MANAGEMENTUL INVESTITIILOR - GRILE
MULTIPLE CHOICE
1.
Indicati eroarea in
afirmatia urmatoare: Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de
transformari cantitative, structurale si calitative in:
a.
|
economie
|
b.
|
cercetarea stiintifica
|
c.
|
mecanismele si structurile organizationale
|
d.
|
cultura organizationala
|
e.
|
structura personalului
|
ANS: E
2.
Una din afirmatiile
urmatoare referitoare la dezvoltare in sensul cresterii economice, este
eronata:
a.
|
exprima evolutia unor marimi economice agregate in cadrul unui
orizont de timp, la nivel national sau international
|
b.
|
masoara efectele pozitive in planul vietii economice si sociale prin
intermediul unui indicator cum ar fi PIB pe locuitor
|
c.
|
exprima tendinta evolutiva de ameliorare a performantelor globale
ale functionarii economiei nationale reflectate asupra calitatii vietii si
nivelului de civilizatie
|
d.
|
presupune imbunatatirea standardului de viata al oamenilor
|
e.
|
este asociata dezvoltarii durabile, in cadrul careia criteriul
esential devine asigurarea egalitatii sanselor generatiilor care coexista si
se succed la viata pe planeta
|
ANS: C
3.
In sensul progresului
economic, dezvoltarea exprima:
a.
|
tendinta evolutiva de
ameliorare a performantelor globale ale functionarii economiei nationale
reflectate asupra calitatii vietii si nivelului de civilizatie.
|
b.
|
evolutia unor marimi
economice agregate in cadrul unui orizont de timp, la nivel national sau
international
|
c.
|
dezvoltarea durabila,
in cadrul careia criteriul esential devine asigurarea egalitatii sanselor
generatiilor care coexista si se succed la viata pe planeta
|
d.
|
efectele pozitive in
planul vietii economice si sociale prin intermediul unui indicator cum ar fi
PIB pe locuitor
|
e.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
ANS: A
4. Progres tehnic reprezinta:
a.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
b.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
c.
|
schimbarea calitativa a
continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata economica
pentru a se adapta la cerintele progresului social
|
d.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
e.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
ANS: B
5. . Cresterea economica reprezinta:
a.
|
sporirea cantitativa a activitatilor si
rezultatelor acestora
|
b.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
c.
|
schimbarea calitativa a
continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata economica
pentru a se adapta la cerintele progresului social
|
d.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
e.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
ANS: A
6. Dezvoltarea durabila reprezinta:
a.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
b.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
c.
|
schimbarea calitativa a continutului
factorilor de productie si a relatiilor din viata economica pentru a se
adapta la cerintele progresului social
|
d.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
e.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
ANS: D
7. Progresul economic reprezinta:
a.
|
schimbarea calitativa a continutului
factorilor de productie si a relatiilor din viata economica pentru a se
adapta la cerintele progresului social
|
b.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
c.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
d.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
e.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
ANS: A
8. Dezvoltarea umana reprezinta:
a.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
b.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
c.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
d.
|
totalitatea actiunilor
programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens pozitiv
|
e.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
ANS: C
9. Programele strategice reprezinta:
a.
|
sporirea cantitativa a
activitatilor si rezultatelor acestora
|
b.
|
asigurarea echilibrului
optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul asigurarii
dezvoltarii prezente si viitoare
|
c.
|
asigurarea bazei
materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor umani
|
d.
|
totalitatea actiunilor
programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens pozitiv
|
e.
|
activitatea creatoare,
rezultatul procesului de innovare
|
ANS: D
10. . In componenta cererii agregate nu
intra:
a.
|
cheltuieli pentru
organizatii neguvernamentale
|
b.
|
cheltuieli pentru
consumul individual
|
c.
|
cheltuieli ale
intreprinderilor pentru investitii
|
d.
|
cheltuieli publice,
guvernamentale
|
e.
|
cheltuieli efectuate de
strainatate si cu importul
|
ANS: A
11. Una dintre afirmatiile de mai jos nu se
refera la caile de crestere economica prin sporirea resurselor economice
disponibile:
a.
|
privatizarea si libera
initiativa
|
b.
|
progresul tehnic
|
c.
|
restructurarea
economica
|
d.
|
dezvoltarea durabila
|
e.
|
investitiile
|
ANS: D
12. Una dintre afirmatiile de mai jos se
refera la caile de crestere economica prin sporirea resurselor economice
disponbile:
a.
|
investitiile
|
b.
|
dezvoltarea personalului
|
c.
|
management strategic
|
d.
|
dezvoltarea durabila
|
e.
|
cresterea consumurilor
|
ANS: A
13. Una din caile de crestere economica prin
cresterea eficientei utilizarii resurselor este:
a.
|
dezvoltarea personalului
|
b.
|
progresul tenic
|
c.
|
restructurarea
economica
|
d.
|
privatizarea si libera
initiativa
|
e.
|
investitiile
|
ANS: A
14. Caile de crestere economica prin
sporirea resurselor economice disponibile sunt:
a.
|
dezvoltarea personalului, managementul strategic si dezvoltarea
durabila
|
b.
|
numai dezvoltarea personalului
|
c.
|
numai management strategic
|
d.
|
numai dezvoltarea durabila
|
e.
|
investitii directe straine, achizitii si fuziuni
|
ANS: A
15. Referitor la eficienta investitiilor,
una din urmatoarele afirmatii nu este corecta:
a.
|
reprezinta o stare a
activitatii economice determinata de un anumit consum de resurse pentru
obtinerea unui anumit bun economic, intr-un timp dat, cand o productie
suplimentara dintr-un anumit bun, in conditiile unor resurse limitate, nu se
poate obtine decat daca se reduce productia unui alt bun economic
|
b.
|
caracteristica
eficienta economica apare atunci cand bunurile sunt necesare societatii, cand
sunt cerute pe piata
|
c.
|
reflecta marirea
volumului productiei unui bun, fara a se micsora cantitatea produsa din alt
bun
|
d.
|
dimensiunea eficientei
economice a unei activitati de productie este determinata de comportamentul
producatorului si de piata
|
e.
|
activitatea de
producere a bunurilor utilizand resurse economice este considerata eficienta,
daca bunurile se obtin la cel mai redus cost de producti
|
ANS: C
16. In functie de factorii de productie care
contribuie la obtinerea efectelor eficienta economica ia diferite forme de
exprimare. Dintre cele enumerate mai jos, una nu se refera la eficienta:
a.
|
productivitatea muncii
|
b.
|
productivitatea capitalului
|
c.
|
productivitatea pamantului
|
d.
|
randament economic
|
e.
|
cresterea preturilor
|
ANS: E
17. Una din urmatoarele afirmatii nu este
corecta referitor la eficienta economica:
a.
|
eficienta economica
masoara raportul dintre efectele obtinute in expresie fizica sau valorica
(monetara) la eforturile depuse (resurse utilizate si consumate)
|
b.
|
eficienta economica
masoara raportul dintre eforturi si efecte
|
c.
|
se urmareste
maximizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute
|
d.
|
se urmareste
maximizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate
|
e.
|
se urmareste
minimizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute
|
ANS: C
18. Eficienta marginala a capitalului
reprezinta:
a.
|
raportul dintre
randamentul viitor al bunurilor de
capital (investitiilor) si pretul lor de oferta
|
b.
|
maximizarea raportului
dintre resursele consumate si efectele obtinute
|
c.
|
maximizarea raportului
dintre efectele obtinute si resursele consumate
|
d.
|
minimizarea raportului
dintre resursele consumate si efectele obtinute
|
e.
|
minimizarea raportului
dintre efectele obtinute si resursele consumate
|
ANS: A
19. Randamentul viitor al capitalului
reprezinta:
a.
|
raportul dintre
randamentul viitor al bunurilor de
capital (investitiilor) si pretul lor de oferta
|
b.
|
fluxul de venituri sau
suma profiturilor scontate a fi obtinute dupa realizarea productiei pe
intreaga perioada de functionare a bunurilor de capital
|
c.
|
costul de inlocuire a
capitalului
|
d.
|
pretul pe care firma
trebuie sa il suporte la sfarsitul perioadei de functionare a bunului de
capital inlocuit
|
e.
|
mecanismul de analiza a
echilibrului macroeconomic
|
ANS: B
20. In cadrul clasificarii eforturilor nu
face parte urmatoarea categorie:
a.
|
eforturi constannte
|
b.
|
eforturi pentru
productie
|
c.
|
eforturi pentru
investitii
|
d.
|
eforturile anuale
|
e.
|
eforturile totale
|
ANS: A
21. Din cadrul eforturilor pentru investitii
fac parte:
a.
|
cheltuieli materiale
|
b.
|
cheltuieli cu munca vie
|
c.
|
cheltuieli cu logistica
|
d.
|
cheltuieli cu importul
|
e.
|
cheltuieli de
administratie
|
ANS: D
22. Din cadrul eforturilor pentru productie
nu fac parte:
a.
|
cheltuieli materiale
|
b.
|
cheltuieli cu munca vie
|
c.
|
cheltuieli cu logistica
|
d.
|
cheltuieli
cu achizitia bunurilor de capital
|
e.
|
cheltuieli de
administratie
|
ANS: D
23. Eforturile se analizeaza dupa mai multe
criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la eforturi:
a.
|
dupa sursele de
finantare
|
b.
|
dupa momentul la care
apar
|
c.
|
dupa gradul de
disponibilitate a resurselor
|
d.
|
dupa posibilitasile de
regenerare
|
e.
|
dupa activitate
|
ANS: B
24. Efectele se analizeaza dupa mai multe
criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la efecte:
a.
|
dupa locul de aparitie
|
b.
|
dupa momentul la care
apar
|
c.
|
dupa perioada in care
se realizeaza
|
d.
|
dupa posibilitatile de
regenerare
|
e.
|
dupa gradul de
cuprindere
|
ANS: D
25. Efectele se analizeaza dupa mai multe
criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la efecte:
a.
|
dupa gradul de
disponibilitate a resurselor
|
b.
|
dupa gradul de
cunoastere
|
c.
|
dupa momentul la care
apar
|
d.
|
dupa locul de aparitie
|
e.
|
dupa gradul de
cuprindere
|
ANS: A
26. Efectele nete fac parte din gruparea
efectelor dupa:
a.
|
dupa gradul de
disponibilitate a resurselor
|
b.
|
dupa gradul de
cunoastere
|
c.
|
dupa momentul la care
apar
|
d.
|
dupa locul de aparitie
|
e.
|
dupa gradul de
cuprindere
|
ANS: E
27. Efectele programate fac parte din
gruparea efectelor dupa:
a.
|
dupa gradul de
disponibilitate a resurselor
|
b.
|
dupa gradul de cunoastere
|
c.
|
dupa momentul la care
apar
|
d.
|
dupa locul de aparitie
|
e.
|
dupa gradul de
cuprindere
|
ANS: B
28. Calculul economic pentru evaluarea
eficientei economice globale se bazeaza pe urmatoarele functii, dintre care una
este eronata:
a.
|
selectarea obiectivelor de productie in toate domeniile in armonie
cu dezvoltarea durabila si fixarea prioritatilor
|
b.
|
productie, pentru indeplinirea cerinaelor pietei
|
c.
|
orientarea proceselor tehnologice catre solutii in armonie cu
pastrarea echilibrului ecologic
|
d.
|
stimularea reutilizarii si reciclarii resurselor in etapa
postutilizarii
|
e.
|
adoptarea de masuri in plan guvernamental care sa armonizeze
interesele micro cu cele macroeconomice
|
ANS: B
29. Dintre factorii de crestere a eficientei
economice a investitiilor nu fac parte:
a.
|
factori cu actiune directa
|
b.
|
factori cu actiune
indirecta
|
c.
|
factori tehnici
|
d.
|
factori economici
|
e.
|
factori indiferenti
|
ANS: E
30. Intrucat eficienta economica este o
notiune complexa, aceasta este influentata de o multitudine de factori, care
pot fi grupati dupa urmatoarele criterii :
a.
|
dupa modul cum
actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice
|
b.
|
dupa caracterul lor
|
c.
|
dupa sfera de
cuprindere
|
d.
|
dupa caracterul lor si
dupa sfera de cuprindere
|
e.
|
dupa modul cum
actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice, dupa caracterul lor
si dupa sfera de cuprindere
|
ANS: E
31. Factorii specifici de crestere a
eficientei economice a investitiilor fac parte din clasificarea dupa:
a.
|
modul cum actioneaza in
asigurarea cresterii eficientei economice
|
b.
|
caracterul lor
|
c.
|
sfera de cuprindere
|
d.
|
oricare dintre cele
enuntate
|
e.
|
nici una dintre cele
enuntate
|
ANS: C
32. Dintre factorii cantitativi enumerati
mai jos nu face parte:
a.
|
Capital fix
|
b.
|
Capital circulant
|
c.
|
Volumul productiei
-cantitativ
|
d.
|
Randamentul utilajelor
|
e.
|
Volumul finantarilor
|
ANS: D
33. Dintre factorii calitativi enumerati mai
jos nu face parte:
a.
|
Cresterea calitatii
|
b.
|
Cresterea gradului de
exigenta a consumatorilor
|
c.
|
Pregatirea, instruirea profesionala
|
d.
|
Cresterea
performantelor utilajelor
|
e.
|
Volumul finantarilor
|
ANS: E
34. Produsul intern brut este un indicator care
masoara:
a.
|
efectele la
nivelul intregii economii
|
b.
|
resursele
consumate la nivelul intregii economii
|
c.
|
raportul
dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii
|
d.
|
eforturile
pentru realizarea activitatii unei intreprinderi
|
e.
|
efectele
rezultate in urma activitatii unei intreprinderi
|
ANS: A
35. Produsul intern brut pe cap de locuitor
este un indicator care masoara:
a.
|
efectele la
nivelul intregii economii
|
b.
|
resursele
consumate la nivelul intregii economii
|
c.
|
raportul
dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii
|
d.
|
eforturile pentru realizarea activitatii
unei intreprinderi
|
e.
|
efectele
rezultate in urma activitatii unei intreprinderi
|
ANS: C
36. Capacitatea de productie este un
indicator care masoara:
a.
|
raportul
dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii
|
b.
|
eforturile
pentru realizarea activitatii unei intreprinderi
|
c.
|
efectele
rezultate in urma activitatii unei intreprinderi
|
d.
|
raportul
dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi
|
e.
|
efectele la
nivelul intregii economii
|
ANS: C
37. Cheltuieli de productie reprezinta un
indiator care masoara:
a.
|
raportul dintre efecte si eforturi la
nivelul intregii economii
|
b.
|
eforturile pentru realizarea
activitatii unei intreprinderi
|
c.
|
efectele rezultate in urma activitatii
unei intreprinderi
|
d.
|
raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi
|
e.
|
efectele la nivelul intregii economii
|
ANS: B
38. Incasarile valutare reprezinta un
indiator care masoara:
a.
|
efectele rezultate in urma activitatii
unei intreprinderi
|
b.
|
raportul dintre efecte si eforturi la
nivelul intregii economii
|
c.
|
raportul dintre efecte si eforturi la nivelul
unei intreprinderi
|
d.
|
efectele la nivelul intregii economii
|
e.
|
eforturile pentru realizarea
activitatii unei intreprinderi
|
ANS: A
39. Una din grupele urmatoare de indicatori
de eficienta economica nu se regaseste in gruparea Vasilescu si Romanu (2000):
a.
|
indicatori cu caracter
general
|
b.
|
indicatori constanti
|
c.
|
indicatori specifici
|
d.
|
indicatori de baza
|
e.
|
indicatori suplimentari
|
ANS: B
40. Volumul investitiilor este un indicator
de eficienta care se regaseste in grupa de:
a.
|
indicatori cu caracter
general
|
b.
|
oricare grupa de
indicatori
|
c.
|
indicatori specifici
|
d.
|
indicatori de baza
|
e.
|
indicatori suplimentari
|
ANS: A
41. Din gruparea indicatorilor cu caracter
generali nu fac parte:
a.
|
indicatori generali ai activitatii economice
|
b.
|
indicatori ai
eficientei factorilor de productie
|
c.
|
indicatori care
reflecta eforturile suplimentare si evident, efectele suplimentare, obtinute
prin sporirea consumului de resurse.
|
d.
|
indicatori de structura
a resurselor consumate
|
e.
|
indicatori de structura
a rezultatelor obtinute
|
ANS: C
42. Indicele de valorificare a materiilor
prime face parte din urmatoarea grupa de indicatori cu caracter general:
a.
|
indicatori generali ai
activitatii economice
|
b.
|
indicatori ai eficientei factorilor de
productie
|
c.
|
indicatori specifici
|
d.
|
indicatori de structura a resurselor
consumate
|
e.
|
indicatori de structura
a rezultatelor obtinute
|
ANS: B
43. Fondul de timp efectiv lucrat in fondul
de timp maxim disponibil face parte din urmatoarea grupa de indicatori cu
caracter general:
a.
|
indicatori generali ai activitatii economic
|
b.
|
indicatori ai
eficientei factorilor de productie
|
c.
|
indicatori specifici
|
d.
|
indicatori de structura
a resurselor consumate
|
e.
|
indicatori de structura
a rezultatelor obtinute
|
ANS: D
44.
Dintre indicatorii generali ai activitatii economice face parte:
a.
|
consumul specific de
material
|
b.
|
productivitatea muncii
|
c.
|
indicele de
valorificare a materiilor prime
|
d.
|
rata profitului
|
e.
|
ponderea cheltuielilor
materiale in total cheltuieli de exploatare
|
ANS: D
45.
Definitia care permite suprapunerea viziunii contabile si juridice
asupra investitiilor se refera la:
a.
|
definirea psihologica
|
b.
|
definirea financiara (monetara)
|
c.
|
contabila si juridica
|
d.
|
nici una enuntata
|
e.
|
oricare din cele enuntate
|
ANS: C
46.
In sens financiar investitie inseamna:
alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix
care va genera fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare
a.
|
schimbarea unei sume de bani prezenta, certa, in speranta obtinerii
unor venituri viitoare, superioare, probabile
|
b.
|
alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ
fix care va genera fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare
|
c.
|
ca mangementul organizatiei se afla
intr-o contradictie psihologica, in care este constrans sa confrunte
resursele imediate cu veniturile viitoare sperate
|
d.
|
ca sunt clar exprimate
elementele patrimoniale referitoare la investitii, dar nu ia in calcul elemente de investitii
care nu se preteaza la o evaluare monetara explicita
|
e.
|
ca investitiile sunt abordate
diferit, din punctul de vedere al importantei in activitatea prezenta si viitoare a
organizatiilor
|
ANS: A
47. Una din urmatoarele afirmatii este
eronata cu privire la investitiile brute de capital:
a.
|
suma investitiilor de inlocuire si a investitiilor nete formeaza
investitiile brute de capital
|
b.
|
contribuie la formarea bruta a capitalului tehnic
|
c.
|
contin investitii in bunuri de capital durabile
|
d.
|
contin cheltuieli pentru bunurile gospodariilor populatiei
|
e.
|
contin investitii in stocuri
|
ANS: D
48. Una din urmatoarele afirmatii nu se
refera la gruparea investitiilor dupa natura lor:
a.
|
investitii tehnice
|
b.
|
investitii strategice
|
c.
|
investitii financiare
|
d.
|
investitii sociale
|
e.
|
investitii umane
|
ANS: B
49. Una din urmatoarele afirmatii nu se
refera la gruparea investitiilor dupa riscul pe care il implica pentru
viitorul organizatiei, investitiile sunt:
a.
|
investitiile de inlocuire
|
b.
|
investitii pentru modernizare
|
c.
|
investitii comerciale
|
d.
|
investitii de dezvoltare
|
e.
|
investitii strategice
|
ANS: C
50. Din gruparea investitiilor dupa forma
patrimoniala fac parte:
a.
|
investitii fizice (in
bunuri corporale)
|
b.
|
investitii de inlocuire
|
c.
|
investitii pentru
dezvoltare
|
d.
|
investitii directe
|
e.
|
investitii de potofoliu
|
ANS: A
51. Investitiile care au ca obiect transfer
de know-how, tehnologie de varf, know-how, marci comerciale, proiecte de
cercetare-dezvoltare sunt :
a.
|
investitii in bunuri
corporale (fizice)
|
b.
|
investitii de inlocuire
|
c.
|
investitii in constructii
|
d.
|
investitii in bunuri
necorporale
|
e.
|
investitii de potofoliu
|
ANS: D
52. Investitiile care au ca obiect un
plasament financiar, o investitie in titluri financiare tranzactionate pe piata
capitalului sunt:
a.
|
investitii fizice
|
b.
|
investitii de inlocuire
|
c.
|
investitii pentru
dezvoltare
|
d.
|
investitii directe
|
e.
|
investitii de potofoliu
|
ANS: E
53. Investitiile de tipul marcilor,
goodwill, soft, proiecte de cercetare-dezvoltare sunt :
a.
|
investitii fizice
|
b.
|
investitii in
imobilizari necorporale
|
c.
|
investitii pentru
dezvoltare
|
d.
|
investitii directe
|
e.
|
investitii de potofoliu
|
ANS: B
54. Investitiile in antrepriza fac parte
din :
a.
|
investitii fizice dupa
modul de executie
|
b.
|
investitii in
imobilizari necorporale
|
c.
|
investitii pentru
dezvoltare
|
d.
|
investitii directe
|
e.
|
investitii de potofoliu
|
ANS: A
55. Investitorii nu pot fi:
a.
|
organizatiile
|
b.
|
actionarii sau proprietarii organizatiilor
|
c.
|
institutiile finanaciare
|
d.
|
publicul larg
|
e.
|
sucursalele organizatiilor
|
ANS: E
56. Dezinvestitia nu cuprinde urmatoarele
activitati:
a.
|
vanzarea unei parti din activele intreprinderii
|
b.
|
cumpararea activelor corporale
|
c.
|
dezafectarea (demolarea, casarea, dezmembrarea)
unei parti din activele intreprinderii
|
d.
|
evacuarea utilajelor si a deseurilor periculoase
|
e.
|
organizarea activitatilor de recuperare si
valorificare a elementelor dezafectate
|
ANS: B
57. Dintre factorii care influenteaza
dezinvestitia face parte:
a.
|
supraproductia unor produse care nu mai intalnesc cerere pe piata
|
b.
|
pierderea prestigiului;
|
c.
|
pierderea cotei de piata;
|
d.
|
pierderea unor furnizori;
|
e.
|
erori manageriale;
|
ANS: A
58. Dintre factorii care se opun
dezinvestitiei face parte:
a.
|
reorientarea strategica
a organizatiei;
|
b.
|
subcapitalizarea
organizatiei.
|
c.
|
pierderea prestigiului;
|
d.
|
supraproductia unor
produse care nu mai intalnesc cerere pe piata;
|
e.
|
gradul insuficient de
utilizare a capacitatilor;
|
ANS: C
59. Una din urmatoarele afirmatii cu privire
la dezinvestitie este eronata:
a.
|
in piata de capital
dezinvestitia consta in vanzarea unor pachete de actiuni
|
b.
|
in piata de capital
dezinvestitia consta in majorarea capitalului prin subscriptie publica sau in
emiterea de obligatiuni
|
c.
|
in situatia in care are
loc o reducere a capitalului real avem o dezinvestitie
|
d.
|
dezinvestitia poate
avea un efect pozitiv, atunci cand reducerea capitalului este efectul uzurii
si scoaterii din functiune a bunurilor de capital
|
e.
|
dezinvestitia are un
efect pozitiv, atunci cand se vand active, cladiri, echipamente, tehnologii,
know-how si se creaza surse noi pentru investitii
|
ANS: D
60. Una din afirmatile de mai jos nu se
refera la caracteristicile investitiilor:
a.
|
continutul concret
individualizat de resurse
|
b.
|
factorul uman
|
c.
|
factorul timp
|
d.
|
eficienta
|
e.
|
riscul
|
ANS: B
61. Pentru ca investitiile sa fie eficiente
este necesar:
a.
|
sa se regaseasca in
bunuri de capital durabile
|
b.
|
sa se asigure
echilibrul intre investitii si sursele de investitii
|
c.
|
sa se regaseasca in stocuri
|
d.
|
sa se regaseasca in
titluri financiare
|
e.
|
sa aiba ca surse
credite bancare
|
ANS: B
62. Aspectul dinamic al investitiilor se
refera la:
a.
|
continutul concret
individualizat de resurse
|
b.
|
certitudine
|
c.
|
factorul timp
|
d.
|
eficienta
|
e.
|
risc
|
ANS: C
63. Problema estimarii probabilitatilor de
manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel care ia
decizia de investitii se refera la:
a.
|
continutul concret
individualizat de resurse
|
b.
|
certitudine
|
c.
|
factorul timp
|
d.
|
eficienta
|
e.
|
risc
|
ANS: E
64. Corelatia dintre efecte si eforturi se
exprima prin :
a.
|
indicatori de eficienta
|
b.
|
factorul timp
|
c.
|
nivelul resurselor
|
d.
|
risc
|
e.
|
certitudine
|
ANS: A
65. Una dintre urmatoarele afirmatii despre
autofinantare este eronata:
a.
|
reprezinta
modalitatea de remunerare a capitalurilor angajate care sa contribuie la
marirea sau mentinerea competitivitatii pe piata a firmei
|
b.
|
se face din
profitul reinvestit
|
c.
|
exprima
capacitatea firmelor de a produce resurse de investitii din activitatea
proprie
|
d.
|
provine din
emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)
|
e.
|
are ca sursa
capitalurile proprii
|
ANS: D
66. Sursele interne de finantare a investitiilor
provin din:
a.
|
emisiune de
actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)
|
b.
|
imprumut
bancar pe termen lung si mijlociu
|
c.
|
alocatii de
la bugetul de stat pentru investitii
|
d.
|
rezerve din
profit
|
e.
|
leasing
|
ANS: D
67. Dintre urmatoarele grupe de surse pentru
finantarea investitiilor nu fac parte din categoria surselor externe:
a.
|
emisiune de
actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)
|
b.
|
imprumut
bancar pe termen lung si mijlociu
|
c.
|
alocatii de
la bugetul de stat pentru investitii
|
d.
|
rezerve din
profit
|
e.
|
leasing
|
ANS: D
68. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la riscul in investitii:
a.
|
este o notiune sociala,
economica, politica sau naturala a carei origine se afla in posibilitatea ca
o actiune viitoare sa genereze pierderi datorita informatiilor incomplete in
momentul luarii deciziei sau inconsistentei unor rationamente de tip logic
|
b.
|
exista atunci cand o
multime de consecinte nefavorabile este asociata unor decizii posibile si se
poate cunoaste sau determina sansa acestor consecinte
|
c.
|
majoritatea metodelor
de studiere a riscului ridica problema estimarii probabilitatilor de
manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel care ia
decizia
|
d.
|
cand sansa
consecintelor nu poate fi estimata cu ajutorul probabilitatilor analiza se
face numai in sfera incertitudinii
|
e.
|
in analizele de risc se
utilizeaza distributiile de probabilitate subiective referitoare la
profiturile nete anuale sau cash flow obtinute prin aplicarea proiectului de
investitii
|
ANS: D
69. Investitia totala face parte din
urmatoarea grupa de indicatori:
a.
|
indicatori care
reflecta eforturile investitionale
|
b.
|
indicatori care
reflecta efectele investitionale
|
c.
|
indicatori care reflecta raportul dintre efecte si
eforturi investitionale
|
d.
|
oricare din grupele
mentionate
|
e.
|
nici una din grupele
mentionate
|
ANS: A
70. Una din urmatoarele afirmatii se refera
la indicatorul valoarea productiei sau a vanzarilor:
a.
|
exprima cantitatea
maxima de productie care se poate obtine intr-o perioada de timp, in conditii
normale de functionare sau utilizare a capitalului fix ca obiectiv de
investitii si de utilizare a resurselor umane, conform organizarii productiei
si muncii
|
b.
|
cuantifica eforturile
realizate (umane, materiale, financiare) pentru obtinerea productiei ce se
realizeaza cu obiectivul de investitii
|
c.
|
insumeaza rezultatele
activitatii economice ale intreprinderii, realizate cu obiectivul de
investitii
|
d.
|
reflecta efectul net al
activitatii, ilustrand recuperarea capitalului cheltuit si constituirea de
noi capitaluri
|
e.
|
reflecta valoarea
productiei realizate cu obiectivul de investitii ce revine pe un salariat
|
ANS: C
71. Unul din urmatorii indicatori nu face
parte din grupa indicatorilor de baza de masurare a eficientei economice a
investitiilor:
a.
|
valoarea investitiei
|
b.
|
durata de executie si de functionare a bunului de
capital
|
c.
|
investitia specifica
|
d.
|
termenul de recuperare
a investitiilor
|
e.
|
productivitatea muncii
|
ANS: E
72. Una din urmatoarele afirmatii se refera
la investitia specifica:
a.
|
reprezinta totalitatea
resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea obiectivului de
investitii
|
b.
|
reflecta efortul
investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie
|
c.
|
reprezinta perioada de
timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii
|
d.
|
exprima efectul net
anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit
|
e.
|
reprezinta perioada de
timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din uz a
obiectivului de investitii
|
ANS: B
73. Una din urmatoarele afirmatii se refera
la coeficientul de eficienta economica a investitiilor:
a.
|
reprezinta totalitatea
resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea obiectivului de
investitii
|
b.
|
reflecta efortul
investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie
|
c.
|
reprezinta perioada de
timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii
|
d.
|
exprima efectul net
anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit
|
e.
|
reprezinta perioada de
timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din uz a
obiectivului de investitii
|
ANS: D
74. Una din urmatoarele afirmatii se refera
la termenul de recuperare a investitiilor:
a.
|
reprezinta totalitatea resurselor sau
marimea fondurilor necesare pentru realizarea obiectivului de investitii
|
b.
|
reflecta efortul
investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie
|
c.
|
reprezinta perioada de
timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii
|
d.
|
exprima efectul net
anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit
|
e.
|
reprezinta perioada de
timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din uz a
obiectivului de investitii
|
ANS: C
75. In calculul valorii investitiei nu se
cuprinde:
a.
|
cheltuieli cu vanzarea
produselor
|
b.
|
investitia in sine
(valoarea bunului de capital)
|
c.
|
necesarul de mijloace
circulante pentru inceperea functionarii (utilizarii) obiectivului de
investitii;
|
d.
|
cheltuieli suplimentare
de instruire
|
e.
|
cheltuieli suplimentare
de supraveghere a lucrarilor de executie-montaj
|
ANS: A
76. Durata de executie si de functionare a bunului de capital (obiectivului de
investitii) nu cuprinde:
a.
|
durata fizica de
functionare
|
b.
|
durata reparatiilor
|
c.
|
durata eficienta de
functionare
|
d.
|
termenul de recuperare
a investitiilor
|
e.
|
durata de executie a
obiectivului de investitii
|
ANS: B
77. Indicatorul "investitia specifica" are
multe utilizari in practica. Una dintre utilizarile mentionate mai jos nu se
refera la acest indicator:
a.
|
pentru compararea obiectivelor noi de
aceeasi capacitate, dar cu efort investitional diferit
|
b.
|
pentru compararea
variantelor de investitii
|
c.
|
pentru evidentierea
efectului modernizarii
|
d.
|
pentru scoaterea din uz
a obiectivului de investitii
|
e.
|
pentru evidentierea efectului
retehnologizarii
|
ANS: D
78. Cu relatia de calcul (Ii +Chi x T)/ (qi x T) se determina:
a.
|
cheltuieli anuale de
productie
|
b.
|
cheltuieli recalculate
|
c.
|
cheltuieli recalculate
cand capacitatile de productie difera de la varianta la alta
|
d.
|
cheltuieli specifice
recalculate
|
e.
|
investitia pentru
modernizare
|
ANS: C
79. Se determina cu relatia de calcul
a.
|
coeficientul de
eficienta economica a investitiilor
|
b.
|
randamentul economic al
investitiilor
|
c.
|
termenul de recuperare
|
d.
|
investitia specifica
|
e.
|
cheltuieli recalculate
|
ANS: A
80. Cursul de revenire reprezinta un indicator specific utilizat in masurarea
eficientei economice a investitiilor in domeniul:
a.
|
industria petrolului
|
b.
|
activitati publice
|
c.
|
comert exterior
|
d.
|
agricultura
|
e.
|
comert interior
|
ANS: C
81. Factorii de fructificare sau de
compunere pentru 1 exprima :
a.
|
ce devine o suma
initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e
|
b.
|
depozitul uniform
necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite
stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a
fi investita cu scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat
|
c.
|
cat valoreaza astazi un
leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a
unei sume cheltuite sau obtinute in viitor
|
d.
|
ce valoare are astazi o
suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare perioada de
timp
|
e.
|
cat trebuie platit
anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit
|
ANS: A
82. Factorul de recuperare a capitalului
exprima:
a.
|
ce devine o suma
initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e
|
b.
|
depozitul uniform
necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite
stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a
fi investita cu scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat
|
c.
|
cat valoreaza astazi un
leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a
unei sume cheltuite sau obtinute in viitor
|
d.
|
ce valoare are astazi o
suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare perioada de
timp
|
e.
|
cat trebuie platit
anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit
|
ANS: E
83. Factorul de actualizare sau de
discontare reprezinta :
a.
|
ce devine o suma
initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e
|
b.
|
depozitul uniform necesar
in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite stabilirea
platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi
investita cu scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat
|
c.
|
cat valoreaza astazi un
leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de astazi a
unei sume cheltuite sau obtinute in viitor
|
d.
|
ce valoare are astazi o
suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare perioada de
timp
|
e.
|
cat trebuie platit
anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit
|
ANS: C
84.
reprezinta :
a.
|
factor de fructificare
sau de compunere
|
b.
|
factor de reducere
|
c.
|
factor de fructificare
pentru 1 an
|
d.
|
factor de actualizare
sau discontare
|
e.
|
factor de anuitate
|
ANS: B
85.
reprezinta :
a.
|
factor de fructificare
sau de compunere
|
b.
|
factor de reducere
|
c.
|
factor de fructificare
pentru 1 an
|
d.
|
factor de actualizare
sau discontare
|
e.
|
factor de recuperare a
capitalului
|
ANS: E
86. [(1 + a)
- 1]/a reprezinta:
a.
|
factor de fructificare
sau de compunere
|
b.
|
factor de reducere
|
c.
|
factor de fructificare
pentru 1 an
|
d.
|
factor de actualizare
sau discontare
|
e.
|
factor de recuperare a capitalului
|
ANS: C
87.
reprezinta :
a.
|
factor de anuitate
|
b.
|
factor de reducere
|
c.
|
factor de fructificare
pentru 1 an
|
d.
|
factor de actualizare
sau discontare
|
e.
|
factor de recuperare a
capitalului
|
ANS: A
88. In procesul investitional timpul poate
fi analizat din punctul de vedere a momentelor si duratelor importante
decizionale. Dintre duratele semnificative in procesul de investitii nu face
parte:
a.
|
durata necesara pentru
proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice
|
b.
|
durata de executie a
lucrarilor de investitii
|
c.
|
durata atingerii
parametrilor proiectati
|
d.
|
durata de dezinvestitii
|
e.
|
durata de recuperare a
fondurilor financiare cheltuite
|
ANS: D
89. Data la care se face actualizarea se
numeste moment de referinta. Dintre principalele momente de referinta
din viata economica a unui obiectiv nu face parte:
a.
|
m = momentul adoptarii
deciziei
|
b.
|
n= momentul inceperii
lucrarilor
|
c.
|
r = momentul de
recuperare a capitalului
|
d.
|
p= momentul punerii in
functiune a obiectului de investitii
|
e.
|
v= momentul scoaterii
din functiune a obiectului de investitii
|
ANS: C
90.
se refera la:
a.
|
angajamentul de capital
|
b.
|
valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta
|
c.
|
rata interna de rentabilitate
|
d.
|
termenul de recuperare
|
e.
|
indicele sau rata de profitabilitate
|
ANS: A
91. Costurile totale initiale de
investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a
costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora,
exclusiv amortizarea, exprimate in valoare actuala, la un moment de referinta,
de regula momentul inceperii lucrarilor de investitii reprezinta:
a.
|
valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta
|
b.
|
angajamentul de capital
|
c.
|
rata interna de rentabilitate
|
d.
|
termenul de recuperare
|
e.
|
indicele sau rata de profitabilitate
|
ANS: B
92. In componenta relatiei de calcul a
angajamentului de capital nu intra:
a.
|
investitiile anuale
|
b.
|
costurile anuale
|
c.
|
momentul de scoatere
din functiune a obiectivului
|
d.
|
coeficientul de
actualizare
|
e.
|
durata de executie a
lucrarilor de investitii
|
ANS: C
93.
reprezinta :
a.
|
raportul dintre veniturile actualizate
si angajamentul de capital actualizat
|
b.
|
valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta
|
c.
|
angajamentul de capital
|
d.
|
rata interna de rentabilitate
|
e.
|
termenul de recuperare
|
ANS: A
94.
reprezinta:
a.
|
raportul dintre veniturile actualizate si
angajamentul de capital actualizat
|
b.
|
valoarea prezenta neta sau valoarea
actualizata neta
|
c.
|
angajamentul de capital
|
d.
|
rata interna de rentabilitate
|
e.
|
termenul de recuperare
|
ANS: B
95. Surplusul total de cash flow in raport
cu costul de investitii necesar, toate exprimate in valori actuale repezinta:
a.
|
raportul dintre
veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat
|
b.
|
valoarea prezenta neta
sau valoarea actualizata neta
|
c.
|
angajamentul de capital
|
d.
|
rata interna de
rentabilitate
|
e.
|
termenul de recuperare
|
ANS: B
96. Nivelul raportului dintre si fondurile de investitii care stau la baza
proiectului de investitii si genereaza acel volum de este exprimat de:
a.
|
indicele de
profitabilitate
|
b.
|
valoarea prezenta neta
sau valoarea actualizata neta
|
c.
|
angajamentul de capital
|
d.
|
rata interna de
rentabilitate
|
e.
|
termenul de recuperare
|
ANS: A
97. Un proiect de investitii este acceptat
daca:
a.
|
minim
|
b.
|
indicele de
profitabilitate este negativ
|
c.
|
RIR > costul
capitalului
|
d.
|
daca rata dobanzii este
superioara RIR (i > RIR)
|
e.
|
daca i = RIR
|
ANS: C
98. Un proiect de investitii este acceptat
daca:
a.
|
maxim
|
b.
|
indicele de
profitabilitate este negativ
|
c.
|
RIR < costul
capitalului
|
d.
|
daca rata dobanzii este
superioara RIR (i > RIR)
|
e.
|
daca i = RIR
|
ANS: A
99. Relatia de calcul se refera la:
a.
|
riscul nesistematic
|
b.
|
rata asteptata a
castigului
|
c.
|
rata de revenire fara
risc
|
d.
|
rata de revenire
asteptata a pietei
|
e.
|
rata activului
(capitalului).
|
ANS: B
100. Unul din urmatoarele riscuri nu face parte
din categoria riscurilor particulare:
a.
|
riscul vandabilitatii
|
b.
|
riscul solvabilitatii
|
c.
|
riscul momentului
|
d.
|
riscul optional
|
e.
|
riscul afacerii
|
ANS: C
101. Riscul determinat de incertitudinea
evolutiei viitoare a preturilor titlurilor financiare este:
a.
|
risc optional
|
b.
|
risc al afacerii
|
c.
|
risc al solvabilitatii
|
d.
|
risc al pietei
|
e.
|
risc al vandabilitatii
|
ANS: A
102. Riscul care consta in reducerea puterii de
cumparare a banilor si a profiturilor in cazul investitiilor cu venituri fixe
este:
a.
|
risc optional
|
b.
|
risc al afacerii
|
c.
|
risc al solvabilitatii
|
d.
|
risc al pietei
|
e.
|
risc al inflatiei
|
ANS: E
103. Dintre principalele metode utilizate in
analiza riscurilor si incertitudinii sunt nu face parte:
a.
|
criteriul productiei
|
b.
|
criteriul Bayes- Laplace
|
c.
|
criteriul Maximax
|
d.
|
criteriul Hurwics
|
e.
|
criteriul minimizarii sau maximizarii
regretelor
|
ANS: A
104. Dintre principalele metode utilizate in
analiza riscurilor si incertitudinii sunt nu face parte:
a.
|
criteriul maximizarii
|
b.
|
criteriul Maximax
|
c.
|
criteriul Hurwics
|
d.
|
criteriul minimizarii
sau maximizarii regretelor
|
e.
|
criteriul profitului
|
ANS: E
105. Activitatea asigura realizarea de profit
(sau, dupa caz, fluxuri de lichiditati nete pozitive) in cazul realizarii
veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de
lichiditati) proiectate, daca pragul de rentabilitate (punctul critic) anual
este:
a.
|
mai mic decat 100%
|
b.
|
valori supraunitare
sunt in alternanta cu valori subunitare
|
c.
|
mai mare decat 90%
|
d.
|
mai mare decat 100%
|
e.
|
intre 90% si 100%
|
ANS: A
106. Stabilirea gradului de sensibilitate a
proiectului de investitii la modificarile ce apar in activitatea de utilizare a
obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de utilizare se
refera la:
a.
|
analiza de oportunitate
a proiectului de investitii
|
b.
|
analiza de
prefezabilitate a proiectului de investitii
|
c.
|
analiza de fezabilitate
a proiectului de investitii
|
d.
|
analiza de
sensitivitate a proiectului de investitii
|
e.
|
evaluarea proiectului
de investitii
|
ANS: D
107. Una din afirmatiile de mai jos cu privire
la analiza de sensitivitate este eronata :
a.
|
reprezinta promovarea fondurilor pentru un
« eveniment unic » de la inceput pana la sfarsit, dealungul unei
perioade de timp specificate
|
b.
|
stabilirea gradului de
sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in
activitatea de utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de
viata sau de utilizare
|
c.
|
presupune imaginarea
tuturor modificarilor posibile si previzionarea valorii nete actualizate cu o
rata interna de rentabilitate adecvata prin metoda scenariilor
|
d.
|
se realizeaza si dupa
luarea deciziei de investitii, pana la punerea in functiune, sau in primii
ani de la punerea in functiune, daca variabilele se modifica
|
e.
|
se modifica pe baza
previziunilor initiale unele variabile si se recalculeaza eficienta economica
a proiectului pentru a se lua decizii
|
ANS: A
108. Studiul care identifica necesitatile de
investitii corelat cu posibilitatile de a investi este:
a.
|
studiu de oportunitate
|
b.
|
studiul de
prefezabilitate
|
c.
|
studiului de
fezabilitate
|
d.
|
planul de afaceri
|
e.
|
caietul de sarcini
|
ANS: A
109. Planul detaliat de abordare a investitiei
este:
a.
|
studiu de oportunitate
|
b.
|
studiul de
prefezabilitate
|
c.
|
studiului de
fezabilitate
|
d.
|
planul de afaceri
|
e.
|
caietul de sarcini
|
ANS: C
110. In studiul de fezabilitate nu se cuprinde:
a.
|
caietul de sarcini
|
b.
|
date despre societatea comerciala
|
c.
|
date generale despre proiectul de investitii
|
d.
|
evaluarea proiectului de investitii
|
e.
|
analiza riscului si a senzitivitatii proiectului
|
ANS: A