|
marketingul direct se mai numeste si vanzare directa
|
b.
|
tehnicile de
marketing direct urmaresc crearea unor relatii directe si personalizate intre
organizatie si publicul vizat
|
d.
|
marketingul
direct este folosit ca o alternativa in locul comunicarii in marketing in
sens traditional
|
ANS: B
201. Care dintre urmatoarele este marca patronimica:
a.
|
Peugeot
|
c.
|
Coca-Cola
|
b.
|
Milka
|
d.
|
Procter&Gamble
|
ANS: A
202. Care dintre urmatoarele este marca simbolica:
a.
|
Peugeot
|
c.
|
Guban
|
b.
|
Ford
|
d.
|
nici un raspuns corect
|
ANS: D